7,836 matches
-
o relație pozitivă între adaptabilitate și nevoia de relaționare. Analiza statistică a demonstrat că persoanele flexibile, care se adaptează ușor situațiilor noi, care sunt atrase de ideea de provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un efect principal al nivelului de studii asupra capacității de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. Analiza statistică a reliefat faptul că indiferent
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
larg. Relația dintre profesor și elev are ca scop dezvoltarea integrală a personalității elevului, punând un accent deosebit pe încrederea în sine. Din acest punct de vedere, autoritatea întruchipată de profesor ramâne întotdeauna una paradoxală, deoarece nu se bazează pe afirmarea puterii acestuia, ci pe recunoașterea benevolă a legitimitații cunoștințelor deținute. Funcția deținută de profesor, cea de întruchipare a autorității, se va modifica repede temporal, însă iși va păstra esența, aceea de sursă/resursă a răspunsurilor la întrebările puse de elev
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt reacțiile tipice ale unui manager satisfăcut În muncă? Dar cele ale unui conducător nesatisfăcut? - Un manager care-și risipește autoritatea, este un risipitor de valori umane? - Vechimea Într-un post de conducere este o frână sau un motor În afirmarea unui manager? - Oamenii care reușesc cel mai bine În viață sunt cei care știu să stabilească relații cu ceilalți? Comunicarea reprezintă un proces (de regulă intenționat) prin care se transferă informații și Înțelesuri Între indivizi, grupuri, niveluri sau subcomponente organizaționale
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
modele, însă doar două, fundamentate cultural diferit, au marcat căutările și aplicațiile: modelul F.Taylor și modelul H. Fayol Cel dintâi a vizat raționalizarea activității în obținerea succesului, ceea ce a dus la birocrația și astăzi manifestă, la organizarea ierarhică, la afirmarea unui anumit tip de autoritate, la o comunicare limitată, la o circulație a informațiilor în organizație exclusiv pe verticală, la o adaptare lentă la ritmul evoluției sociale, la afirmarea slabă a factorului psiho-social. Managerul este cel care trebuie să dețină
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a dus la birocrația și astăzi manifestă, la organizarea ierarhică, la afirmarea unui anumit tip de autoritate, la o comunicare limitată, la o circulație a informațiilor în organizație exclusiv pe verticală, la o adaptare lentă la ritmul evoluției sociale, la afirmarea slabă a factorului psiho-social. Managerul este cel care trebuie să dețină viziunea în ansamblu asupra sistemului, să se raporteze la diferitele influențe, la dimensiunile dezvoltării, să caute și să specifice soluții de ameliorare/ corectare/ transformare/ înlocuire, să urmărească diferite categorii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
rezultatele principale ale cercetării: • Nu există diferențe semnificative între calitatea actului managerial și vârsta subiecților, subiecții tineri fiind capabili să desfășoare un management de calitate. O posibilă explicație a acestui rezultat poate fi faptul că deschiderea spre nou, dorința de afirmare, de inovare, nevoia de realizare favorizează dezvoltarea unor abilități de conducere la orice vârstă. • Subiecții care adoptă un stil didactic predominant modern manifestă adaptabilitate ridicată în calitatea lor de manageri. Explicația pentru acest rezultat poate porni de la faptul că
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
o relație pozitivă între adaptabilitate și nevoia de relaționare. Analiza statistică a demonstrat că persoanele flexibile, care se adaptează ușor situațiilor noi, care sunt atrase de ideea de provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un efect principal al nivelului de studii asupra capacității de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. Analiza statistică a reliefat faptul că indiferent
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
la cenaclul lui Alexandru Macedonski se ridică împotriva academismului junimist, a clișeelor și retorismului romantic posteminescian; primele creații simboliste: Al. Macedonski - Excelsior, 1895, Ștefan Petică - Fecioare în alb, 1902, Dimitrie Anghel - În grădină, 1905. - Etapa a doua (1908-1914): perioada de afirmare a „simbolismului autohtonizat“, antisămănătorist și antipoporanist, în jurul revistei Vieața nouă, condusă de Ovid Densusianu, care considera simbolismul o emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
această aserțiune se găsește în numeroasele reflecții și comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la forme pe care le poate lua voluntariatul/la propria experiență de voluntar) ARGUMENT 2: În al doilea rând, voluntariatul facilitează relaționarea și comunicarea cu alți membri ai grupului, ai comunității, devenind astfel o experiență modelatoare și o șansă de afirmare a propriilor aptitudini, abilități, competențe. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui prin referire la consecințe benefice, atât în dezvoltarea individuală, cât și a unui climat de cooperare și armonie socială) CONCLUZIE: În concluzie, ipostaza de voluntar aduce o prețioasă experiență, reprezentând nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unul dintre cei mai reprezentativi prozatori ai postmodernismului românesc, creează asemenea personaje care își sunt măsură și punct de reper. Publicat în 1984, Zmeura de câmpie este romanul unor destine distopice, „deturnate“ de la cursul firesc al creșterii și împlinirii, al afirmării identității și sensului existențial. Polemizând cu toate convențiile bildungsromanelor, Mircea Nedelciu deconstruiește parcursul stereotip al eroilor din romanele formării, propunând cititorului trei personaje care ilustrează o tipologie a marginalului: dislocatul sau „neidentificatul“, cum îl califică scriitorul însuși. Cei trei protagoniști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este original prin evoluția lui de la etapa juvenilă la cea a maturității. Consider că argumentul principal este chiar tema inițierii și a maturizării treptate a eroului, asociată temei triumfului binelui asupra răului. Dezvoltarea acestei teme, asociată numai protagonistului, urmărește formarea, afirmarea, verificarea și consolidarea unor virtuți care în final vor deveni atribute ale eroului. În același timp, viziunea lui Creangă asupra existenței umane în universul țărănesc este purtătoare a unui mesaj moral, Povestea lui Harap Alb fiind „veritabilul bildungsroman fantastic al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin destinul lui Felix și al Otiliei. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema romanului studiat în evoluția relației dintre cele două personaje În opinia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
politic al lui George Washington care recomanda urmașilor să nu participe la alianțe pe bătrînul continent și, în genere, să nu se lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența, la început, a celor două state
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu interesele naționale ale României și ale celorlalte țări din Europa est-centrală și de sud, el fiind considerat un adevărat campion al statelor mici și mijlocii din această zonă geografică. De altfel, afirmarea statelor mici și mijlocii în viața internațională a constituit și reprezintă o constantă a veacului al XX-lea. W. Bullitt, Leland Harrison, Frederik Hibbard sesizau înverșunarea lui Titulescu în organizarea păcii europene, eforturile sale pentru impunerea forței dreptului în relațiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mijloacele de lărgire a comerțului" și această afirmație avea să devină Articolul Șase din acordul final 1110. Al treilea obiectiv era ridicarea misiunii diplomatice de la Legație la rang de ambasadă. România era extrem de interesată de această problemă, atît ca o afirmare în plus a independenței față de Moscova, cît și ca un mijloc de a concura cu sovieticii, care aveau o ambasadă la Washington 1111. Administrația a aprobat această cerere. În august, conducerea de la București l-a numit pe Petre Bălăceanu ambasador
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mijloace și în alt ritm...". În toastul său, Ceaușescu a recunoscut importanța drepturilor omului și a arătat că "noi respectăm cu strictețe aceste drepturi și le considerăm sacre dacă pot să spun așa și trebuie să facem tot posibilul pentru afirmarea lor"1937. Nici a doua zi a vizitei sale nu a fost mai puțin aglomerată. La micul dejun de la Blair House, Ceaușescu s-a întîlnit cu circa 12 senatori interesați de dezvoltarea relațiilor româno-americane și a avut o întrevedere specială
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul și Moscova Îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în România depășea cu mult granițele Washingtonului. Întrucît cultul personalității lui Ceaușescu se amplifica în continuare, cealaltă fațetă a lui, de înăbușire a diferențelor dintre oameni și a afirmării personalității începea să deranjeze și alte țări din blocul estic. Cea mai afectată era Budapesta, care credea că Ceaușescu intenționează să eradicheze în mod deliberat cultura maghiară din România. Televiziunea din Budapesta le permitea jurnaliștilor și celor de la știri să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie cunoscute, adâncite și respectate pretutindeni. În timpul lucrărilor Sinoadelor ecumenice s-a precizat „ortodoxia”credinței în opoziție cu ereziile, astfel încât, atunci când se vorbește despre ecumenicitatea Bisericii din secolele IV-V, trebuie să se înțeleagă „ecumenicitatea ortodoxă”. La întărirea și afirmarea ecumenicității patristice din secolele IV-V, au contribuit și alți factori precum: activitatea științifică și teologică a școlilor catehetice (neoalexandrină, antiohiană, tradiționalistă și siriană), zelul misionar de care era însuflețită Biserica, legăturile de adevărată prietenie între unii ierarhi sau între
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cel Mic”, „cel Scund”. Pentru un teolog ortodox însetat de trăirea monahală cea mai înaltă, această denumire avea un sens duhovnicesc. Cu toate acestea, la Dionisie apare ca nume permanent, nu ca o simplă formulă de cancelarie sau de formală afirmare monahală. Pentru cercetătorii din zilele noastre este aproape de neînțeles cât de dezinteresat a fost Dionisie Smeritul privitor la popularitatea numelui și a obârșiei sale. Nu există nici o știre directă despre sine și despre patria din care provenea. El doar sugerează
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
omenească nu lucrează independent, deoarece persoana Sa nu e rezultatul unei convergențe. Erau veștejite astfel rătăcirile nestoriene, după care un om asociat cu Dumnezeu a îndurat răstignirea, și totodată cele monofizite care afirmau că întreaga Treime a îndeplinit aceasta. Prin afirmarea categorică a Ipostasului divin în care firea noastră e asumată și curățită, toți ereticii - de la Teodor de Mopsuestia până la Petru Gnafevs și Acachie - erau înfierați. Monahii daco-romani, în frunte cu arhimandritul Ioan Maxențiu, care a scris o Cărticică despre credință
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
supus încă autorităților."50 De altfel, la umbra marilor copaci nu pot crește decât vlăstare neînsemnate, ca urmare, pentru a-și căuta propriul drum spre lumină, este necesară retezarea trunchiurilor. Această atitudine insurgentă, justificată până la un punct de dorința de afirmare, nu putea rămâne fără răspuns din partea celor care încă mai apărau reduta, nu foarte de mult înălțată, a clasicismului. Astfel, lui Perrault i se răspunde prin două epigrame scrise de Boileau și puțin mai târziu prin Epistola către Huet a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Refuzul de mai face reverențe în fața Antichității "Îi privesc pe antici, fără a-mi îndoi genunchii"este sinonim cu dorința descătușării de povara valorii lor, considerată absolută, descătușare ce este motivată direct de aspirația către individualitate și autodefinire. Pentru o afirmare totală, trebuia, mai întâi, demolat mitul perfecțiunii Antichității, demolare ce s-a produs, într-o primă etapă, prin umanizarea anticilor "Sunt mari, într-adevăr, dar tot oameni ca noi." Așezarea în sfera umanului presupune implicit o așezare în sfera erorii
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]