9,793 matches
-
lase moștenire. Industria rurală, textilă sau metalurgică, rămîne foarte importantă ca număr, cu muncitorii la domiciliu. Noutatea pe care o aduce totuși cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, este uzina cu disciplina sa încă foarte greu acceptată. Minerii din Carmaux, spre exemplu, rămîn foarte legați de lumea rurală și lipsesc din mină la vremea secerișului. Deosebirii dintre muncitorul din mediul rural și muncitorul din mediul urban ar trebui să-i adăugăm încă multe nuanțe între muncitorul din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele aspecte ale unei modernizări forțate, cu atît mai greu acceptată, cu cît ea vine din exterior. Indigenii beneficiază rar de libertatea care se pretinde că le este adusă: supuși francezi, ei nu pot deveni cetățeni decît dacă cer naturalizarea. Ei o refuză, căci ea antrenează pierderea statutului personal, adică religios
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la simplă imersare a metalului în mediul de coroziunea, tipul de coroziune (generalizată sau localizatăă și intensitatea acesteia, precum și factorii de influență ai coroziunii. Evaluarea potențialului de coroziune (Ecoră Măsurarea potențialului de coroziune este un concept relativ simplu, o noțiune acceptată unanim în industrie pentru monitorizarea coroziunii otelurilor, în construcții și alte structuri. În ultimele decenii această mărime a fost intensiv utilizată și pentru caracterizarea aliajelor dentare în mediul oral natural sau în soluții simulate. Evaluarea modificărilor potențialului de coroziune poate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nu are doar o funcție negativă, nu iese din sfera Logosului și a proiectului divin. Dimpotrivă. Modernitatea tîrzie e, poate, faza în care divinul se manifestă în modul cel mai imprevizibil, mai nefamiliar, mai provocator, revărsîndu-și prezența dincolo de formele comun acceptate, explicite, gestionate sedentar. Vîrsta noastră tîrzie împinge spre o lectură apofatică a divinului, spre raportarea la un Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
condiția opiniei, nu a adevărului, că ea ține de individual, nu de Universalul spre care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gândirii”. Tudor Vianu observa fermitatea poeziei lui Labiș: „Nicolae Labiș a fost un poet angajat. S-a alăturat unei acțiuni politice, o susține, dorește s-o clarifice pentru el și pentru alții. Fapta lui este gravă, adâncă, plină de răspunderi acceptate. Înscrie în poezia politică a vremii una din paginile cele mai adevărate și răscolitoare”. Apropierea lui Nicolae Labiș de partidul clasei muncitoare, adăuga Vladimir Streinu, avea semnificația unei opțiuni sufletești: „...poet politic în sensul acut al cuvântului. El a înțeles
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
această afirmație se susține implicit și (3') oricare lume în care judecata Socrate există este falsă, dar posibilă, este o lume în care se găsesc ființe posibile care nu există 289. În analiza conceptului de "ființa necesară", există două sensuri acceptate și disputate: a) ființă factual necesară o ființă care nu are început sau sfârșit, care nu depinde de nimic altceva pentru existența sa și care reprezintă realitatea necauzată de care depind toate celelalte realități; b) ființă logic necesară o ființă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un individ le ilustrează în orice stare viitoare. În această metafizică, temporalitatea este cheia interpretării modalităților de re422. Hubertus Hubbeling, în articolul Hartshorne și argumentul ontologic a identificat dilema în care se află argumentul ontologic în varianta Hartshorne: ori trebuie acceptat argumentul ontologic modal propus de Hartshorne și negată teoria sa conform căreia modalitățile sunt temporale, ori se acceptă această teorie și se respinge argumentul ontologic modal. Argumentul ontologic în variantă Hartshorne are nevoie de premisa care afirmă că statutul modal
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pe subgrupe, dar regrupările se fac Între subgrupe ale diverselor microgrupe, după categorie de vechime (experiență), grupul mare ajungând spre final să analizeze problema nu pe specialități ci pe categorii de vechime. Se lucrează până se obține un rezultat unanim acceptat. Exemplu 2 de aplicare: În contextul unei activități de reconversie profesională se pune În discuție un subiect legat de domeniul de activitate către care se face reconversia. În grupul aflat În formare continuă se află persoane cu formații profesionale anterioare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pe subgrupe, dar regrupările se fac Între subgrupe ale diverselor microgrupe, după categorie de vechime (experiență), grupul mare ajungând spre final să analizeze problema nu pe specialități ci pe categorii de vechime. Se lucrează până se obține un rezultat unanim acceptat. Exemplu 2 de aplicare: În contextul unei activități de reconversie profesională se pune În discuție un subiect legat de domeniul de activitate către care se face reconversia. În grupul aflat În formare continuă se află persoane cu formații profesionale anterioare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alte două, denumite după orașele În care s-au Întrunit grupurile de experți: Manualul Oslo (care are ca obiect de analiză inovarea) și Manualul Canbera (cu obiect de studiu resursele umane ale sistemului C-D). Aceste manuale prezintă definițiile unanim acceptate În țările O.C.D.E, În țările U.E., cât și În alte țări și, ca atare, de Eorostat, organism specializat al U.E. 101 Cassirer Ernst, Eseu despre om. O introducere În filozofia culturii umane, București, Editura Humanitas, 1994, p.286
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
alte două, denumite după orașele În care s-au Întrunit grupurile de experți: Manualul Oslo (care are ca obiect de analiză inovarea) și Manualul Canbera (cu obiect de studiu resursele umane ale sistemului C-D). Aceste manuale prezintă definițiile unanim acceptate În țările O.C.D.E, În țările U.E., cât și În alte țări și, ca atare, de Eorostat, organism specializat al U.E. 101 Cassirer Ernst, Eseu despre om. O introducere În filozofia culturii umane, București, Editura Humanitas, 1994, p.286
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de nouă economie au apărut și primele Încercări de definire a sa. Astfel, Întâlnim denumiri precum ”economie digitală sau computerizată”, ”economie informațională”, ”economie electronică”, ”economie globalizată”, ”economie a rețelelor sau a comunicațiilor” etc. Totuși Încă nu are o definiție unanim acceptată. Odată cu efervescența literaturii care a urmat a devenit acceptat pe scară largă faptul ca Noua Economie se referă la produse permanent Îmbunătățite, comercializate de agenți inovativi care exploatează primii nișele nou deschise sau chiar create de ei Înșiși pe piețele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de nouă economie au apărut și primele Încercări de definire a sa. Astfel, Întâlnim denumiri precum ”economie digitală sau computerizată”, ”economie informațională”, ”economie electronică”, ”economie globalizată”, ”economie a rețelelor sau a comunicațiilor” etc. Totuși Încă nu are o definiție unanim acceptată. Odată cu efervescența literaturii care a urmat a devenit acceptat pe scară largă faptul ca Noua Economie se referă la produse permanent Îmbunătățite, comercializate de agenți inovativi care exploatează primii nișele nou deschise sau chiar create de ei Înșiși pe piețele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj și ideea relațională
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cel care îl practică are de ales dintr-o variată gamă de acțiuni. 4. Atracția spre activitate de joc, precum și o anumită independență și libertate a acțiunilor în cadrul jocului se îmbină cu respectarea unor condiții sau reguli dinainte stabilite și acceptate, și cu subordonarea intereselor personale celor generale. 5. Jocul nu reprezintă o obligație strict reglementată sau o executantă de nevoie (excluzând cazurile de profesionism). Jocurile în care rolul mișcărilor este clar exprimat poartă în general denumirea convențională de jocuri de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
impresionant (peste 1000) de recenzii. g) Lucrări științifice publicate, inclusiv și cele prezentate la congrese, conferințe, simpozioane. A fost autor unic sau în colaborare a peste 600 de lucrări de specialitate, publicate în 25 de țări, din care peste 300 acceptate și publicate în Proceedings / Comptes Rendus ale unor importante academii de stiinte din lume: Franța, U.S.A., Italia, Germania. U.R.S.S., Polonia, Japonia, China, India, Belgia. Câteva lucrări selectate au fost publicate în lucrările unor congrese mondiale de matematică: TMM
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
al actului de producere; în această perspectivă, enunțul reprezintă urma verbală a evenimentului care este enunțarea. Aici mărimea enunțului nu are nici o importanță: poate fi vorba de cîteva cuvinte sau de o carte întreagă. Această definiție a enunțului este universal acceptată; - unii lingviști definesc enunțul ca unitatea elementară a comunicării verbale, o înșiruire dotată cu sens și completă din punct de vedere sintactic: astfel "Leon este bolnav", "O!", "Ce mai fată!", "Paul!" sînt enunțuri aparținînd unor tipuri distincte; - alții opun fraza
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
p. 60) a identificat criteriile sau dimensiunile în baza cărora se poate stabili ce sunt, cum acționează și cum sunt privite substanțele care poartă denumirea de drog: * psiho-activitatea - capacitatea unei anumite substanțe de a influența psihicul uman; * utilitatea medicală - substanțe acceptate din punct de vedere medical și folosite în scop terapeutic; * ilegalitatea - vizează acele substanțe a căror posesie și comercializare sunt definite ca ilegale; * definirea publică - se referă la acele substanțe pe care majoritatea populației le identifică drept droguri. În anii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
economică-tehnologică, politică; schimbări ce au determinat implicit schimbarea normelor, tradițiilor, legilor în baza cărora societatea exista. Astfel, homosexualitatea, care în secolul trecut era considerată una din cele mai grave forme de devianță, a ajuns astăzi să fie tolerată sau chiar acceptată, (fapt acceptat și în Antichitate), în timp ce, prostituția, considerată odinioară un rău necesar, stârnește, în prezent, din ce în ce mai multe reacții (Rădulescu, S.M., 1998, p. 28). Devianța, deci, este relativă putând fi definită numai în baza reglementărilor normative existente într-un anumit cadru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
schimbări ce au determinat implicit schimbarea normelor, tradițiilor, legilor în baza cărora societatea exista. Astfel, homosexualitatea, care în secolul trecut era considerată una din cele mai grave forme de devianță, a ajuns astăzi să fie tolerată sau chiar acceptată, (fapt acceptat și în Antichitate), în timp ce, prostituția, considerată odinioară un rău necesar, stârnește, în prezent, din ce în ce mai multe reacții (Rădulescu, S.M., 1998, p. 28). Devianța, deci, este relativă putând fi definită numai în baza reglementărilor normative existente într-un anumit cadru spațio-temporal (Cusson
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori" (Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., 1992, p. 267). Ca formă specială de devianță socială, delincvența juvenilă definește "ansamblul conduitelor minorilor și tinerilor aflați în conflict cu normele de conviețuire socială acceptate și recunoscute într-o societate" (Banciu, D., Rădulescu, S., 2002, p. 7) Trecând în revistă criteriile de stabilire ale devianței și cauzele care determină comportamentele deviante, s-a ajuns la concluzia că: pentru diferite acte deviante există o cauzalitate comună
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
devianță legitimă, întrucât individul este scutit de rolurile și responsabilitățile pe care trebuie să le îndeplinească în viața socială. Lui Talcott Parsons îi aparține concepția structural-funcționalistă ce pleacă de la presupunerea fundamentală că societatea este bazată pe o ordine normativă, unanim acceptată, datorită consensului valoric stabilit între toți membri societății. Astfel, omul este un individ conformist, suprasocializat, dominat de structuri care se supune atât presiunilor externe ale mecanismelor instituționalizate, cât și presiunilor interne datorate socializarii. Aceste presiuni determină conformitatea indivizilor cu normele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
clare, care pot ghida comportamentul indivizilor. Plecând de la viziunea lui Durkheim despre anomie, Merton, R. (1957) a încercat să explice comportamentul deviant și a redefinit conceptul de anomie. El aduce în atenție presiunea la care este supus individul atunci când normele acceptate intră în conflict cu realitatea socială. Merton definește devianța ca pe un produs al inegalităților economice și identifică cinci reacții posibile, ale indivizilor, la tensiunile dintre valorile susținute de societate și mijloacele prin care acestea se pot realiza: * conformiștii care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la tensiunile dintre valorile susținute de societate și mijloacele prin care acestea se pot realiza: * conformiștii care acceptă atât valorile, cât și modalitățile de realizare; * inovatorii care recunosc valorile, dar găsesc alte modalități de realizare; * ritualiștii care se conformează standardelor acceptate la scară socială, dar omit valorile susținute de aceste norme; * retrașii care resping atât valorile, cât și mijloacele acceptate de realizare a lor, dar care au renunțat la spiritul competitiv; * rebelii care resping atât valorile, cât și mijloacele și care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]