4,715 matches
-
urmare, narațiunea trebuie să păstreze un echilibru foarte fragil: un exces de realism îl trimite pe cititor înapoi în lumea obișnuită de care vrea să scape, însă un exces de fantezie îi răpește sentimentul eliberării de granițele din care este țesută lumea obișnuită. 4. "Personajele" Personajele sunt supuse unor constrângeri de același ordin. Dincolo de diversitatea timpurilor, a locurilor, a experiențelor individuale, a apartenențelor sociale, nu sunt percepute decât în calitatea lor de ființe doritoare. "Psihologia" le este subordonată numai acestui aspect
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
împlinește perfidele patimi într-un loc care nu-mi dă voie, în timpul oficierii, să mă plâng de proasta sa purtare. Urmează Jérôme, templul său fiind cel al lui Raphaël, dar fără putința de a ajunge la sanctuar"*. pp. 117-118. Metafora țesută cu privire la sacrilegiu (maltratări sexuale = sacrificiu religios) permite înlănțuirea desemnărilor voalate. La un prim nivel, această eufemizare generală se poate justifica prin preocuparea pentru verosimilitate: când își povestește nenorocirile, inocenta victimă nu folosește un vocabular tendențios care ar presupune complicitatea ei
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și fiii lor. O astfel de evoluție este necesară pentru a inventa o nouă scriitură a dorinței, eliberată de constrângerile pe care o masculinitate mutilată le impune: o scriitură ale cărei opere reprezentative ar fi "tridimensionale, complexe, bogate", care ar țese adevărate intrigi, capabile să "integreze sexul în restul relațiilor umane"66. Speranța unei "demasculinizări" a pornografiei se bazează, evident, pe prejudecata că modalitățile tradiționale de diferențiere sexuală nu sunt factori constitutivi ai masculinului și femininului, că se modifică în profunzime
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
revoluționară Lucian Dan Teodorovici Despre Guvernul Năstase sțau putut spune multe lucruri, mai puțin unul: că ar fi fost rizibil. Deși nuți lipseau inamicii politici, deși poveștile despre corupție (spun povești pentru că în stadiul acesta au rămas, din păcate) se țeseau cu ardoare în jurul lui, Guvernul Năstase șița „rezolvat“ problemele în tăcere, indiferent la acea minusculă parte din presă care nu era dependentă de publicitate de la stat, indiferent la opoziția politică ce îl înfiera cu orice prilej. Nici măcar ieșirea din scenă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
triste atâta vreme cât eroii mei înving întotdeauna. de exemplu. uite o poveste veselă. foarte veselă. cică a fost odată ca niciodată o fată mioapă. și s-a sculat ea dis de dimineață. pentru că trebuia să se ducă la muncă. fiindcă muncea. țesea la războiul de țesut. într-o hală foarte mare și foarte rece și foarte umedă. din cauza asta fata cea mioapă era și puțin bolnavă la plămâni. și cum ziceam s-a trezit fata mioapă și s-a dus la baie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
pătat de zăpadă și chiar n-are rost s-o lungesc ca să-ți povestesc prin câte peripeții amuzante a mai trecut. important e că atunci când soarele se ducea la culcare fata cea mioapă a ajuns acolo unde muncea. acolo unde țesea la război. era desculță și plină de zgârieturi și avea hainele rupte și două coaste fisurate și nasul și buza de jos sparte și un dinte din față i se mișca foarte tare. și nu vedea prea bine. ușa halei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
10) - „Moldoveanca-i mândră tare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu Moldoveanca-i mândră tare Și sclipește-n mândru soare Că-i frumoasă, dar săracă Și mintea pe loc ți-o leagă Refren: De-aia o iubesc eu tare Că nu are-asemănare Și n-o dau oricâți or vrea Ca ea
?Moldoveanca-i m?ndr? tare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84092_a_85417]
-
al Rusiei, țareviciul Alexis suferea hemoragii puternice la traumatisme minore din care cauză familia imperială i-a asigurat o supraveghere strictă și devenise dependent de transfuzia de sânge donat de controversatul personaj Rasputin, un călugăr siberian în jurul căruia s-au țesut numeroase legende, unele de-a dreptul ținând de paranormal. Țareviciul moștenise hemofilia pe linie maternă de la țarina Anna înrudită cu alte familii regale ale Europei în care s-au manifestat cazuri de hemofilie pornind de la regina Victoria a Angliei (1819-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pe lângă fiecare gospodărie mare sau mai mică. Acest animal atât de îndrăgit de țăranul român, pe lângă brânza pentru hrană, îi asigura aproape toată îmbrăcămintea: căciula, cojocul mic sau mare, precum și lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare și chiar la cusutul carpetelor. A predominat rasa țurcană de culoare neagră, albă sau brumărie, rasă mixtă, bună de lapte și pentru pielcele de miel. în timpul colectivizării au fost aduse la noi și oi din rasa țigaie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se băga printre picioarele cailor. Când au ajuns acasă, fata îndată a murit. Familia ei era distrusă. Nimeni nu mai știa ce să creadă. în ziua când trebuia să-i fie nunta, i-a fost înmormântarea. Covorul de cununie țesut de mâna ei a fost dat de pomană mirelui. Muzica care trebuia să-i cânte la nuntă, i-a cântat la înmormântare. Tot satul a participat la înmormântarea ei. A fost un plâns și-o jale de nedescris. Dumitru Cronț
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
folosite doar de copii la serbările școlare. b. țesăturile în timpurile vechi când producția de mărfuri nu era dezvoltată ca să ajungă pânzeturile și stofele și la Hudești și chiar dacă ar fi ajuns erau inaccesibile pentru punga țăranilor hudeșteni, femeia își țesea în casă cele trebuitoare pentru familia sa care de cele mai multe ori era destul de numeroasă. Ca materie primă se folosea cânepa, inul, lâna de la oi și uneori mai cumpărau și fire de bumbac de la târgul Darabanilor. Femeile aveau la îndemână războaie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru bătătură. După posibilități, existau și combinații: bumbac urzeală și fire de tort bătătură sau fire de in. Cea mai fină pânză care se țesea era renumita pânză „de borangic țesută și cu fire de mătase naturală obținută de la viermii de mătase. Pânza se realiza în războiul de țesut (stative) spre sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pânza obținută era înălbită de către gospodine trecând prin mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
această pânză albă erau confecționate cămășile, izmenele, fețele de pernă, ștergarele, fețele de masă și alte lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei frumoase fete Bar-Anca. Dar acestea toate, poate într-o viitoare lucrare. Satul Baranca se poate mândri cu o serie de personalități de seamă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a da aprobarea sa măsurii antiregulamentare a Obșteștii Adunări din București. Încă un exemplu de respectul pentru dispozițiile Regulamentului de care era însuflețită Curtea rusească când era vorba să-l calce în interesul ei. Intervenția lui Palmerston făcu ca intriga țesută de politica rusească, pentru a aduce pe Kiseleff în scaunul țărilor noastre, să dea cu desăvârșire greș. Dar și agenții secreți, ajutați de alții, învestiți cu calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă nu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în anumite momente. Patologia specifică penitenciarelor face ca angajații să-și reprime bunătatea, umanitatea. Sentimentele de camaraderie și de afecțiune sinceră cu deținuții sînt sancționate de regulamentele interne, iar teama de a nu cădea în plasa deselor intrigi care se țes în jurul tuturor îi transformă pe cei mai mulți în firi închise, suspicioase, retrase. Prezența lor în penitenciar este mai degrabă pasageră, meteorică; neputîndu-se adapta sau neputîndu-și efectua meseria la standardele învățate, migrează spre organizațiile non-guvernamentale sau în alte țări. Valorile Pavel Popescu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
perfecte exact ca și cum aș emite teorii de mare valoare. Și fac toate astea pentru că știu că ființa asta mă observă. Și pentru că știu că ființa asta trebuie să-mi cadă în plasă. Sunt mai rău decât un păianjen. Pot să țes o plasă atât de mare, încât nimeni să nu-i mai poată vedea marginile. Iar musca asta atât de atrăgătoare mă privește hipnotizată și deja știe ce-o așteaptă. N-are nici o scăpare și știe că n-are nici o scăpare
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
asta n-o aperi nici dacă-ți pui pe cap o șapcă cu cozorocul de jumătate de metru și mănuși de baseball. N-o aperi, ești prea mic, să mai crești. Rămâi pe loc, nu te sălta că păianjenul își țese pânza lui! Nu pentru că tu ai apărat vreun gol, nu, păianjenul își face mendrele fiindcă ceilalți nu sunt în stare să nimerească colțul de sus al porții. Dar nu fi trist, că-ți arăt eu ce înseamnă un șut executat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
caldarâmul cald, un câine dormita cu capul pe labele mari, negre. Am pășit pe lângă el fără teamă; n-a deschis ochii, n-a lătrat, mai departe drumul se strecura printre pete neuniforme de umbră și lumină. Căldura de vară se țesea în șiruri galbene, tremurate, aveam senzația că nu peste mult timp o fata morgana se va înfățișa la capătul străzii. Casa pe care o căutam era una dărăpănată, cu mari crăpături prin care puteai băga mâna până la cot, ferestrele închise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului a paradisului pierdut complexa rețea de arhetipuri din care gândirea poetică eminesciană țese un univers al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Prezența dimensiunii infinite percepute ca și „constituire a finității înseși, ca deschidere spre infinit" (Rosario Assunto) a preocupat dintotdeauna
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]