38,651 matches
-
căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii au clădit o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta de la Madaba (sec. al VI-lea e.n.), de unde provine numele arab al porții Damasc - Bab al Amud - Poarta Coloanei. Coloana
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii au clădit o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta de la Madaba (sec. al VI-lea e.n.), de unde provine numele arab al porții Damasc - Bab al Amud - Poarta Coloanei. Coloana a mai dăinuit în epoca bizantină, când
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta de la Madaba (sec. al VI-lea e.n.), de unde provine numele arab al porții Damasc - Bab al Amud - Poarta Coloanei. Coloana a mai dăinuit în epoca bizantină, când, s-ar putea ca statuia împăratului să fi fost înlocuită cu o cruce, dar nu a supraviețuit. În schimb, poarta romană și o parte din piața
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta de la Madaba (sec. al VI-lea e.n.), de unde provine numele arab al porții Damasc - Bab al Amud - Poarta Coloanei. Coloana a mai dăinuit în epoca bizantină, când, s-ar putea ca statuia împăratului să fi fost înlocuită cu o cruce, dar nu a supraviețuit. În schimb, poarta romană și o parte din piața pietruită romană mai poate fi
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
e.n.), de unde provine numele arab al porții Damasc - Bab al Amud - Poarta Coloanei. Coloana a mai dăinuit în epoca bizantină, când, s-ar putea ca statuia împăratului să fi fost înlocuită cu o cruce, dar nu a supraviețuit. În schimb, poarta romană și o parte din piața pietruită romană mai poate fi văzută datorită săpăturilor făcute în timpul regimului mandatar britanic. Poarta romană era compusă din trei intrări cu arcuri, una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
când, s-ar putea ca statuia împăratului să fi fost înlocuită cu o cruce, dar nu a supraviețuit. În schimb, poarta romană și o parte din piața pietruită romană mai poate fi văzută datorită săpăturilor făcute în timpul regimului mandatar britanic. Poarta romană era compusă din trei intrări cu arcuri, una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale, dintre care a rămas integral cea dinspre est. Pe partea inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
nu a supraviețuit. În schimb, poarta romană și o parte din piața pietruită romană mai poate fi văzută datorită săpăturilor făcute în timpul regimului mandatar britanic. Poarta romană era compusă din trei intrări cu arcuri, una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale, dintre care a rămas integral cea dinspre est. Pe partea inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea inscripția: CO.AEL.CAP.D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea inscripția: CO.AEL.CAP.D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși, n.n. ai orașului) Coridorul din spatele porții duce la secțiunea internă a turnului de est al porții, unul din cele două turnuri aflate de o parte și de alta a porții. Turnul s-a păstrat în întreaga lui înălțime de 12 m și doar plafonul sau este o adăugire mai târzie. Casa scărilor care duce la vârful
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși, n.n. ai orașului) Coridorul din spatele porții duce la secțiunea internă a turnului de est al porții, unul din cele două turnuri aflate de o parte și de alta a porții. Turnul s-a păstrat în întreaga lui înălțime de 12 m și doar plafonul sau este o adăugire mai târzie. Casa scărilor care duce la vârful turnului s-a menținut în forma sa originală și duce în prezent la promenada
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
promenada de pe zidurile cetății. Din piața originala romană, vizibilă datorită excavațiilor, se vede pornind strada principală a orașului - Cardo - în direcția miazăzi. Atât piața cât și strada sunt însemnate pe harta de la Madaba. Construcția cea mai antică gasită în perimetrul Porții Damasc este un turn al porții din primul secol î.e.n.- din perioada regelui Irod (Herodes). Ruinele lui se găsesc dedesubtul porții actuale. Ca și alte porți de cetate din vechime, Poarta Damasc este convolută: se intră mai întâi spre stânga
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
originala romană, vizibilă datorită excavațiilor, se vede pornind strada principală a orașului - Cardo - în direcția miazăzi. Atât piața cât și strada sunt însemnate pe harta de la Madaba. Construcția cea mai antică gasită în perimetrul Porții Damasc este un turn al porții din primul secol î.e.n.- din perioada regelui Irod (Herodes). Ruinele lui se găsesc dedesubtul porții actuale. Ca și alte porți de cetate din vechime, Poarta Damasc este convolută: se intră mai întâi spre stânga, și apoi spre dreapta, așa ca
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
strada sunt însemnate pe harta de la Madaba. Construcția cea mai antică gasită în perimetrul Porții Damasc este un turn al porții din primul secol î.e.n.- din perioada regelui Irod (Herodes). Ruinele lui se găsesc dedesubtul porții actuale. Ca și alte porți de cetate din vechime, Poarta Damasc este convolută: se intră mai întâi spre stânga, și apoi spre dreapta, așa ca dușmanul să nu se poată năpusti cu repeziciune spre interiorul cetății. În secolele al VII-lea - al X-lea - epoca
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
de la Madaba. Construcția cea mai antică gasită în perimetrul Porții Damasc este un turn al porții din primul secol î.e.n.- din perioada regelui Irod (Herodes). Ruinele lui se găsesc dedesubtul porții actuale. Ca și alte porți de cetate din vechime, Poarta Damasc este convolută: se intră mai întâi spre stânga, și apoi spre dreapta, așa ca dușmanul să nu se poată năpusti cu repeziciune spre interiorul cetății. În secolele al VII-lea - al X-lea - epoca arabă timpurie - s-au făcut
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
se intră mai întâi spre stânga, și apoi spre dreapta, așa ca dușmanul să nu se poată năpusti cu repeziciune spre interiorul cetății. În secolele al VII-lea - al X-lea - epoca arabă timpurie - s-au făcut modificări în structura porții și a zonei alăturate. O parte din deschizăturile porții au fost astupate, turnurile au fost transformate în teascuri pentru producerea de ulei, casele scărilor au devenit cisterne de apă,iar in fata porții exterioare s-au construit de asemenea cisterne
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
dreapta, așa ca dușmanul să nu se poată năpusti cu repeziciune spre interiorul cetății. În secolele al VII-lea - al X-lea - epoca arabă timpurie - s-au făcut modificări în structura porții și a zonei alăturate. O parte din deschizăturile porții au fost astupate, turnurile au fost transformate în teascuri pentru producerea de ulei, casele scărilor au devenit cisterne de apă,iar in fata porții exterioare s-au construit de asemenea cisterne mari de apă. În secolul al XII-lea, în
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
timpurie - s-au făcut modificări în structura porții și a zonei alăturate. O parte din deschizăturile porții au fost astupate, turnurile au fost transformate în teascuri pentru producerea de ulei, casele scărilor au devenit cisterne de apă,iar in fata porții exterioare s-au construit de asemenea cisterne mari de apă. În secolul al XII-lea, în vremea cruciaților, întreaga poartă a fost astupată și s-a clădit o poartă nouă la un nivel mai ridicat. Ea se vede tot dedesubtul
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
turnurile au fost transformate în teascuri pentru producerea de ulei, casele scărilor au devenit cisterne de apă,iar in fata porții exterioare s-au construit de asemenea cisterne mari de apă. În secolul al XII-lea, în vremea cruciaților, întreaga poartă a fost astupată și s-a clădit o poartă nouă la un nivel mai ridicat. Ea se vede tot dedesubtul podului de la intrare. Prin porțile de nord, inclusiv Poarta Damascului, la 15 iulie 1099, la amiază, au pătruns în Ierusalim
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
ulei, casele scărilor au devenit cisterne de apă,iar in fata porții exterioare s-au construit de asemenea cisterne mari de apă. În secolul al XII-lea, în vremea cruciaților, întreaga poartă a fost astupată și s-a clădit o poartă nouă la un nivel mai ridicat. Ea se vede tot dedesubtul podului de la intrare. Prin porțile de nord, inclusiv Poarta Damascului, la 15 iulie 1099, la amiază, au pătruns în Ierusalim cruciații conduși de Godefroi de Bouillon, Robert de Flandra
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
de asemenea cisterne mari de apă. În secolul al XII-lea, în vremea cruciaților, întreaga poartă a fost astupată și s-a clădit o poartă nouă la un nivel mai ridicat. Ea se vede tot dedesubtul podului de la intrare. Prin porțile de nord, inclusiv Poarta Damascului, la 15 iulie 1099, la amiază, au pătruns în Ierusalim cruciații conduși de Godefroi de Bouillon, Robert de Flandra și Robert de Normandia. Prima breșă în ziduri au facut-o în preajma porții Herodes (a Florilor
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
de apă. În secolul al XII-lea, în vremea cruciaților, întreaga poartă a fost astupată și s-a clădit o poartă nouă la un nivel mai ridicat. Ea se vede tot dedesubtul podului de la intrare. Prin porțile de nord, inclusiv Poarta Damascului, la 15 iulie 1099, la amiază, au pătruns în Ierusalim cruciații conduși de Godefroi de Bouillon, Robert de Flandra și Robert de Normandia. Prima breșă în ziduri au facut-o în preajma porții Herodes (a Florilor). În timpul stăpânirii cruciate deasupra
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
de la intrare. Prin porțile de nord, inclusiv Poarta Damascului, la 15 iulie 1099, la amiază, au pătruns în Ierusalim cruciații conduși de Godefroi de Bouillon, Robert de Flandra și Robert de Normandia. Prima breșă în ziduri au facut-o în preajma porții Herodes (a Florilor). În timpul stăpânirii cruciate deasupra pieții interioare s-au clădit case, doar o parte din ea servind drept stradă. Din acea epocă, la coborârea spre excavațiile vestigiilor romane, au rămas ruinele unei capele cu fresce ) (după unii ar
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
remarcă și un semn antic marcând prezența Legiunii a X-a romane. Se stie ca în secolul al XIII-lea împăratul german Frederic al II-lea, devenit vreme de zece ani suveran al Iersualimului, a ordonat cavalerilor teutoni să întărească poarta, numită pe atunci St.Ștefan. În secolele al XIII-lea - al XV-lea, în epoca mamelucă, case din zonă au fost restaurate și, de asemenea, s-au adăugat bolți în continuarea străzii spre sud. În timpul domniei sultanului otoman Soliman Magnificul
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
-lea, în epoca mamelucă, case din zonă au fost restaurate și, de asemenea, s-au adăugat bolți în continuarea străzii spre sud. În timpul domniei sultanului otoman Soliman Magnificul, architectul său de curte,Mimar Sinan a proiectat, între altele, și noua Poartă zisă a Damascului. În anii 1535-1538 turcii au clădit poarta actuală pe locul părții superioare a deschiderii centrale a porții antice romane. Turnurile romane au servit drept fundament turnurilor noi, iar in interiorul camerelor cruciate-mameluce s-au înălțat ziduri groase
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
și, de asemenea, s-au adăugat bolți în continuarea străzii spre sud. În timpul domniei sultanului otoman Soliman Magnificul, architectul său de curte,Mimar Sinan a proiectat, între altele, și noua Poartă zisă a Damascului. În anii 1535-1538 turcii au clădit poarta actuală pe locul părții superioare a deschiderii centrale a porții antice romane. Turnurile romane au servit drept fundament turnurilor noi, iar in interiorul camerelor cruciate-mameluce s-au înălțat ziduri groase ca temelii ale porții otomane. Poarta a fost clădită într-
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
spre sud. În timpul domniei sultanului otoman Soliman Magnificul, architectul său de curte,Mimar Sinan a proiectat, între altele, și noua Poartă zisă a Damascului. În anii 1535-1538 turcii au clădit poarta actuală pe locul părții superioare a deschiderii centrale a porții antice romane. Turnurile romane au servit drept fundament turnurilor noi, iar in interiorul camerelor cruciate-mameluce s-au înălțat ziduri groase ca temelii ale porții otomane. Poarta a fost clădită într-un stil fastuos, disproporționat față de celelalte porți ale cetății. Înălțimea
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]