44,537 matches
-
dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza invocând câteva documente: „1-iu; țădulă din leat 1819 cuprinzătoare că Paraschiv au primit 30 lei din mâna nepotului său, Ilie (preotul) pentru cheltuiala a giumătate moșie din bătrânul Stamate Goe; 2-lea; un înscris din partea căpitanului de marginea Bilieștii din let 1822 în cari să vedi și alți iscăliți în cuprinderi [...] pentru o pricină de moșie în giudecată că l-au dat rămas pe Paraschiv; 3-lea; o țădulă de 11 lei 30 parale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea acei danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea din acest bătrân Vițenti, scris când Vichentie, când Vițănchi, aflăm de la alți Hărăbori surăieni, Sava, Apostu, Ștefan și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele mamei, dispoziție care în Decretul nr.153 din 1950 nu s-a mai menținut. Decretul nr.432 din 1949 (6 decembrie) care cuprindea reglementarea unor situații de stare civilă, pentru a elimina numeroasele nereguli, neglijențe în păstrarea și eliberarea înscrisurilor importante pentru statutul persoanei fizice. Avantajul acestei reglementări constă în aceea că pentru a înlătura neajunsurile create în stabilirea corectă a stării lor civile, s-a instituit o procedură urgentă, gratuită și simplă pentru clarificarea unor situații existente în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
faptele juridice de maximă importanță pentru om, cum ar fi nașterea, de care depinde începutul capacității de folosință a acesteia, moartea sa care duce la încetarea capacității și deci, a calității de subiect de drept ș.a.m.d. În comparație cu alte înscrisuri autentice, actele de stare civilă au forme și conținut special, fiind trecute în registrele de stare civilă aflate la primărie. Starea civilă a persoanei este înregistrată în acte de stare civilă care sunt trecute în registrele de stare civilă destinate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
expres, valoarea probantă a actelor de stare civilă. b. Forța probantă a actelor de stare civilă (art.13-18 din Legea nr.119/1996)23 Actualul cadru legal, prin art.1 din Legea 119/1996, definește actele de stare civilă ca "înscrisuri autentice prin care se dovedește nașterea, căsătoria sau decesul unei persoane". Acest text se coroboreaza cu prevederile înscrise în art.13-16 din Legea menționată 24 care stipulează în mod clar că "starea civilă se dovedește cu actele întocmite în registrele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
coroboreaza cu prevederile înscrise în art.13-16 din Legea menționată 24 care stipulează în mod clar că "starea civilă se dovedește cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum și cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora." Fiind înscrisuri autentice, actele de stare civilă au puterea probantă deplină, ceea ce înseamnă că, împotriva lor nu se poate face proba contrarie. Ele vor putea fi combătute doar prin procedura înscrierii în fals. Din interpretarea prevederilor art.14-15 din Legea nr.119
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
face proba contrarie. Ele vor putea fi combătute doar prin procedura înscrierii în fals. Din interpretarea prevederilor art.14-15 din Legea nr.119/1996, rezultă că, puterea doveditoare a actelor de stare civilă încheiate în condițiile legii menționate, este a înscrisului autentic în ce privește constatările proprii făcute de către ofițerul de stare civilă competent. Anularea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă și, totodată, înscrierile făcute pe acestea în conformitate cu o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, ori în baza unui act administrativ, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
civilă primește exemplarul original al certificatului respectiv. Eliberarea altor certificate în locul celor pierdute, sustrase, distruse sau deteriorate, este posibilă, potrivit art.11 pct.4 din Legea nr.119/1996. Duplicatul certificatului original are puterea doveditoare a celui original deci, de înscris autentic. Certificatul de stare civilă se eliberează de regula, persoanei la care el se referă, deci titularului. Totuși, în alte situații, pe care le prezintă expres art.34-41 din Legea nr.119/1996, ele sunt acordate la cerere, altor persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi: rudele celor decedați sau părinților pentru copiii lor minori. În principiu, starea civilă a persoanei se probează cu actele înscrise în registrele de stare civilă, precum și cu certificatele de stare civilă eliberate în conformitate cu acestea și au forța probantă a înscrisurilor autentice. Aceasta se probeaza prin orice mijloc de probă în fața instanțelor judecătorești dacă ofițerul de stare civilă refuză să întocmească actul ori să înscrie o mențiune, conform atribuțiilor sale. Soluția este valabilă și pentru dovada stării civile în fața autorităților administrației
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vârsta de 10 ani. Cererile accesorii sunt de competența instanței investită cu soluționarea cererii principale, potrivit principiului "accesorium sequitur principale". Dacă rezolvarea cererilor accesorii ar duce la întârzierea soluționării cererii principale, instanța poate dispune disjungerea lor. "Cererea de divorț împreună cu înscrisurile doveditoare se prezintă personal de către reclamant președintelui judecătoriei"( art.612 qalin. 4 C. procedură civilă). Când cererea de divorț se întemeiază pe acordul ambilor soți, conf. art.38 alin.2 C.fam., ea va fi semnată de către ambii soți. La
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
47, alin.2, C.fam. În unele situații speciale invocate în lege, dovada nașterii se poate face și în alt mod: conf.art.50, C.fam., în lipsa certificatului de naștere sau în cazul în care se contestă mențiunile cuprinse în acest înscris, dovada filiației față de mamă se face prin orice mijloace de dovadă legale, în fața instanței judecătorești. Posesia de stat, în sensul de folosirea stării civile în concordanță cu mențiunile înscrise în certificatul de naștere al copilului duce la prezumția absolută că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
însă la serviciul de stare civilă de la locul unde a fost înregistrată nașterea acelui copil, iar dacă aceasta naștere nu a fost înregistrată, recunoașterea se înregistrează la serviciul de stare civilă de la locul unde s-a produs nașterea respectivului copil. * Înscrisul autentic prin care se recunoaște filiația unui copil. Recunoașterea de maternitate se poate face printr-un înscris care îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel, recunoașterea se poate face prin act autentic
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceasta naștere nu a fost înregistrată, recunoașterea se înregistrează la serviciul de stare civilă de la locul unde s-a produs nașterea respectivului copil. * Înscrisul autentic prin care se recunoaște filiația unui copil. Recunoașterea de maternitate se poate face printr-un înscris care îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel, recunoașterea se poate face prin act autentic întocmit prin Notariat sau, în localitățile unde nu funcționează Notariate Publice, prin primăriile comunale sau orășenești (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu procura specială și autentică; b) Recunoașterea este făcută cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art.48 C.fam., adică nu este făcută prin declarație la serviciul de stare civilă, act autentic sau testament; în consecință, recunoașterea făcută prin înscris sub semnătură privată, fără ca aceasta să fie testament, este nulă absolut.169 S-a pus problema dacă recunoașterea de maternitate făcută de o persoana al cărei consimțământ a fost viciat poate fi sancționată cu nulitate relativă. În această privință s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fost înregistrata in registrul de stare civila; b) a fost înregistrata in registrul de stare civila ca născut din părinți necunoscuți; c) nu corespunde cu adevărul. 4. recunoașterea se poate face prin: a) declarație la serviciul de stare civila; b) înscris autentic sau testament; c) in orice alt mod ales de mama. 5. Recunoașterea făcuta prin testament: a)se poate revoca; b) nu se poate revoca; c) depinde de condițiile prevăzute de lege pentru a produce consecințe juridice. 6. Dovada filiației
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fam. fac distincție între următoarele situații: > copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său prin declarații făcute de el la serviciul de stare civilă; > copilul recunoscut odată cu înregistrarea nașterii; > recunoașterea paternității după data înregistrării nașterii prin înscris autentic; > recunoașterea paternității prin testament, care nu se poate revoca (conform art.57, alin. 3 C.fam.). În prevederile art. 57, alin. 1, ultima parte se arată că: "după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în actul de naștere al copilului. Recunoașterea sa ulterioară eliberării certificatului de naștere poate avea loc la orice serviciu de stare civilă, iar pe marginea actului respectiv, se face mențiune în legătură cu recunoașterea voluntară a filiației față de tată. c. Recunoașterea prin înscris autentic se poate face în fața notarului, precum și la primărie, pentru localitățile în care nu există notariat sau în fața altor funcționari publici competenți. Au caracter autentic nu numai înscrisurile făcute în față notarului, ci și toate înscrisurile întocmite de funcționari publici
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
face mențiune în legătură cu recunoașterea voluntară a filiației față de tată. c. Recunoașterea prin înscris autentic se poate face în fața notarului, precum și la primărie, pentru localitățile în care nu există notariat sau în fața altor funcționari publici competenți. Au caracter autentic nu numai înscrisurile făcute în față notarului, ci și toate înscrisurile întocmite de funcționari publici, în cadrul competenței lor, inclusiv cele încheiate în fața instanțelor judecătorești. Astfel, recunoașterea de paternitate, producând efecte juridice prin ea însăși, poate fi făcută în cadrul oricărui litigiu, dacă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
tată. c. Recunoașterea prin înscris autentic se poate face în fața notarului, precum și la primărie, pentru localitățile în care nu există notariat sau în fața altor funcționari publici competenți. Au caracter autentic nu numai înscrisurile făcute în față notarului, ci și toate înscrisurile întocmite de funcționari publici, în cadrul competenței lor, inclusiv cele încheiate în fața instanțelor judecătorești. Astfel, recunoașterea de paternitate, producând efecte juridice prin ea însăși, poate fi făcută în cadrul oricărui litigiu, dacă s-a respectat forma solemnă cerută de lege.197 Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de stare civilă pentru a produce efecte legale pentru recunoașterea voluntară.199 Declarația făcută de tată în fața instanței judecătorești cu prilejul soluționării procesului de stabilire a paternității este considerată producătoare de efecte juridice ca și orice altă recunoaștere voluntară prin înscris autentic, chiar dacă ea "nu a fost semnată de aceasta, ci se află numai consemnată în procesul verbal de ședință contrasemnat de președinte și grefier".200 Instanța supremă a statuat în sensul serioaselor efecte juridice ce le produce recunoașterea făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sfârșitul perioadei de încredințare Comisia hotărăște asupra eliberării avizului favorabil adopției dupa care eliberează avizul favorabil care prelungește de drept încredințarea pentru adopție până la încuviințarea ori respingerea acesteia de catre instanta judecatoreasca. Dacă în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care consimțământul părinților a fost exprimat (și în care interval el ar putea fi revocat de către aceștia) o rudă a copilului până la gradul al patrulea inclusiv cere ca minorul să-i fie încredințat în vederea adopției, Comisia pentru protecția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se poate da numai după trecerea unui termen de 45 de zile de la nașterea copilului. El se cere și pentru tată și pentru mamă, deoarece legea nu face nici o deosebire, fiind revocabil în termen de 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat, după care devine irevocabil. Din aceste motive, părinții adoptatorului nu pot să-și exprime consimțământul direct în fața instanței judecătorești chemată să încuviințeze adopția. Soțul celui care adoptă și care nu devine adoptator trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cel care urmează a fi adoptat a împlinit vârsta de 10 ani se cere pentru adopție și consimțământul său (art.18 alin.4). Potrivit legii, consimțământul copilului se cere de instanța de judecată, dar poate fi exprimat și într-un înscris anterior sesizării instanței de judecată. Instanța judecătorească poate încuviința adopția numai dacă este în interesul superior al adoptatului și în acest scop se va verifica îndeplinirea tuturor cerințelor legale în acest scop, inclusiv a termenelor și procedurilor prevăzute de lege
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situații, instanța poate lua consimțământul (cum ar fi consimțământul copilului care a împlinit 10 ani art.18 alin.4). S-a decis că părintele adoptiv poate să-și exprime consimțământul fie prin declarație în fața instanței care încuviințează adopția, fie prin înscris autentic, personal sau prin procură specială și autentică. Reglementarea actuală este în sensul că persoana sau familia care dorește să adopte își exprimă consimțământul în formă autentică, existând dovadă în acest sens, la dosar, alături de propunerea privind încuviințarea adopției făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Dumitru Lupulescu, op.cit., p.181-185 (autorul examinând opiniile diferite exprimate în literatura juridică asupra acestui subiect citează pe M.Eliescu, Efectele căsătoriei cu privire la raporturile patrimoniale dintre soți, în Căsătoria în dreptul R.P.R., Edit. Academiei, București, 1964, p.351-355; N. Angelescu, Întocmirea înscrisurilor notariale referitoare la unele drepturi patrimoniale ale soților, în R.R.D. nr.6/1967, p.34; Gh. Giosanu, Considerații privind interpretarea art.36 din Codul familiei, în L.P. nr.10/1958, p.37 ș.a. și practica judiciară în materie). În sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]