37,919 matches
-
treimi din români, de exemplu, mersul la cumpărături e considerat o experiență plăcută, statul la cozi interminabile neconstituind o problemă prea mare. Așadar. În ceea ce privește comportamentul de cumpărare, timpul petrecut la casele de marcat sau oferta de mărci private ale magazinelor influențează Într-o măsură mică preferințele consumatarilor. De ce plăcere de a face cumpărături, atunci? Pentru tineri, plăcerea ar putea veni din dorința de a socializa, iar supermarketul și hipermarketul au devenit un mijloc de socializare. Cum multe hipermarketuri ne Întâmpină Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
experiențelor on-line trăite de adolescenți care a relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru a putea veni În Întâmpinarea dorințelor consumatorului. In cazul În care producătorul nu deslușește aceste noi opțiuni ale clientului, acesta se va Îndrepta către un alt producător. Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se consideră că influențele culturale și cele ale mediului social În care individul Își desfășoară activitatea influențează comportamentul de consum. Astfel, cultura, subcultura și clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoană cu o istorie de dependență la alcool, care a menținut abstinența timp de trei ani, dezvoltă o tulburare delirantă fără să facă o recădere la alcoolism. C2) Ambele tulburări sunt cronice și severe, cu debuturi indistincte și nu Își influențează cursurile evolutive. C3) Tulburarea psihiatrică Începe Înaintea tulburării legată de uzul de substanță dar au cursuri independente astfel Încât nici una nu pare să modifice semnificativ cursul celeilalte. De exemplu, o persoană diagnosticată cu schizofrenie la 17 ani, Începe să dezvolte un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
un consum abuziv de alcool odată cu Începerea anilor 20, indiferent de faza evolutivă a schizofreniei, acută sau nu. C4) Abuzul de substanță debutează În mod clar Înaintea tulburării psihiatrice, dar amândouă au cursuri evolutive independente, astfel Încât nici una nu pare să influențeze cursul celeilalte. De exemplu, o persoană cu dependență la cocaină de doi ani de zile, dezvoltă simptome de schizofrenie care sunt cronice și persistente, chiar și În perioada de abstinență care poate dura mai mult de 6 luni. 2. ASPECTE
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel, o persoană bogată era văzută În America la acea vreme ca fiind relativ sănătoasă, fericită și adaptată social, În timp ce o persoană săracă era văzută ca neadaptată și nefericită. Rim Y. A studiat relația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
teorie a artei au o vechime considerabilă; ele vin din antichitatea lui Platon și Aristotel (vezi „Poetica”), trec prin clasicismul francez al lui Nicolas Boileau (vezi „L’Art poetique”), ajung În universul lui Kant și Schopenhauer, mari filosofi care au influențat În chip magistral gândirea estetică, dar și În cel al lui Hegel, unul din cei mai de seamă eteticieni de la sfârșitul secolului al XVIIIlea și Începutul secolului al XIX-lea. Toți gânditorii esteticieni de mai târziu au fost interesați de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Rădulescu, ,,Sburătorul”. Ceea ce este de remarcat e faptul că limba practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice de după apariția „celebrului” ,,Paralelism Între limba română și limba italiană” din 1840. Stilul poetic este puternic influențat de limba vorbită și mai cu seamă de izvoarele folclorice. O serie Întreagă de cuvinte sunt luate direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de poezii de inspirație populară, Vasile Alecsandri a autohtonizat poezia, i-a dat specific național. A valorificat ca nimeni altul folclorul, oportunitatea fundamentala de a afișa tezaurul național așa cum Îl proiectase M. Kogălniceanu În „Dacia literară”. Dincolo de poezia originală, profund influențată de folclor, V. Alecsandri este primul culegător de folclor, chiar daca „l-a Îndreptat”. Variantele arhicunoscute ale „Mioriței” și „Mănăstirii Argeșului” Îi aparțin și ar trebui să i se atribuie ca proprietate indiscutabilă, așa cum „Revedere” sau „Ce te legeni” Îi aparțin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puternică a naturii, scrise Într-o limbă așa de frumoasă Încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturii române Îndeobște”. Dupa 1883, marcați de drama lui Eminescu, niște tineri poeți, puternic influențați de poezia acestuia, au publicat articole În care afirmau că autorul „Luceafărului” e un poet mai mare decât Vasile Alecsandri. E vorba de Alexandru Vlahuță și Barbu Delavrancea. Reacția a venit din partea lui Vasile Alecsandri Însuși, Într-o poezie intitulată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literare numită modernism. Și Ion Pillat a trecut În tinerețea sa literară prin experiențele lirice cunoscute. În plachetele „Menire”, „Cântece de demult”, „Visări păgâne”, „Eternități de o clipă” se pot descoperi elementele unei lirici simboliste ori parnasiene care l-au influențat. Apariția volumul „Pe Argeș În sus” este considerată de către exegeți momentul când lirica lui Ion Pillat se impune În atmosfera literară a primei jumătăți de veac al XX-lea, la stadiul maturității artistice. Poeziile acestui volum se Înscriu În paradigma
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atrage după sine exilul la moșia tatălui său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment, a scris comedia „Muza de la Burdujeni” publicată prin 1851. Tot În 1840, apare la Iași prestigioasa revistă „Dacia literară” condusă de M. Kogălniceanu, publicație celebră, din care nu au apărut decât trei numere, Într-un singur volum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ceva din basm În conflictul acestei nuvele În care binele, copleșit de rău, Încearcă și reușește până la urmă să triumfe. În puține opere În proză din nuvelistica de mai târziu se vor mai Întâlni asemenea conflicte. Doar la Alexandru Odobescu, influențat de C. Negruzzi În cele două nuvele cunoscute, „Doamna Chiajna” și „Mihnea Vodă cel Rău”, se repetă starea de conflict cu urmări asemănătoare. Neîntâmpinând nici o Împotrivire din partea lui Ștefan Tomșa, domnitorul de până atunci al Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, urcă pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-ar spune despre poziția lui de boier În raport cu masele, afirmația stă sub semnul autenticului. Devorându-l pe Moțoc, mulțimea se potolește. Stilul scriitorului se distinge prin originalitate. T. Vianu vorbește despre o impersonalitate a povestirii. Nimic nu l-a influențat, nici un model nu ar fi dus la un asemenea rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a privi direct oamenii și evenimentele ...” Autorul și-a pus personajele să vorbească și să acționeze ca un regizor și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate. Atât afirmi, cât explici. Numai o concepție Înaltă despre artă Îmi poate da mie ardoarea și statornicia ei.” Într-o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a preocupat, În „Enigma Otiliei” de nici o teorie la modă asupra romanului, de nici o tehnică pretențioasă și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților de înțelegere a problemelor sociale și de evaluare a soluțiilor adoptate influențează mult și creșterea capacității de dezvoltare socială. Componentele/Fazele procesului dezvoltării sociale În continuare voi introduce o serie de concepte-cheie ale paradigmei dezvoltării sociale și, totodată, fazele procesului de dezvoltare socială. Prima fază: identificarea și diagnoza problemei sociale; estimarea voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relevatoare precizările pe care le face Ralea cu privire la „constituirea proletariatului sub formă de clasă revoluționară”, capabilă să impună grupului întreg un nou etalon de valori (1930), considerente ce se înscriu în orizontul teoretic al gândirii marxiste, de care a fost influențat autorul atunci când și-a elaborat teza de doctorat la Sorbona; o altă idee importantă pentru concepția dezvoltării sociale a fost dezvoltată de Ralea în termenii unor mecanisme de transformare a claselor sociale (1926, p. 133): importanța numărului indivizilor care transformă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spiritual (datoria de a munci conform unei vocații), respingerea magicului și cultivarea unei tensiuni între lumea de aici și dumnezeirea transcendentă (apud So, 1990). În lumina teoriei weberiene, religia este sursa „unui etos spiritual sau sistem central de valori care influențează apoi toate segmentele sociale, însă nu la fel”, cum cred moderniștii. Deja tranziția este pusă sub semnul incertitudinii, iar sursa ei nu mai e raportată la o societate externă, ci, cum spune Davis, la centre spirituale interne, ca fiind singurele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Japonia): - gândește-te întotdeauna la protecția divină; - nu neglija activitatea și hărnicia; - fii temperat în fața luxului fără profit; - nu juca jocuri de noroc; - ia mai puțin, nu te întinde la mai mult” (So, 1990, p. 44). Sistemul religios a influențat și relația cu instituția politică, căci mai ales în cadrul relației politice a triumfat etica samurailor or, tocmai categoriei acesteia a samurailor i se datorează modernizarea Japoniei, ne spune Bellah. Valorile cardinale care au triumfat așadar în relația politică au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și mai ales că descurajează încercările de industrializare a țărilor nedezvoltate. Tradus în 27 de limbi, acest Raport mult discutat a circulat însă în mai mult de douăsprezece milioane de exemplare, având un ecou ieșit din comun: fără îndoială, a influențat în mod decisiv dezvoltarea curentului ecologist în lume și politicile (nu numai ecologice) ale statelor. Aflat în centrul atenției ca urmare a impactului primului Raport, doi ani mai târziu Clubul de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-o proporție covârșitoare în proprietatea statului. Capitalul exista, în formă bănească în băncile de stat, iar în forma mijloacelor de producție în întreprinderile de stat. Confruntarea dintre acestea două se desfășura în paralel (Pasti, 1995) și fără să fie influențată cumva de „noul sector privat” al economiei. La sfârșitul lui 1995, România postcomunistă era cam tot atât de capitalistă ca și Humuleștii lui Creangă, în care gospodarii locali își exploatau terenurile agricole în regim de proprietate privată, iarna le vindeau negustorilor țesături
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și societatea. Fenomenul nu este câtuși de puțin specific României, doar că a avut dimensiuni diferite în țările foste comuniste, în funcție de conjuncturile geopolitice ale diverselor momente istorice. Mai târziu, când au trecut la analize științifice relativ sofisticate și mai puțin influențate de ideologie, cercetătorii tranziției s-au mulțumit să constate un paradox - capitalismul fără capitaliști (Eyal et al., 2001). În realitate, orice clasă politică ce a coordonat tranziția către capitalism a fost nevoită să facă o alegere politică foarte clară: căror
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a UE. Politica de dezvoltare regională a contribuit efectiv la constituirea unui nivel instituțional regional, în special în rândul țărilor care au beneficiat în mod substanțial de Fondul European pentru Dezvoltare Regională: Irlanda, Portugalia, Grecia și Finlanda. Aceeași politică a influențat puternic regionalismul în Scoția și Țara Galilor, unde s-au produs reforme instituționale în 1998. Pentru statele din sud-estul Europei, pregătirea pentru aderare presupune realizarea unui cadru instituțional capabil să realizeze și să administreze programe de dezvoltare cofinanțate prin fonduri europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]