16,607 matches
-
Proza este reprezentată prin fragmente de roman de Ion Grecea (Spionaj la graniță) și Remus Luca (Ana Nucului), prin schițe și povestiri de Vera Hudici (Referință), Radu Cosașu (O știre de câteva rânduri, Sunt de discutat probleme importante), Ștefan Luca (Învățătorul) ș.a. Teatru publică Ana Ioniță, iar Paul Goma un scenariu de film (1500 m. plat). În critică se exersează Lucian Raicu (Cu privire la unele procedee literare din romanul „Nicoară Potcoavă”, Moștenirea estetică a anului 1848), Sonia Larian (Cei trei revizori din
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
televizorului) ca furnizor mai puternic decât școala și familia, decât cultura cărții de modele culturale și stiluri de viață. Televiziunea preia - ca principal „mediator cultural” - și exercită succesiv sau simultan rolul de tetină și de doică, de părinte și de învățător sau profesor, de „pedagog național”, dar mai ales de sursă a reperelor existențiale înscrise în ceea ce numim prin noțiunile de „teleprezență”, „telerealitate”, „star-sistem”, valori ale vedetismului. Televiziunea devenită atotputernică în zilele noastre, a ajuns un incubator și o pepinieră în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
, Alexandru (12.I.1926, Gâștești, j. Iași), critic și istoric literar, stilistician. Este fiul lui Vasile Andriescu și al Mariei Andriescu (n. Samson), învățători. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1947) și Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1951). Funcționează ca profesor la aceeași facultate, al cărei decan a și fost între anii 1985 și 1990, deținând, concomitent, funcția de director
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
, Sorin (20.VIII.1957, Târgu Ocna), eseist și traducător. Fiul al lui Nicolae Antohi și al Anetei (n. Tătaru), învățători. A absolvit Facultatea de Filologie (secția engleză-franceză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1981), după care a fost redactor la revista studențească „Dialog”, profesor la Liceul industrial Negrești, județul Vaslui (1984-1988), filolog la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
ANGHEL, Paul (18.III.1931, Răcătău, j. Bacău - 4.X.1995, București), prozator, eseist, publicist și dramaturg. Fiu al lui Vasile și al Anei Anghel, învățători, A. urmează liceul la Bacău (absolvent în 1950), apoi Școala de literatură „M. Eminescu”. A fost redactor la „Contemporanul”, apoi redactor-șef la „Tribuna României” (1972-1974). Debutează cu un vast poem în „România liberă”, în 1947 (în același an, cu
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
DIMITRIU, Ștefan (21.V.1938, Ibănești, j. Vaslui), prozator și dramaturg. Este fiul Atenei și al lui Ștefan Dimitriu, învățători. Trecut la „chiaburi”, tatăl a cunoscut pușcăriile vremii, inclusiv Canalul, iar fiul, după absolvirea a șapte clase primare în comuna natală, a fost obligat să-și câștige existența ca muncitor necalificat pe șantierul Rafinăriei Teleajen, urmând totodată și cursurile liceului
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
intelectualilor de la sate. Partea literară conține proză, versuri, eseuri, folclor basarabean și recenzii literare. Este de semnalat rubrica „Literatura moldovenească sub ruși” (în numerele 1 și 2) unde sunt reproduse fragmente din broșura Pilde și anecdoturi, scrisă în 1906 de învățătorul Gheorghe Codreanu. Colaborează cu versuri Al. Terziman, A. Eliadi, Nuși Tulliu ș.a. Printre colaboratori, se remarcă Petre Constantinescu-Iași, cu articole despre cultura și muzeele din Basarabia, dar și Ion Inculeț, ca și autorii unor articole despre documente vechi din Basarabia
DOINA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286811_a_288140]
-
București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua Mavrogheni, lucrând mai târziu ca zețar pentru I. Heliade-Rădulescu. Dornic de instruire, va fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R. desfășoară o bogată activitate didactică și culturală la Buzău, ca profesor (1832-1843) și conducător al tipografiei Episcopiei, continuând la București (1843-1848), ca director la Seminarul Mitropoliei, funcție în care îi va însoți de
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
j. Giurgiu - 21.VIII.1972, București), poet, eseist și memorialist. Stana și Nedelea Dobre, plugar sărac și, în răgazul muncilor agricole, cărăuș în București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoțesc. Diverse slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
CULTURA POPORULUI, revistă apărută lunar, sub îngrijirea Asociației Învățătorilor din județul Cetatea Albă, din septembrie-octombrie 1930 până în mai-iunie 1934, apoi din ianuarie 1939 până în aprilie 1940. Comitetul de conducere este alcătuit din C. Botez, I. Covânea, T.D. Iacobescu, V.C. Mirescu, V. Pașcevschi, I. Stefanov, G. Ștefănescu. Din ianuarie 1931
CULTURA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286573_a_287902]
-
CUBLEȘAN, Constantin (16.V.1939, Cluj), prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar. Este fiul Iolandei (n. Pop Zaharonschi) și al lui Grigore Cubleșan, învățători. Face școala primară în câteva localități din zona Munților Apuseni, unde se mută odată cu părinții, apoi liceul la Huedin și la Cluj, terminată în 1955, unde îl are profesor de limba și literatura română pe I. D. Sârbu. În 1959 va
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Școala și viața”. După debutul din „Cronica” (1906), a colaborat cu proză, însemnări culturale, sociale, politice și mai ales vizând probleme ale învățământului primar, cu note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
cu note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat din Jean Aicard, Louis Albert, Roberto Bracco, Edmondo de Amicis, Gabriele D’Annunzio, Luigi Capuana, Chateaubriand, Fr. W. Förster, Jack London, Giovanni Papini, dar
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
literar. Fiu al Anei (n. Bogdan) și al lui Petru Cuțitaru, C. urmează școala primară în satul natal, după care, din 1951 și până în 1955, este elev al Școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași. Timp de patru ani lucrează ca învățător. În 1959 devine student al Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1964. Este angajat ca ziarist la „Flacăra Iașului”, unde lucrează până în 1968, când preia direcția Centrului Județean de Îndrumare
CUŢITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286612_a_287941]
-
celelalte segmente ale ei (literatura, filosofie etc.) (Pro domo, 2-4/1922). Revista oferă materiale de cultură generală, informații practice referitoare la instituții etc. Sunt înserate versuri de V. Voiculescu (Iisus pe ape), proza și editoriale aparținând lui Gală Galaction (Marele învățător, Leviții), Tudor Arghezi (Fiul lui Dumnezeu, Clerul monahicesc), Gh. D. Mugur, I. Agârbiceanu, iar un studiu despre Al. Mateevici publică I. Gh. Savin. Apostol D. Culea traduce din Giovanni Papini. Alți colaboratori: Nichifor Crainic, I. Ț. Marinescu, Moise Ienciu, Teodor
CUVANTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286627_a_287956]
-
, Leonid (1.III.1930, Talmaza, j. Tighina), istoric literar și folclorist. Este fiul Pelaghiei (n. Gonciarov) și al lui Ilie Curuci, țărani. Și-a făcut studiile superioare la Institutul de Învățători din Tiraspol (1949-1951) și la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952- 1954), luîndu-și doctoratul în filologie în 1986. Din 1961 a fost colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Știință din
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
Traian, Decebal), maxime, cugetări; menționează ultimele volume apărute la Editura Cartea Românească, între care Însemnări din războiul nostru de Mihail Sadoveanu, Nostalgii marine de Ion Marin Sadoveanu, Drumul spre stele de Adrian Maniu; republică textele: Căprioara de Emil Gârleanu și Învățătorul de Liviu Rebreanu. Alți colaboratori: Ion I. Cuciurescu, George Gheorghiu, Carol Ardeleanu. I.H.
DACIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286647_a_287976]
-
COLOȘENCO, Mircea (3.VI.1938, Căinari, j. Tighina), istoric literar și editor. Este fiul Nataliei (n. Musteață) și al lui Petre Coloșenco, învățători. Între 1960 și 1965 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București. A lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la Biblioteca Municipală
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
este profesor de liceu (1866-1888), apoi profesor universitar și decan la Facultatea de Teologie (1882-1884, 1888-1891), director de studii la Azilul „Elena Doamna” (1882-1886, 1888-1889). A întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică, sub titlul Probe de limba și literatura țiganilor din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
CONSTANTINESCU, Clitus (5.III.1905, Agighiol, j. Tulcea - 20.I.1977, București), prozator, poet și eseist. Este fiul Ecaterinei și al lui Iordan Constantinescu, învățători. După ce urmează la Iași școala primară și Liceul Național, trecându-și bacalaureatul în 1926, C. se înscrie la Universitate și obține licența în filosofie (1929) și în drept (1931); termină și Seminarul Pedagogic Universitar (1935), fiind unul dintre studenții preferați
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
Eufrosinei și ai meșterului plăpumar Dumitru Constantinescu. După absolvirea Școlii superioare de comerț „Gh. Chițu” din Craiova, se angajează la o bancă de credit (1912-1913). Plictisindu-se curând de viața anostă de amploiat, pleacă în satul Gârcov (județul Romanați), ca învățător suplinitor (1914-1915). Luat la armată, din 1915 se instruiește la Școala Militară de Ofițeri din București, dar ezită, la încheierea stagiului, să urmeze o carieră ostășească. Nu se înveșnicește nici în funcția de contabil la Percepția din Caracal (1918-1919). Demisionează
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
CONSTANTINESCU, Nicolae (5.X.1941, Fierbinți, j. Ilfov), etnolog. Este fiul Floricăi și al lui Alexandru Constantinescu, învățători. După studii universitare de limba și literatura română la Universitatea din București (1958-1963), devine lector, apoi conferențiar (1990) și profesor (1995) la Catedra de teoria literaturii și folclor a facultății absolvite, șef al Catedrei de etnologie și folclor (1996). Face
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Vasile Cazan; 30.XII.1896, Corbasca, j. Bacău - 1.I.1978, București), prozator, poet și publicist. Este fiul Elenei și al lui Atanase Cazan, învățător. Absolvent al Facultății de Drept, s-a consacrat și preocupărilor literare, pe lângă profesia sa de avocat. C. a fost căsătorit cu una dintre fiicele lui N. N. Beldiceanu. Debutează cu poezie în 1921, în „Viața studențească”, și colaborează cu poezie și
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
poet și prozator. Este fiul Iulianei (n. Todor) și al lui Ioan al lui Cheatră, miner. C.-C. face cinci clase elementare în Iara, județul Cluj, patru gimnaziale la Turda, urmate de alte trei la Școala Normală din Cluj, devenind învățător în Albac. În 1937, în baza unor examene de diferență, își trece bacalaureatul la Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj. Urmează, între 1939 și 1946, Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea clujeană, Academia Pedagogică și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
COȘĂRĂU, Constantin (1861, Pereliotî-Transnistria - 1934, Odessa), poet și traducător. După ce a făcut studii pedagogice, a fost învățător în Tatarbunar. În 1918 se refugiază în stânga Nistrului. Primele sale versuri apar în anii 1924 și 1925 în coloanele ziarului „Plugarul roșu” și ale revistei „Moldova literară”. În 1928 a tipărit, la Balta, prima plachetă de Poezii. Versurile lui C.
COSARAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286432_a_287761]