38,420 matches
-
stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004. Textele de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 : "Determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205699_a_207028]
-
tocmai în scopul de a obține un venit imediat, important, sigur și fără efort pe calea acțiunii în pretenții ulterioare punerii în posesie, fiind astfel afectat dreptul de proprietate al Regiei Naționale a Pădurilor. Judecătoria Câmpeni consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218345_a_219674]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul și Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218345_a_219674]
-
constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218345_a_219674]
-
Milovici în Dosarul nr. 8.466/2001 al Judecătoriei Pitești. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de judecată fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine dreptului de proprietate privată al fidejusorului, întrucât renunțarea la beneficiul de discuțiune are loc cu acordul expres al acestuia. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 16 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
debitorului și numai după aceea, dacă nu va fi îndestulat, să-l urmărească pe fidejusor. Renunțând pe cale convențională la beneficiul de discuție, fidejusorul a consimțit la nașterea unui raport juridic între el și creditor. Se apreciază că textul de lege criticat este conform prevederilor art. 41 alin. (1) teza a doua din Constituție, care dispun că limitele și conținutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 135 din Constituție, se precizează că aceste critici sunt nerelevante pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 1662 teza a doua din Codul civil. Textul legal criticat are următorul conținut: - Art. 1662: "Fidejusorul nu este ținut a plăti creditorului, decât când nu se poate îndestula de la debitorul principal asupra averii căruia trebuie mai întâi să se facă discuție (urmărire), afară numai când însuși a renunțat la acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
facă discuție (urmărire), afară numai când însuși a renunțat la acest beneficiu, sau s-a obligat solidar cu datornicul. În cazul din urmă, efectul obligației sale se regulează după principiile statornicite în privința datoriilor solidare." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 41 și 135 din Constituție, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
acest aspect, cu consecințele drastice pe care este ținut să le suporte, neputând constitui motiv de critică a reglementării legale aplicabile. Prin urmare, raportând aceste considerații la domeniul particular al criticii de neconstituționalitate în prezenta cauză, consacrarea, prin norma legală criticată, în aplicarea principiului autonomiei de voință, a posibilității fidejusorului de a renunța la beneficiul de discuțiune nu relevă nici o contradicție cu prevederile constituționale de referință. Textul are, desigur, în vedere o persoană majoră, înzestrată cu discernământ și diligență, al cărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
de dispoziție al fidejusorului în procesul de aplicare a legii, de competența sa exclusivă, fără ca o atare soluție să pună în vreun fel la îndoială corectitudinea reglementării și, cu atât mai puțin, constituționalitatea acesteia. Curtea constată că, întrucât incidența reglementării criticate este subsecventă acordului de voință intervenit între toate părțile contractante, nu există nici un temei în raport de care să se poată reține că aceasta ar contraveni art. 44 și 136 din Constituție, republicată. O atare concluzie se impune dacă se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156056_a_157385]
-
în mod arbitrar de dreptul său de proprietate și determină o limitare a drepturilor constituționale referitoare la egala ocrotire a proprietății, permițând o imixtiune nejustificată în treburile interne ale societății comerciale. Sub acest aspect, se susține că textul de lege criticat contravine art. 49 din Constituție, restrângerea exercițiului drepturilor constituționale nefiind justificată de existența vreunei situații prevăzute în ipoteza normei constituționale. Tribunalul Bihor - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că dispozițiile art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
de proprietate al acționarilor, adunarea generală fiind organul de decizie al societății prin care acționarii își exercită dreptul de a controla activitatea administratorilor. Așa fiind, se apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Guvernul reține că prin textul de lege criticat nu se impun obligații adunării generale sau administratorilor și nu poate fi pusă în discuție vreo imixtiune în treburile interne ale societății comerciale. Prin urmare, nu se încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 41 și 135, referitoare la ocrotirea proprietății
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
unei părți a capitalului social. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Textul de lege criticat are următorul conținut: - Art. 119 alin. (3): Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală, instanța de la sediul societății va putea autoriza, cu citarea administratorilor și în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedură civilă, convocarea adunării generale de către persoanele care îndeplinesc condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1). Prin aceeași încheiere instanța va stabili data de referință prevăzută de art. 122 alin. (2), data ținerii adunării generale și, dintre acționari, persoana care o va prezida." Autoarea excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (1) și (2), art. 49, art. 135 alin. (1) și (6) din Constituția României, care, ulterior sesizării, a fost modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
judecătorești, la solicitarea unora dintre acționarii respectivei societăți, pentru deblocarea și reluarea activității sale, întreruptă din cauza lipsei de diligență sau a relei-credințe a unora dintre reprezentanții conducerii sau a celorlalți acționari. Acestui interes general îi dă expresie textul de lege criticat, care instituie competența instanței judecătorești de a autoriza convocarea adunării generale, în măsura în care persoanele abilitate nu fac acest lucru. Această posibilitate conferită de lege este condiționată de nerespectarea dispozițiilor prevăzute de alin. (1) al art. 119, referitoare la obligația administratorilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
aceasta urmând a se realiza în deplină concordanță cu principiul autonomiei de decizie a organelor de conducere, care rămân libere a hotărî cu privire la operațiunile comerciale întreprinse de agentul economic, în condițiile legii. Așa fiind, Curtea constată că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale ale art. 44 și 136, referitoare la dreptul de proprietate privată, și nici dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, întrucât nu se poate reține existența unei restrângeri neproporționale cu situația care a determinat-o, care este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154090_a_155419]
-
dosar și deconspirarea Securității. Excepția a fost ridicată de Paraschiv Usturoi cu ocazia soluționării unei acțiuni în contencios administrativ în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 22 alin. (2) și art. 30 alin. (6), deoarece aduc o gravă atingere demnității, onoarei și vieții particulare, lezând dreptul la propria imagine. Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217912_a_219241]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), al art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217912_a_219241]
-
inuman ori degradant", și ale art. 30 alin. (6), care arată că "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate sunt norme de procedură stabilite de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", și nu pot fi interpretate în sensul că ar conduce la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217912_a_219241]
-
de Societatea Comercială "Ralfi IFN" - S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect judecarea unor aspecte constatate printr-un proces-verbal întocmit de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Buzău. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate conferă instanțelor de judecată atribuții care aparțin competenței exclusive a puterii executive, și anume investigarea unor presupuse încălcări a legii contravenționale și aplicarea de sancțiuni contravenționale. Se mai arată că procesul-verbal de constatare emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
clauzelor abuzive, însă, în ipoteza în care procesul-verbal conține vicii grave de formă, nu se poate dispune anularea acestuia, iar instanța de judecată trebuie, practic, să suplinească lipsurile sau să ratifice actul respectiv de sancționare. Se mai apreciază că textul criticat limitează, din punct de vedere procesual, participarea părții care sesizează instanța de judecată, întrucât singura argumentație pe care autoritatea o prezintă instanței este o simplă supoziție. Totodată, această supoziție trebuie să fie susținută și argumentată de instanța de judecată, ceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
procesuală care nu permite administrarea unui probatoriu complet. Se arată că instanța de judecată ar trebui să verifice legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, și nu să dispună chiar ea sancționarea contravențională. În fine, se arată că textul criticat este neconstituțional în măsura în care din interpretarea să se poate deduce că instanța de judecată poate declara caracterul abuziv al oricărei clauze contractuale decât cea cu care a fost sesizată sau că aceasta poate nesocoti lipsurile procesului-verbal de constatare. Judecătoria Buzău apreciază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]
-
în măsura în care din interpretarea să se poate deduce că instanța de judecată poate declara caracterul abuziv al oricărei clauze contractuale decât cea cu care a fost sesizată sau că aceasta poate nesocoti lipsurile procesului-verbal de constatare. Judecătoria Buzău apreciază că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223377_a_224706]