6,618 matches
-
cel mai adesea retrospectiv, deoarece primele episoade apar în jurul perioadei prepubertare. Problema constă atunci în a ști dacă episoadele, care ulterior se vor înscrie într-o tulburare bipolară, prezintă unele particularități semiologice care să permită identificarea lor precoce încă din adolescență, cunoscând faptul că tulburările debutează cel mai adesea printr-un episod depresiv și nu printr-un episod cu aspect maniacal. Această problemă nu este doar una academică, ea poate genera atitudini terapeutice diferite, mai ales în ceea ce privește prescrierea de timoregulatoare. Vom
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ea poate genera atitudini terapeutice diferite, mai ales în ceea ce privește prescrierea de timoregulatoare. Vom aborda, în cele ce urmează, mai întâi episodul maniacal sau hipomaniacal, întâlnit mai puțin frecvent dar totuși indispensabil pentru stabilirea diagnosticului de bipolaritate. EPISOADE MANIACALE: PARTICULARITĂȚI ÎN ADOLESCENȚĂ? Dacă luăm în considerare criteriile DSM putem spune oare că episodul maniacal sau hipomaniacal prezintă particularități în adolescență? Dacă ținem cont de abordarea non-developmentală a DSM, răspunsul nu poate fi decât negativ, ceea ce necesită totuși o „traducere” a acestei semiologii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai întâi episodul maniacal sau hipomaniacal, întâlnit mai puțin frecvent dar totuși indispensabil pentru stabilirea diagnosticului de bipolaritate. EPISOADE MANIACALE: PARTICULARITĂȚI ÎN ADOLESCENȚĂ? Dacă luăm în considerare criteriile DSM putem spune oare că episodul maniacal sau hipomaniacal prezintă particularități în adolescență? Dacă ținem cont de abordarea non-developmentală a DSM, răspunsul nu poate fi decât negativ, ceea ce necesită totuși o „traducere” a acestei semiologii în comportamentul copilului sau al adolescentului. Este ceea ce propun Geller și Luby (1997) și ce vom rezuma noi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu debut precoce dovedesc existența unui sub-tip de tulburare bipolară mai severă și cu complicații privind dezvoltarea ulterioară mai importante decât în cazul episodului maniacal cu debut tardiv. IDENTIFICAREA INDICATORILOR UNEI TULBURĂRI BIPOLARE ÎN CADRUL MANIFESTĂRII UNUI EPISOD DEPRESIV ÎN ADOLESCENȚĂ Există oare indicatori în cadrul unui episod depresiv în adolescență care să arate existența unei tulburări bipolare? Doar o monitorizare regulată timp de 18-24 luni poate aduce elemente de certitudine în favoarea unui diagnostic de tulburare bipolară după un prim episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburare bipolară mai severă și cu complicații privind dezvoltarea ulterioară mai importante decât în cazul episodului maniacal cu debut tardiv. IDENTIFICAREA INDICATORILOR UNEI TULBURĂRI BIPOLARE ÎN CADRUL MANIFESTĂRII UNUI EPISOD DEPRESIV ÎN ADOLESCENȚĂ Există oare indicatori în cadrul unui episod depresiv în adolescență care să arate existența unei tulburări bipolare? Doar o monitorizare regulată timp de 18-24 luni poate aduce elemente de certitudine în favoarea unui diagnostic de tulburare bipolară după un prim episod depresiv la un adolescent, adică să confirme importanța acestuia. Doar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau non-delirante; - evoluție destul de bună cu dispariția caracteristicilor psihotice în perioada intercritică. Luând în considerare articolele diverse apărute în legătură cu acest subiect putem propune următoarea sinteză în favoarea existenței unei posibile afecțiuni bipolare în cadrul manifestării în premieră a unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificil să formalizăm și să cuantificăm aceste criterii. Am sintetizat aceste date în tabelul 7-I (Gal și Marcelli, 1995) Tabel 7-I. - Argumente în favoarea unei posibile afecțiuni bipolare (TB) în timpul manifestării în premieră a unei stări depresive grave în adolescență TB Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifestare psihotică congruentă dispoziției afective). Aspectul variabil al acestor tulburări manifestat prin oscilații non-ritmate, prin treceri rapide de la atitudini de repliere, de prostrație la cele de împotrivire, de provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda acestei variabilități a comportamentului ce evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să constatăm, de asemenea, intensitatea distanțării de lumea obiectuală, a lentorii, a replierii narcisiace. Nu s-a putut institui nici un tratament
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tulburări bipolare a cărei evoluție rămâne dificil de apreciat, dacă ținem seama de modul intermitent în care a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificil de apreciat, dacă ținem seama de modul intermitent în care a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o prevalență de 4,4% (toată viața) sau 1,2% (punctual) la adolescenți și de 6,1% sau 0% la adulți. La adulții bipolari, 20 până la 40% dintre aceștia declară că primul lor episod s-a manifestat în timpul copilăriei sau adolescenței (Joyce și colab., 1984; Lish și colab., 1994) și că acesta era un episod depresiv. După un episod depresiv, un copil din trei (32%: Geller și colab., 1994) și un adolescent din cinci (20%: Carlson și colab., 1988) ar prezenta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani. Se pare că ciclurile rapide și formele mixte sunt mai frecvente la copil și la adolescent decât la adult (Geller și colab., 1994). După aceeași autori, tulburările bipolare de tip II (BP II) ar putea reprezenta o formă caracteristică adolescenței și ar constitui un precursor al tulburărilor bipolare de tip I (BP I). O astfel de ipoteză este fără importanță în ceea ce privește abordarea terapeutică, dat fiind faptul că ea ne-ar conduce spre ideea de a prefera un tratament timoregulator mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab., 1995). În sfârșit, cu cât subiecții sunt mai tineri, cu atât mai puțin completă este remisia dintre episoade, aceasta prezentând și o persistență a tulburărilor asociate adesea unei comorbidități. Numeroși autori au subliniat comorbiditatea considerabilă asociată tulburărilor bipolare ale adolescenței. Riscul suicidar pare ridicat în mod deosebit (Brent și colab., 1988, 1992). Lewinsohn și colab. (1999) subliniază, de asemenea, o importantă comorbiditate cu tulburările deficitare ale atenției (ADHD), cu tulburările anxioase, cu abuzul și dependența de substanțe, și cu tulburările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
genetice, până în prezent nu poate fi reținut nici un model explicativ univoc care să ofere o explicație coerentă și completă a acestor tulburări. CONCLUZII În câțiva ani situația s-a schimbat rapid: diagnosticul afecțiunii maniaco-depresive, stabilit rar sau foarte rar în adolescență, a fost înlocuit prin diagnosticul de tulburare bipolară I sau mai ales II evocată mai des la această vârstă. Un astfel de diagnostic este evident atunci când un episod hipomaniacal sau maniacal succede unui episod depresiv, ceea ce corespunde criteriilor DSM. Dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care se pune este cea a unui debut posibil al patologiei psihotice. Dar și într-un caz și în celălalt, nu vom obține răspunsul decât în urma unei supravegheri pe termen mediu sau lung (4-5 ani), care să permită depășirea perioadei adolescenței și a aceleia a adultului tânăr. Această incertitudine de care trebuie să ținem cont în legătură cu diagnosticul face ca problema tratamentului, în special a celui medicamentos, să rămână nerezolvată. Într-adevăr, tratamentul psihoterapeutic, a se vedea cel psihanalitic, pare, în ambele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și nosografie ignorându-se orice abordare psihopatologică. Putem desigur să considerăm că un episod hipomaniac survenit după un episod depresiv reprezintă un semn sigur al unei afecțiuni genetice și biologice clare. Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în opoziție cu o ruptură structurală de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru a explica această dificultate de a integra dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă care, neputând fi integrată, elaborată și depășită, se exprimă prin manifestări timice asociate tulburărilor de conduită, consumului de substanțe etc., ceea ce conduce la o comorbiditate atât de frecventă (vezi cazul clinic al lui Jeanne). JEANNE - TULBURARE BIPOLARĂ LA O ADOLESCENȚĂ CU TRECUT INFANTIL PATOLOGIC O întâlnim pe Jeanne pentru prima oară la vârsta de 14 ani, la cererea părinților, care sunt îngrijorați privind evoluția acesteia. De cinci luni încoace, Jeanne prezintă, într-adevăr, o serie de manifestări simptomatice care se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acțiune: se realizează astfel un anume consens pentru a face din sinucidere și din TS o afacere „privată”, ceea ce plasează medicul într-o ambiguitate ireductibilă. În ceea ce privente tentativele de suicid propriu-zise, proporția lor în raport cu sinuciderile este mai ridicată la adolescență decât la alte perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
viața înaintea lui s-o risipească astfel!), tentativa de suicid ridică problema chiar a rolului activității medicale, ceea ce explică poate și faptul că gestul sinucigaș a constituit întotdeauna, pentru medicină, o situație greu de înțeles. Ideea morții face parte din adolescență. Ea face parte din travaliul de subiectivare care conduce individul să se perceapă într-un timp anume, diferit de celălalt și gândind asupra gândurilor sale, adică gândind la sensul gândurilor sale. Acest travaliu de reflexie preocupă un număr mare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
drept cauză, după părerea noastră, cultura și credințele în care sunt crescuți aceștia, ceea ce nu-i împiedică pe unii dintre ei să și le pună cu o acuitate și cu o intensitate neobișnuită (patologică?). A considera tentativa de suicid la adolescență ca pe o dovadă a unei stări în mod necesar patologică așa cum propun unii autori cum ar fi M. Laufer și E. Laufer înseamnă a gândi că doar un adolescent bolnav poate atenta la viața sa, și că acest gest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proprietar al corpului său. Sofism pentru care medicina nu este vinovată, vor spune poate unii cititori, dar acesta este paradoxul în care trăiesc medicul și pacientul său și care este, de asemenea, cauza multor ambiguități privind tentativa de suicid la adolescență, explicând poate faptul că fiecare înțelege intuitiv despre ce este vorba atunci când avem de a face cu o tentativă de suicid deși, în același timp, societatea rămâne incapabilă să-i dea o definiție „științifică” utilizabilă. SINUCIDEREA: CÂTEVA DATE EPIDEMIOLOGICE ȘI
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru toate comportamentele cu risc, dar mai mulți autori identifică o subgrupă de adolescenți ce se expun riscurilor și care prezintă simptoame depresive (Clark și colab., 1990; Carton și colab., 1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tot timpul la moarte, de trei ori mai mult decât ar dori să moară (12% contra 4%) și nu există diferență semnificativă între subiecții deprimați și subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu gravitatea depresiei. Kessler și colab. (1999) s-au preocupat de legătura dintre ideile de suicid, proiectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
abuz de alcool și de drog, tulburări de personalitate, retard școlar etc. Această ignorarea a diagnosticului de depresie putea avea două cauze. Pe de o parte, absența unor criterii diagnostice și existența unui cadru semiologico-nosografic foarte neclar privind „depresia în adolescență” explică o parte din dificultățile identificării. Pe de altă parte, frecventa și obișnuita „ameliorare” (vezi capitolul 8: pseudo-vindecarea) a adolescentului după o tentativă de suicid, despre care am vorbit deja poate, de asemenea, să fie una dintre cauzele acestei dificultăți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]