3,796 matches
-
sau marmoraje) pe diferite nuanțe în brun; suprafața ventrală este albă, de multe ori cu discul și înotătoarele pelviene mărginite de culori închise. Torpilele sunt răspândite în apele temperate, tropicale și subtropicale ale Oceanului Atlantic, Pacific și cel Indian; sunt foarte abundente, în special în regiunile tropicale și subtropicale. Ele trăiesc în regiunile platoului continental la o adâncime de aproximativ 100 m, dar mai ales în apele de mică adâncime sau apele de coastă; unele torpile au fost observate până la o adâncime
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
mai nouă specie ("Rutilus albus") a fost recent descrisă în 2010. Diversitatea ecologică a speciilor de "Rutilus" variază de la bine-cunoscuta babușcă ("Rutilus rutilus") euritopă până la speciile criptice, cum ar fi babușcă de Tur ("Rutilus virgo") aproape nestudiată. "Rutilus" sunt foarte abundente în multe bazine de apă lacustre și de câmpie și sunt o componentă importantă în lanțurile trofice și joacă un rol-cheie în structura ecosistemelor. Pești de talie mică sau mijlocie (13-70 cm). Corpul este alungit sau relativ înalt, slab comprimat
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
este un pește bentopelagic dulcicol de talie medie din familia ciprinidelor. Este răspândit în zona superioară și mijlocie a bazinului Dunării în amonte de Porțile de Fier: în Dunăre, Tisa și afluenții lor din Austria, Cehoslovacia și Ungaria. Este foarte abundentă în bazinul râului Sava. Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
Pătrunde și în nord-vestul României unde s-a semnalat în râul Tur, la nord de Satu Mare, numele său fiind o referire directă la această caracteristică. Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul mai mici, fruntea mai bombată
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
a lungul râului Humboldt, în actuala Nevada, au dus la pierderea mai multor animale și căruțe, ceea ce a provocat disensiuni în cadrul grupului. La începutul lui noiembrie 1846, expediția a ajuns la Sierra Nevada, unde a fost blocată de o ninsoare abundentă pe munte, în vecinătatea lacului Truckee (astăzi lacul Donner). Proviziile de mâncare erau pe terminate și la jumătatea lunii decembrie un grup de persoane a decis să plece pe jos, pentru a căuta ajutor. De la Sacramento au plecat echipe de
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
nordul Statelor Unite. Deci sincronizarea era fundamentală: după plecarea din Missouri pentru a traversa vastele câmpii sălbatice deschise până în California sau Oregon, trebuia să fie siguri că nu li se vor împotmoli căruțele în noroiul produs de ploile primăvăratice, sau din cauza abundentelor ninsori montane, care începeau în septembrie, și că boii și caii vor avea iarbă destulă pentru a se hrăni. În primăvara anului 1846, aproape 500 de care au plecat din Independence spre vest. În 12 mai, la coada caravanei se
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
zile. Debutul bolii este acut, apar frisoane, cefalee, dureri în oase, articulații și mușchi. La 2-3 zile de la debut, temperatura se ridică până la 38-39 °C. Apare congestia nazală, dureri în gât, tuse, față hiperemiată, conjunctivită, însoțită de dureri oculare, secreții abundente, hiperemia conjuctivei și fotofobie. În general, boala durează de la 1 până la 2 săptămâni și se remite spontan. La unii bolnavi, din primele zile ale bolii apar dureri în epigastru, grețuri, vomă, anorexie, hepatomegalie, slăbiciune și somnolență. Adenovirusuri au fost depistate
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
astfel, ea este una din păsările cu cel mai extins areal. "A. flammeus" se reproduc în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Caraibe, Hawaii și Galápagos. Unii indivizi migrează, sezonier, la sud. Au loc și migrații ocazionale înspre locuri mai abundente în rozătoare. Ciuful de câmp atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an. În Europa și America de Nord sezonul de depunere a ouălelor începe la mijlocul lunii martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot aduna în stoluri. Pentru a
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente. Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a apelor din zonă. Principalele resurse ale zonei sunt: gazul metan, sarea, rocile de construcție, apele
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
Esnault-Pelterie care susțineau că racheta este vehiculul comic al viitorului, care poate fi propulsată prin utilizarea energiei atomice. Unele date științifice nu mai corespund, fiind depășite în prezent de unele descoperiri realizate ulterior. Cercetările contemporane au contrazis prezența unei vegetații abundente în unele regiuni ale Lunii, precum și existența vieții chiar și sub cele mai primitive forme. Fiind o lucrare de pionierat scrisă de un astronom amator, romanul conține o serie de naivități științifico-tehnice chiar și pentru vremea publicării sale. Sunt de
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
insula de oraș. Însă, spre bucuria asediaților, armata otomană s-a retras, pe neașteptate, de sub zidurile cetății Timișoara și s-a îndreptat spre cetatea Bečej. Majoritatea izvoarelor explică ridicarea asediului la 16 noiembrie 1551 ca fiind datorată condițiilor meteorologice. Ploile abundente au produs inundații, iar frigul anunța o iarnă timpurie. Se pare că ordinul dat de marele vizir Rüstem Pașa pentru ridicarea asediului ar fi ținut cont, în primul rând, de unele manevre ale guvernatorului Transilvaniei, Gheorghe Martinuzzi, care a trimis
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
și Marea Neagră. În România, a fost semnalat la Agigea. Este un pește mic, având o lungime de până la 8-10 cm. Poate trăi până la 5 ani. Corpul alungit, ușor turtit dorsoventral anterior și lateral posterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul mare și moderat deprimat. Botul turtit și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei, Turciei. Posibil să existe și pe litoralul românesc al Marii Negre. Este un pește mic, având o lungime de până la 10-12 cm, de obicei 6-8 cm. Corpul alungit, turtit dorsoventral anterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul triunghiular, moderat deprimat. Botul lat, cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
Anumiți alcaloizi ([[muscarină|muscarina, muscaridina]]) produc intoxicații cu debut rapid (0,5-3 ore de la ingerare), care afectează preponderent sistemul nervos. Simptomele caracteristice acestui [[sindrom]] se manifestă prin semne ca: vasodilatație, scăderea ritmului bătăilor inimii, hipotensiune, [[mioză|mioză (contractarea pupilei)]], transpirație abundentă, [[Suxametoniu|hipersalivație]], hipersecreție nazală și bronhică, lăcrimare, grețuri, vărsături, [[diaree]], [[halucinație|halucinații]]. După M. Oprea mai pot apare semne ca: sughiț, tremurături și bufeuri. Evoluția intoxicației este spectaculoasă și gravă pentru cardiaci. Cel mai mare pericol constă în pierderea masivă
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește și este consumată prăjita sau conservată. Specia este încă relativ comună și abundentă în mare parte din arealul său de distribuție. La nivel local există populații amenințate de poluare, mai ales de deversările de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi modificarea albiilor, crearea de obstacole în
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
zone mai puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1 m/s. În pescuitului industrial și sportiv au o importanța redusă și locală. Carnea deși osoasă, este totuși gustoasă, și este apreciată la nivel local. Specia este încă relativ abundentă și comună în cele mai multe părți a ariei de distribuție. Populațiile din Austria centrală și de vest și ce bavareză sunt pe cale de dispariție, iar unele populații locale pot intra în declin. Principalele cauze ale declinului populațiilor de pești sunt reducerea
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
regiunea nord-est asiatică; aceasta are coloritul cafeniu cu crem-deschis. Trăiește în zonele descoperite nord-asiatice, în principal în câmpiile joase, în tundra fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii de câmp sunt abundenți. Iernează la sud în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, inclusiv în stepă, terenuri agricole și mlaștini. Sunt păsări migratoare cu zone de reproducere și de iernare separate. Pleacă spre zonele de iernare din sud în septembrie-octombrie și se
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
în copaci. Construiește un cuib voluminos din bețe căptușit cu iarbă și resturi de pradă. Ouăle sunt depuse în mai-iunie. Depune 3-5 ouă; dar poate depune un număr mai mare de ouă (până la 7) în sezoanele bune, când hrana este abundentă. Incubația durează circa 30 de zile. Puii se acoperă cu pene și pot zbura la 5-6 săptămâni. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) șorecarul încălțat este listat ca specie neamenințată cu dispariția
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
o colorație verde-slab cafenie. Inflorescența este uniaxială, de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie. Floarea este hermafrodită funcțional femelă. Staminele sunt în număr de 5-6, scurte, recurbate. Ovarul este ușor tronconic, costat, cu stilul scurt și gros. Polenul este steril, puțin abundent. Cârceii sunt glabri, adesea bifurcați. Frunza adultă este mijlocie, ușor alungită, cu mezofil neted și glabru, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
Călătorul persan Nasir-i-Khusraw care a vizitat Hebronul în anul 1047 menționează în cartea sa „Safarname” că foarte multe sate furnizau Sanctuarului donații în scopuri pioase. Într-unul din sate exista un izvor, care tâșnește de sub o piatră, dar nu foarte abundent; apa sa este condusă printr-un canal, amenajat în pământ, până la un loc în afara orașului, unde ea este colectată într-un rezervor...Sanctuarul (Mashad) se ridică la limita de sud a orașului... este închis între patru ziduri. Mihrabul (nișa) și
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
nou în același loc pe frontul inamic. În cele din urmă, atacul asupra pozițiilor germane a fost oprit deoarece, așa cum consemna generalul Evert în ordinul său din 30 martie, el nu condusese la „rezultate decisive” și „încălzirea vremii și ploile abundente” transformaseră zona într-o mlaștină.
Ofensiva de pe Lacul Naroci () [Corola-website/Science/335776_a_337105]
-
momentul apariției sale, în ciuda vânzărilor inițiale modeste și a recenziilor mixte ale criticilor literari contemporani, care „au considerat romantismul său depășit și acțiunea moale”. Revista "Century" l-a numit „anacronism”, iar "The Atlantic" a criticat aspru descrierile ca fiind „prea abundente”. Pentru cititorii săi, totuși, cartea „a rezonat cu unele dintre cele mai importante aspecte ale culturii victoriene târzii: clasă socială și familie; sclavie și libertate; etnie și imperiu; naționalitate și cetățenie”. Având cursa de care ca atracție centrală și personajul
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
și generalizate. În formele nefatale, simptomele se atenuează rapid, la 7-10 zile de la debut, simultan cu dispariția virusului din circulația sangvină. Convalescența după boală este în general îndelungată (câteva săptămâni sau luni) și dificilă, însoțită de accese febrile episodice, căderea abundentă a părului timp de 3 luni, astenie extremă, anorexie, pierdere ponderală, dureri abdominale, mialgii și artralgii, prostrație, amnezie, pierderea auzului după 6 luni de la episodul acut. Mialgiile și artropatiile sunt descrise și după 21 de luni. Pacienții atinși de boală
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
între 7 și 17 decembrie, cu un vârf de activitate la 14 decembrie, cu o Rată Zenitală pe Oră (ZHR) de 120-160 de meteori/oră, în condiții optime de observare, ceea ce face această ploaie de meteori, alături de Quadrantide, cea mai abundentă ploaie meteorică din fiecare an. Meteorii acestei ploi au radiantul în constelația Gemenii, cam din dreptul stelei Castor. Meteorii din acest roi pot fi văzuți la jumătatea lunii decembrie, în fiecare an, având apogeul în jurul datelor de 12 - 14 ale
Geminide () [Corola-website/Science/332715_a_334044]