13,635 matches
-
Salvatore este faptul că Anticristul și profetul său vor fi aruncați în stagnum igneum (v. 985). Într‑adevăr, ei vor fi pedepsiți asemenea diavolului, dar aceasta nu înseamnă că Anticrist este diavolul însuși. . Nero va duce o politică declarat antisenatorială, îndeosebi din cel de‑al cincilea an de domnie (vezi Gh. Ceaușescu, Orient..., mai ales pp. 191‑192). Suetoniu scrie în Viața lui Nero 37, 3: „Uneori, el lăsa să se înțeleagă, prin numeroase aluzii suficient de clare, că nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ne aflăm în fața a două poziții eshatologice complet diferite: una, strict politică, cea a lui Lactanțiu, iar cealaltă, teologică și politică, susținută de Victorin și de Commodian, ambele îndepărtându‑se de cea prezentată de Irineu și de Hipolit, esențial teologică (îndeosebi cea a lui Irineu). . Lactanțiu, Épitomé des „Institutions divines”, intr., text critic, trad., note și index de M. Perrin, SC 335, Paris, 1987. . Theodoret, Hist. eccl. II, 22; Socrate, Hist. eccl. II, 38; Sozomen, Hist. eccl. IV, 20; Ieronim, Chronicon
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tradus de J. Labourt, 1958. . Commentaire sur Amos 4,4‑6, în PL 25, col. 1027D; Commentaire sur Ézéchiel 16, 30‑31. . De același autor, vezi și L’exégèse de Saint Jérôme d’après son „Commentaire sur Isaïe”, Paris, 1985, îndeosebi cele două capitole referitoare, unul la exegeza literală (pp. 127‑214), iar celălalt, la interpretarea alegorică (pp. 215‑333). . „Saint Jérôme et le triple sens...”, p. 227. . Apud J. Forget, Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1924, vol. 8, col. 964
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mișcării simboliste (cu mai multă precizie de Poe și Novalis), acest principiu iradiază în Corespondențele lui Baudelaire, în sonetul Vocalele al lui Rimbaud și este oracular încifrat în versurile lui Mallarmé, ermetic enunțat în ale sale Divagații, spre a fi, îndeosebi în temeiul acestora din urmă, insistent explicitat de alți poeți și de toți exegeții conceptului modern de poezie. Esențială e considerarea poeziei ca expresie a absolutului. Și cum absolutul nu există decât ca noțiune, el se identifică, în înțelegerea mallarmeană
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
săptămânală „Ziorile pentru minte și inimă”, care, distribuită gratuit școlilor românești, va capta repede interesul în principalele orașe transilvănene. Deviza sub care apărea era „Numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională va fi”, oglindind crezul inițiatorilor ei, îndeosebi al lui Al. Papiu-Ilarian care, în articolul Nescari preliminarii, face un apel vibrant la conștiința românilor, spre a-și înzeci eforturile pe drumul înaintării culturii. Alte două articole, aparținând tot lui Papiu-Ilarian, pun în discuție chestiuni de maximă însemnătate, precum
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
nucleului secret al societății. După scurtă vreme în jurul lor s-au reunit, fără a face parte totuși din așa-zisa grupare secretă, mai toți boierii luminați din București și chiar cei trei frați ai domnitorului Grigore Ghica. Țelurile S.L. erau îndeosebi culturale și vizau transformarea Școlii de la „Sf. Sava” în colegiu, înființarea de școli normale în fiecare capitală de județ, a școlilor primare în fiecare sat, modernizarea instituțiilor. Alte proiecte priveau crearea unor condiții pentru dezvoltarea literaturii naționale, editarea unor ziare
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
cu arma lui principală, istețimea, ascunsă în spatele unei naivități simulate. În cazuri mai rare, prin intermediul aceluiași tip, satira este îndreptată împotriva prostiei. Relațiile familiale (soț-soție, părinți-copii, naș-fin etc.) stau la baza celei de-a doua categorii tematice. Preferințele colectivității merg îndeosebi spre subiectele referitoare la cuplul conjugal, ilustrate de un număr apreciabil de motive și variante, care vizează infidelitatea, viclenia, răutatea, îndărătnicia unuia din soți (de obicei, femeii i se atribuie aproape toate aceste cusururi). În altă categorie intră istorioare care
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
și 4 octombrie 1957 a avut loc la Roma congresul de constituire al S.A.R. Potrivit statutelor adoptate, obiectivele acestei societăți - care prelua denumirea inițială a Academiei Române - erau: „I. Promovarea culturii românești peste hotare prin: a) cercetări istorice asupra poporului român, îndeosebi în raporturile cu Apusul; b) studii lingvistice având ca principală preocupare cultivarea și apărarea limbii române; c) studii sociologice, filosofice și teologice; d) punerea în valoare a operelor românești din domeniul literaturii și al artei; e) relevarea rezultatelor obținute de
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
negat, nici desconsiderat. El este într-o legătură ineluctabilă cu condițiile de existență ale epocii moderne, care au creat posibilități de comunicare imprevizibile chiar într-un trecut apropiat. În acest fel, s-a instalat între cele mai multe state europene, accentuându-se îndeosebi în secolul al XIX-lea, o relație de interdependență indestructibilă, pe care au semnalat-o diferiți gânditori, de la Karl Marx la C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu ș.a. Ea transformă societățile moderne într-un fel de organism care nu poate funcționa normal
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
orb sau Aloiul înflorit), G. Munteanu (Încurcătura). Din alți autori au mai tălmăcit, fără a le indica numele, E. Winterhalder și Șt. Burchi. Numărul mare de versiuni românești din piesele străine se datora concepției potrivit căreia actorii se pot forma îndeosebi la școala unor lucrări de valoare recunoscută. Pe de altă parte, în acest mod S.F. a înlesnit cunoașterea de către publicul românesc a unor capodopere ale repertoriului european, contribuind, totodată, și la consolidarea limbii literare moderne. Din pauperul repertoriu autohton s-
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
soție, Tudosca Bucioc; ea fusese măritată cu prințul lituanian Janusz Radziwstt - nota mea, D.H.M.], [iar] cealaltă care a fost măritată de puțină vreme cu fiul lui Hmelnițki cazacul 310. A fost acest lux al veșmintelor domnești de Curte - de ceremonie îndeosebi - un dat ab initio al modei aulice românești (depistabil chiar în restituirile sărace pe care ni le poate pune la dispoziție arheologia costumară) sau a reprezentat - în condițiile împrumuturilor ce se făceau de la o „curte” la alta, de la o zonă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cruce de Paul I. Prodan, Sosesc deseară de Tudor Mușatescu, Dracul de Mihail Sorbul, Pui de lup și Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale S.A.D.R. au întreprins numeroase demersuri în vederea reflectării în textele legislative (îndeosebi în Legea Teatrelor) a intereselor membrilor săi. Multă vreme a fost promovată ideea creării unui „teatru mobil” patronat de societate și chiar a unui Teatru SADR, dar proiectul nu a putut fi realizat. Deosebit de intensă a fost însă activitatea în
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
ale geniului popular”, să popularizeze cultura „în viața nouă a satelor”, să contribuie la perfecționarea învățământului la sate, apropiindu-l „cât mai mult de nevoile sufletești ale poporului” (D. Udrescu, Un cuvânt înainte, 1/1928). Rubrici: „Recenzii”, „Informațiuni”. Gazeta cuprinde îndeosebi articole pe probleme de pedagogie, lingvistică, psihologie, metodologie și educație școlară, lecții practice, anchete școlare, sociale și culturale, scurte prezentări de cărți și reviste, culegeri de producții populare, cântece și jocuri, doine, balade, basme, anecdote, ghicitori. Intră în sumar și
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
ca fondator figurează Iosif Negreanu, iar ca director Ion Cleja. În articolul-program gazeta își mărturisește intenția de a combate „tot ce-i nesănătos, periculos sau distrugător în calea acestei vieți naționale”. Rubrici: „Știri”, „Ultima oră”, „Știri și fapte”. S. conține îndeosebi texte cu caracter social-politic, dar și versuri de Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru și proză de Marin Udrea. Sporadic apar cronici literare de Petre A. Butucea. Este consemnată moartea poetului Octavian Goga, se tipărește un articol omagial Bogdan Petriceicu Hasdeu
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1956-1961) și a funcționat apoi în calitate de cercetător la Institutul de Istorie, la Institutul de Etnografie și Folclor, la Institutul de Istorie și Teoria Artei, precum și la Institutul de Stat al Artelor. Preocupat îndeosebi de teatrul folcloric, S. a stabilit tipologia și zonele de răspândire ale manifestărilor teatrale populare, a cercetat apariția, evoluția și perioadele istorice de dezvoltare a dramatizării populare în strânsă legătură cu sistemul lor poetic. Pe baza culegerilor proprii efectuate în
SPATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui teatru stabil este formulată de directorul „Familiei” în articolul exortativ Să fondăm teatru național! (1869). După ce caracterizează teatrul ca o școală morală, umanitară și patriotică, prin care poate fi educat
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
din prezența noastră pe turf, pe ring sau pe arenă, din pasiunea noastră pentru ecran” (În loc de program, 1/1943). Rubrici: „Film și cinema”, „Panopticum”, „Cronica teatrală”, „Cartea și oamenii ei”, „De joi până joi”, „Teatrele și oamenii lor”. S. conține îndeosebi publicistică, informații și reportaje din actualitatea culturală, mai ales teatrală și cinematografică, semnate de Camil Petrescu (Criza în teatrul românesc), Vasile Netea (Pentru o istorie a teatrului românesc din Ardeal), Victor Eftimiu, Victor Ion Popa, Petru Manoliu, Petru Comarnescu, Dem
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
ce vreascuri-brațe aveau / ouă de papagali / năsucurile lor cloceau // Mulțumit de așa înzestrări ale naturii / le luă sub braț / pentru câteva schițe viitoare”. Între real și livresc, viață și visare, mereu în răspăr cu sentimentalismul și pornirile nostalgice, S. reușește îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune tenta insolită. SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
nuanțat, acest mod de analiză este susținut de comentarii ce se disting prin discernământ, într-o expunere clară și elegantă. Prodigioasă se arată mai cu seamă ipostaza de traducătoare pe care o ilustrează S., concentrată asupra literaturii de expresie franceză, îndeosebi asupra scriitorilor belgieni. SCRIERI: Albert Thibaudet ou Le Sens de l’autre, Iași, 1997; Rațiune și sentiment, Iași, 1999; Prințul și poeții, Iași, 1999; Prozatori belgieni, Iași, 1999. Traduceri: Jerzy Falicki, Istoria literaturii belgiene de limbă franceză, Iași, 1995; Henri
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate, în trup înserare, / Și
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
rostire sentimentală, cu aer provincial, ca în Jertfa iubirii. Accentele care își păstrează prospețimea și autenticitatea rămân cele din sfera ludicului, fie că este vorba de îndrăgostiți, fie despre universul copiilor. Caracterului vetust, „întârziat”, al majorității compunerilor i se sustrage îndeosebi poezia pentru copii, unde versul scurt este mai spontan, iar diminutivele, rima onomatopeică, naivitățile își găsesc locul potrivit. Lumea copilăriei din Pasărea măiastră își păstrează încă energia neprefăcută, asocierile spontane și coloritul. Satirele din Popești din patru unghiuri, urmând, pare
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
acum relatarea, căci am spus deja prea multe despre mine. Concedierea autorului de către curtea din Lahore, În 1844tc "Concedierea autorului de către curtea din Lahore, În 1844" În timpul guvernării lui Hira Singh ne-am adunat În cetate aproximativ douăzeci de europeni, Îndeosebi ofițeri francezi și englezi aflați În serviciul guvernului din Lahore. Părerea generală era că În curând vom forma cu toții o colonie - Însă panditul Jalla, invocând diverse motive economice, Îi concedie pe toți la rând; dar de fapt făcu aceasta doar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de la început prin maturitatea scriiturii și construcția sigură a versului, „prin bogăția și diversitatea lexicului” (Laurențiu Ulici). Vădește abilitatea de a trece ușor de la o formulă la alta, exploatează ambiguitatea sau ascunderea semnificatului pentru a evita simplismul. Apreciată a fost îndeosebi Balada crăiesei Mab, „în linia Isarlâkului” lui Ion Barbu, unde poeta etalează o imaginație debordantă, inventând simboluri peste simboluri, chiar cu riscul obscurității asumate, întrucât tema cea mai importantă este aceea a banalului și a previzibilului. Uraniu, forme și oameni
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor Mab), a fost atras de scriitorii antici. Astfel, el dă o versiune românească din Ovidiu (Elegia VII) și o tălmăcire fluentă după Sofocle (Antigona). A mai transpus, în „Liberalul”, o
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
obișnuită, discursul ia forma delirului propice atmosferei onirice, simbolului și metaforei, astfel încât, deși investit cu semnificație eliberatoare, el se prezintă armonizat și chiar ordonat în virtutea exigenței literare. În același timp, lectura captivează prin amestecul de încărcătură existențială, insolit și poematic, îndeosebi în finalul textelor. Ideea de joc, susținută și de titlul simbolic Camera copiilor, favorizează abstragerea din spațiul curgerii normale a existenței într-un spațiu marcat de ficțiune, care face însă ca jocul să devină halucinație și suferință crispată (Sonia Larian
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]