34,291 matches
-
Zilpa de-abia îi suportau autoritatea, mai ales că în ultimul timp parcă se făcuse și mai necioplit și mai violent. Își trata propriile fiice ca pe niște sclave și-și bătea nepoții. Profita de munca lor la războiul de țesut fără măcar să le mulțumească. Îi înșela pe lucrători și le lua din berea cuvenită. Cu Ruti se purta foarte urât în fiecare zi. Surorile vorbeau despre toate astea în cortul roșu, în care intrau întotdeauna cu o zi înaintea tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei, mai ales că dorința Rahelei de a avea un copil nu scăzuse în timp. Nevasta roditoare a încercat s-o protejeze pe cea stearpă, ținându-se departe de ea. Își împărțeau îndatoririle de primă soție. Lea se ocupa de țesut și de gătit, de grădină și de copii. Rahela - încă frumoaasă și subțire - îl servea pe soț și îi aștepta pe negustorii care veneau după produse. Avea grijă de nevoile lui Iacob și, pentru că se pricepea din ce în ce mai bine la boli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mamele noastre și după ce s-au rugat și au implorat, li s-a dat voie să se ducă și ei cu frații mai mari la pășuni. Cele două perechi de gemeni - atunci când nu pliveau în grădină sau nu ajutau la țesut - se jucau doar între ei și cu timpul au devenit un fel de trib închis, dedicat jocurilor vânătorești și trântelor. Iosif și cu mine ne-am apropiat din ce în ce mai mult, dar în doi nu ne mai distram la fel de bine. Nici unul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a auzit plânsetele mamelor și i-a fost milă. Uttu era fiica lui Nanna, zeul lunii, și a lui Ninhursaga, zeița pământului. Uttu l-a întrebat pe tatăl ei dacă poate să le învețe pe femei meșteșugul torsului și al țesutului, ca să nu le mai moară copiii. Nanna a râs și a spus că femeile sunt prea proaste și că nu vor putea ține minte toate lucrurile pe care trebuie să le facă și ordinea lor strictă, tăierea, spălatul lânii, curățarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
copiii. Nanna a râs și a spus că femeile sunt prea proaste și că nu vor putea ține minte toate lucrurile pe care trebuie să le facă și ordinea lor strictă, tăierea, spălatul lânii, curățarea, apoi construirea unui război de țesut, aranjarea firelor pe bătătură și a urzelii. Și că degetele lor nu erau suficient de fine pentru a stăpânii arta țesutului. Dar pentru că Nanna își iubea fiica, a lăsat-o să încerce. Uttu a coborât mai întâi la răsărit, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe care trebuie să le facă și ordinea lor strictă, tăierea, spălatul lânii, curățarea, apoi construirea unui război de țesut, aranjarea firelor pe bătătură și a urzelii. Și că degetele lor nu erau suficient de fine pentru a stăpânii arta țesutului. Dar pentru că Nanna își iubea fiica, a lăsat-o să încerce. Uttu a coborât mai întâi la răsărit, pe pământurile dinspre Râul Verde, dar femeile de acolo nu și-au lăsat tobele și fluierele ca s-o asculte pe zeiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nord, unde femeile acoperite de blană erau așa de înfricoșătoare încât își sfâșiau sânii înainte de a pleca la vânătoare, iar vânătoarea era nesfârșită. Femeile astea din nord erau pur și simplu prea sălbatice pentru meșteșugul dulce al torsului și al țesutului. Uttu s-a dus apoi spre răsărit, dar a găsit acolo femei cărora bărbații le furaseră limba, iar ele nu mai puteau să vorbească singure. Și cum Uttu nu știa cum să vorbească cu bărbații, s-a dus la Ur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de mama, pentru că Gad și Asher se rușinau de ciudățeniile Zilpei și, cum ea nu prea știa să facă nici pâine, cei doi se abonaseră la cortul Leei. Ei nu înțelegeau că Zilpa avea alte calități, că era neîntrecută la țesut și, din păcate, nu aveau cum să știe cât era de talentată la spus povești. Așa că aduceau micile lor daruri - flori, pietricele frumos colorate, fragmente din cuiburi de păsări - la cortul mamei. Ea le ciufulea părul și le dădea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Iacob, pe de altă parte, pretindea măcar dreptul oricărui arendaș, adică o zecime din turme și anume zecimea cea mai bună. Voia, de asemenea, averea personală a nevestelor lui, adică o cantitate însemnată de pietre de măcinat, fuse, războaie de țesut și vase de apă, bijuterii și bucăți de brânză. Îi aducea aminte în zadar lui Laban că corturile, turmele și servitorii erau acolo doar datorită muncii lui Iacob. Îl amenința că o să-și caute dreptatea la tribunalul din Haran, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
era cel mai bun ciobănesc. Toate bunurile Leei și ale Rahelei urmau să fie luate de Iacob, la fel bijuteriile și hainele purtate de Zilpa și de Bilha. Iacob a cerut și mantalele și lăncile fiilor săi, două războaie de țesut și douăzeci și patru de minae de lână, șase coșuri mari de grâu, douăsprezece urcioare de ulei, zece burdufuri de vin și ploști pentru apă din piele, câte una pentru fiecare om. Dar asta era doar ceea ce se dădea la vedere, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ea era cea care știa ce e de făcut, nu putea să dea ordine în prezența soțului ei. Așa că stătea în spatele lui și întreba cu voce șoptită - E soțul meu de acord să pună să se desfacă războiul mare de țesut și să se mute în căruță? iar el era cel care trebuia să le zică băieților să facă asta. Și așa s-a făcut, până am terminat cu toate. De-a lungul săptămâinilor de pregătire și mai ales după plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
femei s-au înmuiat. Noi ne alăturam lor când ajutam la adăpatul vitelor, ei ne ajutau să despachetăm pentru masa de fiecare seară. Noi îi ascultam cântând cântece păstorești, adresate cerului și stelelor. Ei auzeau cântecele noastre de tors și țesut, pe care le îngânam când mergeam și în același timp torceam lână cu niște fuse micuțe. Ne aplaudam unii pe alții și râdeam împreună. A fost cea mai frumoasă perioadă a vieții mele. A fost ca un vis. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
seama că începusem să ocolesc corturile lor. Erau prea prinse în povestea complicată a tatălui meu și prea ocupate să-și imagineze ce ne aștepta înainte, iar eu nu-mi găseam rostul. Terminasem de tors toată lâna iar războiul de țesut nu fusese ridicat, așa că nu aveam ce să fac cu mâinile. Nimeni nu mă punea să aduc apă sau să car baloți de lână și nu exista nici o grădină de plivit. Eram pe undeva la sfârșitul copilăriei. Și eram liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întrebat dacă dorințele noastre aveau să se împlinească și dacă vom mai ști ceva una de alta după ce tații noștri se vor duce fiecare în drumul său. Gândurile mi se duceau înainte și înapoi, ca suveica unui imens război de țesut, așa încât atunci când am auzit glasul mamei strigându-mă, era ceva supărare în acel glas. Ne lungiserăm prea mult. Ne-am întors repede, ținându-ne de mână, înapoi la focurile unde se gătea. Apoi am încercat să stăm cât mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
la început. Dar zilele mele erau pline de dimineața până seara și curând am început să învăț să gust minunea prin care făina se transforma în pâine, carnea în friptură, apa în bere. Am trecut de asemenea de la tors la țesut, ceea ce era mult mai greu decât crezusem și niciodată n-am fost la fel de bună ca Zilpa sau Bilha, a căror pânză nu se rupea niciodată. Ca fata cea mai mare, deseori mi se dădeau în grijă copiii servitoarelor, așa că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mele ardeau să mai atingă acele haine care se unduiau ca petalele în apa curgătoare. Inna mi-a spus că hainele lui Wenrero erau făcute din mătase, un fel de material făcut de niște viermi în războaiele lor minuscule de țesut. Mi-am ridicat sprâncenele - într-o încercare de a copia expresia cea mai disprețuitoare a mamei mele - ca să se vadă că eram prea mare pentru asemenea povești de adormit copiii. Inna a râs și nu s-a mai obosit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spus-o niciodată nimănui, n-a tulburat-o pe Zilpa. Ba dimpotrivă, i-a dat o liniște care a ținut-o tot restul vieții. Din acea zi, Zilpa a început să zâmbească mereu, zâmbea și când lucra la războiul de țesut - și nu era doar un zâmbet fugar, ci un zâmbet larg, cu toți dinții, de parcă și-ar fi amintit o glumă bună. Bilha tremura la gândul că avea să fie interogată de Bunica și când a sosit momentul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spunea ea și nimic din ce făceam eu nu era suficient de bun. Auzeam numai batjocoră sau mâinie în vocea ei atunci când îmi cerea să aduc apă, să am grijă de ceilalți copii sau s-o ajut pe Zilpa la țesut. Ori de câte ori vorbea cu mine, mi se umpleau ochii de lacrimi, gâtul îmi înțepenea de rușine și supărare și dădeam cu piciorul în pământ: - Ce s-a întâmplat? Ce e cu tine, mă întreba de trei ori pe zi. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
îi erau deseori pline cu praf și dunga de mizerie de sub unghiile ei mă dezgusta. Sigur, n-aș fi putut să-i spun lucrurile astea atât de puțin respectuoase, așa că o evitam pe mama și mă adăposteam pe lângă războiul de țesut al Zilpei unde era liniște sau în jurul vocii blânde a Bilhei. Am ajuns chiar să dorm în cortul Rahelei, ceea ce trebuie s-o fi durut un pic pe Lea. Inna, care, acum îmi dădeam seama, trebuie să fi fost cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Rahela să guste ceva împreună, se interesase mai mult de mine, dar atât de discret că Rahela nu se gândise de ce era întrebată despre vârsta mea, despre statutul mamei mele și cum mă descurcam la vatră și la războiul de țesut. Când Re-nefer și Rahela ne găsiseră pe mine și pe Shalem în hol, ea își dăduse repede seama că sămânța ideii fusese aruncată fără ajutorul ei. Făcuse apoi tot ce putuse ca sămânța să crească. Re-nefer îi spusese lui Așnan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se contura ușor sub pulover. A fost ultimul Paște cu ouă de ciocolată; peste un an, erau deja prea mari pentru acest joc. Începând de la treisprezece ani, sub efectul progesteronului și al estradiolului secretate de ovare, adolescentele depun pernițe de țesut gras la nivelul sânilor și al feselor. În cazul ideal, aceste organe capătă un aspect Împlinit, armonios și rotunjit; contemplarea lor trezește atunci la bărbat o dorință intensă. Ca și maică-sa la aceeași vârstă, Annabelle avea un trup foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Până la urmă, m-a părăsit pentru una mai tânără. Am văzut adineaori că nu erai atras cu adevărat de vulva mea; e deja, puțin, o vulvă de femeie bătrână. La femeia vârstnică, din cauza creșterii colagenului, a fragmentării elastinei În timpul mitozelor, țesuturile Își pierd puțin câte puțin fermitatea și elasticitatea. La douăzeci de ani, aveam o vulvă foarte sexy; acum, văd foarte bine că buzele mari și nimfele sunt cam lăsate. Bruno Își termină paharul; nu găsea absolut nici un răspuns. Puțin după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și mai cenușie decât prima; nu avea să-i rămână din ea, până la urmă, nici o amintire. Pe la prânz, Michel intră În camera ei. Ea respira imperceptibil - cearșaful care o acoperea rămânea aproape nemișcat -, suficient totuși, spunea doctorul, ca să permită oxigenarea țesuturilor; dacă respirația va deveni mai dificilă, se gândeau să instaleze un dispozitiv de respirație artificială. Deocamdată, acul unei perfuzii Îi intra În braț puțin mai sus de cot, un electrod era fixat la tâmplă și asta era tot. O rază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
timpanele pacienților, se desprinde de pe pământ, urcă printre coroanele golașe ale castanilor din curte, străpunge norii, părăsește atmosfera, se revarsă în galaxie. Curios, copilul se desprinde din mâna mamei și se îndreaptă spre ușa deschisă. Se aud plescăituri ca de țesuturi moi dezlipindu-se. Un bărbat în halat alb apare de după ușă. Du-le sus la trei la Varga, se aude din cabinet o voce de femeie. Să le citească asistentul lui dacă nu e el. Da’ azi că sunt recoltate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fi văzut, și i-a ras roșcatului o labă în bot, lucru care a declanșat ostilitățile. Și parcă simțeam fiecare gheară înfigându-se în blana celuilalt, trecând de vaga protecție a blănii, penetrând stratul superficial de piele, rupând și dezordonând țesuturi, și zbieretele pisicești s-au ridicat ca într-o tornadă și s-au coborât asupra participanților, acoperindu-i ca praful din desenele animate. La sfârșit, roșcatul a sărit printre gratiile de fontă ale gardului, mi s-a încurcat printre picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]