38,366 matches
-
puțin, în relație cu Ștefan Georgescu-Gorjan, Petre Pandrea, Milița Petrașcu, Natalia Dumitrescu, Irina Codreanu-King, Sidney Geist, Carola Giedion-Welcker ș.a. precum și cu Jeana Brâncuși și Vasile Blendea(nepoții sculptorului). Paul Rezeanu a făcut diligențele necesare participării României la expoziția "Brâncuși" la Muzeul Cobra din Amsterdam din perioada martie - mai 1998. Cu această ocazie, dupa ce s-au obtinut autorizatiile legale, a scos din țară sculptura Sărutul realizată de Constantin Brâncuși și care se afla în patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova. Sculptura
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
României la expoziția "Brâncuși" la Muzeul Cobra din Amsterdam din perioada martie - mai 1998. Cu această ocazie, dupa ce s-au obtinut autorizatiile legale, a scos din țară sculptura Sărutul realizată de Constantin Brâncuși și care se afla în patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova. Sculptura a fost transportată la Amsterdam într-un bagaj de mână. Când s-a făcut returnarea exponatului în momentul în care s-a încheiat expoziția, Paul Rezeanu a constatat că sculptura era deteriorată la baza soclului
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
lucrurile nu au stat așa cum le-a prezentat ziaristul cotidianului Adevărul. În 6 martie 1998, Președintele Emil Constantinescu a inaugurat la Amstelveen (lângă Amsterdam), expoziția "Artă figurativă - început și sfârșit de secol XX în România". Expoziția a fost găzduită de Muzeul de Artă Modernă Cobra. Evenimentul a fost organizat de către Ministerul Culturii Român în cooperare cu Ministerul Culturii Olandez. Printre lucrările expuse, s-a aflat și „Sărutul” de Constantin Brâncuși. Lucrarea a fost ambalată într-o cutie din lemn, ca dealtfel
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
cataloage de expoziții de artă, peste 300 de cronici de expoziții de artă și prezentări de artiști, peste 1000 de articole în diferite reviste și ziare, la radio și televiziune. A organizat și coordonat celebrul ciclu de conferințe „Prin marile muzee și orașe ale lumii” (1978 - 1990), conferințe despre mari artiști români și străini. A rostit cuvântul de deschidere la expozițiile deschise la Muzeul de Artă din Craiova (1970 - 2005), la vernisajele expozițiilor personale sau de grup ale artiștilor plastici deschise
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
reviste și ziare, la radio și televiziune. A organizat și coordonat celebrul ciclu de conferințe „Prin marile muzee și orașe ale lumii” (1978 - 1990), conferințe despre mari artiști români și străini. A rostit cuvântul de deschidere la expozițiile deschise la Muzeul de Artă din Craiova (1970 - 2005), la vernisajele expozițiilor personale sau de grup ale artiștilor plastici deschise în sălile Filialei U.A.P. Craiova (1967 - 2015), etc.
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
demontat statuia și au trimis-o la Lugoj, unde a stat până în 1942. În anul 1942 statuia a fost montată în centrul orașului Alba Iulia, unde a stat până în anul 1948, an în care a fost demontată și depusă la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În anul 1958 statuia a fost dusă la București și expusă în curtea Muzeului Memorial “Cornel Medrea”, cel care a realizat statuia. În ziua de 30 noiembrie 1968 statuia a fost reinstalată în Satu Mare, în vederea sărbătoririi
Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare () [Corola-website/Science/334846_a_336175]
-
fost montată în centrul orașului Alba Iulia, unde a stat până în anul 1948, an în care a fost demontată și depusă la Muzeul Unirii din Alba Iulia. În anul 1958 statuia a fost dusă la București și expusă în curtea Muzeului Memorial “Cornel Medrea”, cel care a realizat statuia. În ziua de 30 noiembrie 1968 statuia a fost reinstalată în Satu Mare, în vederea sărbătoririi a 50 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Statuia a fost amplasată în Bulevardul Republicii, azi Bulevardul
Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare () [Corola-website/Science/334846_a_336175]
-
amplasată în Bulevardul Republicii, azi Bulevardul dr. Vasile Lucaciu. După 1990 a fost mutată înapoi la locul inițial din Piața Libertății, în locul Monumentului Ostașului Sovietic. În cursul anului 2015 statuia a fost reabilitată din fondurile Primăriei Satu Mare, prin colaborare cu Muzeul Județean. Reabilitarea soclului a constat în înlocuirea plăcilor de marmură deteriorate cu plăci de travertin, un material mai rezistent la intemperii.
Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare () [Corola-website/Science/334846_a_336175]
-
anii 1950 ordinele religioase au fost desființate de stat, iar călugării benedictini au trebuit să părăsească din nou mănăstirea. Biserica abației a devenit biserică parohială, în timp ce în clădirile sale a fost instalat un azil de săraci, iar mai târziu un muzeu. Benedictinii au revenit la Tihany în 1990, dar complexul mănăstiresc a fost retrocedat de către stat abia în 1994. În perioada 1992-1996 a fost realizată o restaurare interioară a frescelor și altarelor. În 1996 au fost începute lucrările de renovare completă
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
Filocalia" în limba română. Comunitatea de la Dragomirna a crescut rapid, ajungând la aproximativ 350 de călugări. În această perioadă, împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei a dăruit Mănăstirii Dragomirna în 1767 un policandru de cristal (expus astăzi în sălile muzeului de la Dragomirna) și clopotul cel mare numit Zaporojanul, în greutate de peste 1100 kg, care se află în clopotnița mănăstirii. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
1891/30 7.62x54r cu o lunetă PU 3.5 (adică obiectul este mărit de 3,5 ori). În realitate, Zaițev a folosit aceeași pușcă dar cu o lunetă mai veche și mai mare (pușca sa este păstrată într-un muzeu din Rusia). Filmul prezintă și o poveste de dragoste dintre Vasili și Tania. Totuși, Vasili a declarat că nu a avut nicio relație cu nimeni în timpul războiului. Filmul a avut parte de o receptare negativă în fosta Uniune Sovietică. Câțiva
Inamicul e aproape () [Corola-website/Science/332035_a_333364]
-
finalizate nu au fost în domeniul biologiei, fiind retrogradat la funcția de tehnician. În 1969 a fost reabilitat și numit din nou cercetător principal. A întocmit o numeroasă colecție de exemplare de amfibieni și reptile, care a fost transferată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. s-a ocupat și de sistematica "Araneae" (Păianjenii). A tradus operele lui Charles Darwin și a colaborat cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
(n. 29 august 1951, s. Lozova, r. Strășeni) este un istoric și muzeograf din Republica Moldova. Din anul 1985 și până în prezent exercită funcția de director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. În anul 1968, după absolvirea școlii medii din satul natal, continuă studiile la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat la Muzeul republican "„G. I. Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în 1981. În anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
de Istorie a Universității de Stat din Moldova. În anul 1973 debutează în profesia de muzeograf, fiind angajat la Muzeul republican "„G. I. Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în 1981. În anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea expoziției tematice a muzeului "„Natura. Omul. Cultura”", la reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
fiind angajat la Muzeul republican "„G. I. Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în 1981. În anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea expoziției tematice a muzeului "„Natura. Omul. Cultura”", la reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de arhitectură populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
Kotovski și Gh. Lazo”", unde va lucra până în 1981. În anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea expoziției tematice a muzeului "„Natura. Omul. Cultura”", la reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de arhitectură populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova". În anii 1989-2009 a fost preocupat de
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
anii 1981-1985 deține funcția de director al Muzeului Republican al Comsomolului din Moldova. Ca director al instituției muzeale a contribuit la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea expoziției tematice a muzeului "„Natura. Omul. Cultura”", la reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de arhitectură populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova". În anii 1989-2009 a fost preocupat de restaurarea Grădinii Botanice a muzeului și crearea în cadrul ei a
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
la restaurarea clădirii muzeului (1985-1989), la crearea expoziției tematice a muzeului "„Natura. Omul. Cultura”", la reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de arhitectură populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova". În anii 1989-2009 a fost preocupat de restaurarea Grădinii Botanice a muzeului și crearea în cadrul ei a unui Vivarium cu expoziții de păsări, reptile și pești decorativi, care a devenit un loc atractiv pentru publicul vizitator, un
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
reanimarea ideii de creare a "Muzeului Satului", la conservarea mai multor monumente de arhitectură populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova". În anii 1989-2009 a fost preocupat de restaurarea Grădinii Botanice a muzeului și crearea în cadrul ei a unui Vivarium cu expoziții de păsări, reptile și pești decorativi, care a devenit un loc atractiv pentru publicul vizitator, un centru important de educație ecologică. Timp de 25 de ani a promovat ideea reîntregirii complexului
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
în cadrul ei a unui Vivarium cu expoziții de păsări, reptile și pești decorativi, care a devenit un loc atractiv pentru publicul vizitator, un centru important de educație ecologică. Timp de 25 de ani a promovat ideea reîntregirii complexului arhitectural al muzeului, în formatul pe care l-a avut acesta până la cel de al II-lea Război Mondial, efort care s-a încununat cu succes în anul 2010. În prezent este preocupat de elaborarea unor proiecte de revitalizare, restaurare și punere în
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
și a unor condiții adecvate pentru păstrarea valoroaselor colecții patrimoniale. Este participant la manifestări științifice naționale, autor a peste 70 de publicații. Ca membru al Colegiului Ministerului Culturii a participat la crearea cadrului legislativ în domeniu, contribuind la elaborarea Legii muzeelor, a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil. A participat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului, la evaluarea potențialului turistic muzeal și la implementarea diferitelor proiecte în domeniu. A susținut pregătirea cadrelor pentru muzee, organizând stagii practice la muzeu ale
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
în domeniu, contribuind la elaborarea Legii muzeelor, a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil. A participat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului, la evaluarea potențialului turistic muzeal și la implementarea diferitelor proiecte în domeniu. A susținut pregătirea cadrelor pentru muzee, organizând stagii practice la muzeu ale muzeografilor de la muzeele cu profil etnografic din toată republica, a studenților de la Unversitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Academia de
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
Legii muzeelor, a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil. A participat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului, la evaluarea potențialului turistic muzeal și la implementarea diferitelor proiecte în domeniu. A susținut pregătirea cadrelor pentru muzee, organizând stagii practice la muzeu ale muzeografilor de la muzeele cu profil etnografic din toată republica, a studenților de la Unversitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Academia de Studii Economice din Moldova. Din
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]
-
privind protejarea patrimoniului cultural mobil. A participat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului, la evaluarea potențialului turistic muzeal și la implementarea diferitelor proiecte în domeniu. A susținut pregătirea cadrelor pentru muzee, organizând stagii practice la muzeu ale muzeografilor de la muzeele cu profil etnografic din toată republica, a studenților de la Unversitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Academia de Studii Economice din Moldova. Din anul 2000 este angajat
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]