37,224 matches
-
publică 13 catrene în traducerea lui Gilbi (Anghel Pomescu) după versiunea franceză a lui Toussaint, în vreme ce cu doi ani mai înainte, în 1923, "Adevărul literar și artistic", la rubrica "Literatura străină", apropie cititorul român de lirica persană, prin traducerea în proză de către Zaharia Stancu, a altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
fără conștiința alienării. El se trezește prea tîrziu pentru a-și da seama ce i se întîmplă și pentru a-și asuma o opțiune. În cazul lui David Pop, Liviu Rebreanu cercetează în primul rînd, în deplină consonanță cu spiritul prozei moderne, condiția deplorabilă a individului masificat și abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
drept prinos, că mă cinstești." " Atunci..." Atunci a fost. Acu-i acum. Ieri și rime-am dat, culori, parfum Pentru Quevedo, Góngora, de roză." "Dar Mallarmé..?" "Retorica, săraca. Un furt mi-e leagănul, pastișă groapa. Renunță, dar, poete. Taci în proză". După ce vorbești Să păstrezi tăcerea-nvață În iubire. Crezi tu oare Că pe alții îi privește? Când te bucuri în tăcere, În tăcere să și suferi. Dacă despre ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Cristina Ionica Carmen Firan este o (inițial) poetă (debut editorial: 1981) a cărei relație cu proza începe în 1990 și ajunge, prin Farsa, la a doua carte. între timp, a mai semnat cîteva volume de versuri pentru copii, piese de teatru și scenarii de film. Are cîteva volume publicate în străinătate, este membră a colegiului editorial
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
versuri pentru copii, piese de teatru și scenarii de film. Are cîteva volume publicate în străinătate, este membră a colegiului editorial al cunoscutei reviste Lettre Internationale și a colaborat, în timp, la numeroase reviste culturale din România și din S.U.A.. Prozele incluse în Farsa "călătoresc", la rîndul lor, între aceste spații. Dacă prima este o relatare, din perspectiva unui personaj participant-spectator la evenimentele din decembrie '89 (el însuși incapabil să-și clarifice, în ochii proprii, statutul), a doua este o poveste
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
Carmen Firan construiește, în numai 90 de pagini, o perspectivă amar-cinică și pe alocuri halucinantă asupra evenimentelor din decembrie '89, impresia că nimeni nu înțelege, de fapt, nimic fiind suverană; remarcam cu ceva vreme înainte, la o altă carte de proză care evoca zilele Revoluției anticomuniste românești, aceeași lipsă a "revelațiilor", aceeași absență a pretenției de a oferi adevărul - în fond, aceeași neîncredere că acesta există. Dacă faptele propriu-zise ale povestirii depășesc uneori granițele realului, această din urmă trăsătură este, din
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
viața sub regim comunist și imediat după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
spaimă în fața actualității pe care o presimțeați că va deveni tot mai opresivă? Când ați realizat pe ce cale trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
tradusă ca seducție a diabolicului și chiar dacă perspectiva rămâne "familiar lucidă, contrară percepției demonice, abisal-crispate", cum observa Nicolae Ciobanu, lectura evenimentelor ca joc erotic rămâne aproape obligatorie. ("I.L. Caragiale: duh balcanic și satanism" în vol. între imaginar și fantastic în proza românească, București: Cartea Românească, 1987) Erotismul ține și el de logica scenariului sabatic, în care poetica gesturilor grotești construiește sugestia unei orgii sexuale, prin care se pecetluiește pactul cu diavolul. Caragiale dozează cu mare finețe ponderea argumentelor care încurajează diferite
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață. Cronica unui geniu "nebun". Friedrich Hölderlin și apropiații săi, și a ordonat cronologic prozele poetului de după 1802, mărturiile prietenilor și vizitatorilor lui, o întreagă corespondență adresată de cei care l-au găzduit și ocrotit familiei sale prea
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață. Cronica unui geniu "nebun". Friedrich Hölderlin și apropiații săi, și a ordonat cronologic prozele poetului de după 1802, mărturiile prietenilor și vizitatorilor lui, o întreagă corespondență adresată de cei care l-au găzduit și ocrotit familiei sale prea puțin simțitoare. Căci, în nenorocirea sa, Hölderlin a avut "noroc": o familie de oameni cumsecade l-a
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Am vrut să vorbim mai întîi doar despre cum se înfățișează din exterior. în cele ce urmează vom intra în amănunte, ținînd firul povestirii. La început scria mult, umplînd toate hîrtiile care i se dădeau în mînă. Erau scrisori în proză sau în versuri libere, după stilul lui Pindar, adresate scumpei Diotima, sau și mai des, ode în versuri alcaice. își însușise un stil cu totul neobișnuit. Conținutul privea evocarea trecutului, lupta cu Dumnezeu, preamărirea grecilor. Nu vom spune încă nimic
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Anul acesta se vor împlini, la începutul lunii noiembrie, 135 de ani de la nașterea celui mai mare prozator român, Mihail Sadoveanu. A intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său - trecutul istoric. Debutul său atât de furtunos atrage atenția cititorilor și, deopotrivă, criticii literare. Desigur, Mihail Sadoveanu mai publicase în reviste, a fost inițial un apropiat al „Sămănătorului”, o publicație tradiționalistă, dar
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
românești. De la înțelegerea sufletului, a suferințelor, umilinței, orgoliului, mândriei omului de rând, la fina analiză a resorturilor care au determinat condițiile supraviețuirii istorice ale poporului român, Sadoveanu așează la temelia existenței naționale un fundament de neignorat. Sadoveanu este pandantul în proză al celuilalt limpezitor al conștiinței de sine a românilor, în poezie, un alt Mihai, Eminescu. Graba cu care s-a încercat și se încearcă scoaterea lor din memoria colectivă ne întărește convingerea că amândoi sunt de neînlăturat. Dacă nu vor
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
istoric fondator al școlii moderne de istorie, dar a fost un istoric original, care a deschis calea istoriei sociale a românilor și a fondat ceea ce putem numi școala națională de istorie. A fost și un scriitor de talent, consacrând o proză literară vizionară care are incontestabile merite literare; dacă Jules Michelet este și azi studiat la orele de literatură franceză, Bălcescu merită și el să fie studiat la orele - câte mai sunt - de literatură română. Asemeni celor mai mulți dintre revoluționarii de la 1848
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
a dreptul uimitor rămîne modul în care a fost el apreciat în epocă; fulguranta și multipla sa ascensiune cultural-socială i-a intimidat pînă și pe cei mai lucizi critici interbelici. G.Călinescu îi închină în Istorie... un adevărat poem în proză, ce capătă uneori accente delirante („După Eminescu și Macedonski, Goga e întîiul poet mare din epoca modernă, poet național totodată și pur ca și Eminescu”); iar Tudor Vianu, de obicei ponderat în afirmații, credea că „Goga merită cuvîntul prețuirii care
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și că fiica unui poet apreciat în vremurile respective. Cele 319 de însemnări care alcătuiesc Însemnările de căpătai (Șei Shōnagon, Însemnări de căpătai, traducere de Stâncă Cionca, București, Rao Internațional Publishing Company, 2004) sunt o scriere hibrida, între eseu și proza poetica, alcătuind, în același timp, un uriaș poem dezmembrat prin fărâmele unui mozaic. Șei Shōnagon își scrie Însemnările din perspectiva unei fapturi marcate de o formație estetică matriciala, sigilata la o curte împărăteasca, printre aristocrați, unde domină un tendențios dolce
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
vrea, artizanul întregii realități. Ce scrie el se întâmplă întocmai. Până și ancheta la care e supus o are, în momentul înfățișării, gata transcrisă în mapă! Nu e prima dată când, pierzându-și suflul, Groșan apelează la asemenea mașinațiuni. În prozele scurte din Caravana cinematografică (1985), ele mergeau. Astăzi, la peste două decenii distanță, parcă încep să dea semne de uzură. Cât privește strict coerența acestei găselnițe, altceva e încă și mai deranjant decât repetiția. Vina pentru care Iuliu Borna e
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
grație 1989? Răspunsul e unul singur: amnezie tehnică. Luându-se cu povestea, Groșan își uită pe parcurs propriile coduri epice. Insist asupra acestei greșeli, minore până la urmă, pentru că ea pune sub semnul întrebării unul dintre atuurile cele mai constante ale prozei lui Groșan: excelența pe spații reduse. Diplomația cinică cu care toată critica a așteptat ani și ani apariția romanului Un om din Est aici își are originea. De fapt, nimeni nu-l vedea pe autor în stare să definitiveze un
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
280) Aceasta ar fi justificarea structurii fragmentare a romanului, care, păstrând proporțiile, e aceeași din O sută de ani de zile la porțile Orientului (1992). E drept, Un om din Est câștigă în ce privește diversitatea protagoniștilor, dar tot un montaj de proze scurte rămâne: istoriile de alcov ale lui Nelu Cucerzan (zis, nu se știe de ce, Nelu Sanepidu) se intercalează printre isprăvile pokeristice ale lui Willy Schuster, vorbitor aproape nativ al limbii de lemn, printre încăpățânările partinice ale lui Samsaru, printre scaldele
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un umor nebun. Din păcate, ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în care inepuizabilul Nelu face cunoștință cu, țineți-vă bine, directoarea Băncii Naționale. Finalul e tot ce are proza aceasta mai frumos. E acolo un lirism pe care Groșan nu are intuiția de a-l exploata, lăsându
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
un umor nebun. Din păcate, ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în care inepuizabilul Nelu face cunoștință cu, țineți-vă bine, directoarea Băncii Naționale. Finalul e tot ce are proza aceasta mai frumos. E acolo un lirism pe care Groșan nu are intuiția de a-l exploata, lăsându-l în aer chiar după ce îl ridicase deasupra atmosferei: „M-am întors, m-am strecurat sub cearșaf și mângâind-o cu
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
mai în vârstă nuanțează și nu dau asemenea verdicte categorice), oferă o istorie falsă. Tipic românesc, în loc să ne bucurăm, să cinstim o victorie a unui artist autohton, indiferent de simpatii, terfelim totul, aruncăm în derizoriu. Dar cum Luminița Dobrescu scrie proză, lucrează la un volum de poezie, așteptăm cu nerăbdare și cartea anunțată, despre viața și cariera ei, de om de artă, înainte și după 1989, în care cu siguranță vom descoperi pagini care să facă lumină în această istorie zbuciumată
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
de dimensiuni medii în care sunt versificate legende populare. Cele mai cunoscute astfel de poezii sunt Legendele istorice ale lui Bolintineanu sau cele ale lui Vasile Alecsandri ("Legenda rândunicii", de ex.). Legenda este o narațiune populară în versuri sau în proză care dă explicație imaginară, fantastică sau neobișnuită unor lucruri sau întâmplări reale. Termenul de Legendă (lat. legenda = fragmente de lectură) poate să definească: - Legenda sau mitul, o povestire (narațiune) despre întâmplări din viața unor persoane istorice, sau imaginare. - Legenda, partea
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]