3,979 matches
-
război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altul. Natura prea puțin populară a acestui echilibru politic îl determină pe Ernest Gellner să nege posibilitatea oricărui sentiment de apartenență colectivă în sensul național, în societatea Vechiului Regim. Pentru Gellner 108 istoria lumii este, în esență, cea a societăților agrare în care se suprapun, fără vreun contact, elitele compozite și masele de țărani ignorante și fracționate la infinit. Din punctul său de vedere, imensul contrast cultural dintre cele două straturi sociale, consolidează dominația elitelor asupra grupurilor autarhice, incapabile de a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
primele două unificări în cadrul Europei: cea a Renașterii, la sfîrșitul secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea, apoi cea a Republicii literelor și saloanelor, în se-colul al XVIII-lea. Oricum, este limpede că în epoca societăților agrare, elitele sociale au trăit pînă la un moment dat în-tr-un univers fără frontiere, univers în care atît monarhii savanți ai Evului Mediu, cît și umaniștii Renașterii corespondau în latină, împărțeau aceleași interese, se simțeau membri ai unei patrii unice care
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sub angoasa unei Apocalipse apropiate în care numai "cei puri" ar supraviețui. Dintre acestea unele deviau în banditism social, în ma-niera lui Robin des bois. Cu totul altfel este mecanismul mișcării husite. Acesta are un caracter deopotrivă urban ca și agrar. În plus, husiții se aliază catolicilor pentru a zdrobi în 1434 curentul milenarist al lui Tabor. În mod evident husiții nu sînt justițiari sociali și nici iluminați. Prin lupta lor ei înțeleg să recucerească autonomia cehă față de o nobilime germană
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dar nu mai puțin semnificativă pentru o ruptură radicală a relației dintre guvernați și guvernanți. Tot acum se întrevede o reformulare absolută a raporturilor sociale și a imaginarului cultural pe măsura refulării valorilor și modurilor de organizare a vechilor societăți agrare și țărănești, înlocuite prin societăți industriale, urbane și alfabetizate. Cele două revoluții au acționat împreună. Dar, deși au fost apropiate, ele nu au fost chiar simultane; problema care se pune e care dintre ele, cea industrială sau cea politică, a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
revoluții au acționat împreună. Dar, deși au fost apropiate, ele nu au fost chiar simultane; problema care se pune e care dintre ele, cea industrială sau cea politică, a jucat rolul principal în evoluția formelor moderne ale naționalismului. De la societățile agrare la economia națională Conform tezei lui Gellner 130, industrializarea este factorul capital al remodelării naționale a identităților politice. Pentru Gellner, revoluția industrială a indus o schimbare fundamentală în logica de funcționare a societăților Europei de Vest, nu nu-mai în domeniul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
grupări sociale. Mai global, după Gellner, dinamica industrializării reclama, fără nici un subterfugiu posibil, sub pericolul de a se opri foarte repede din drum, apariția unui om nou, modelat printr-o cultură inedită. Într-adevăr, ordinea imuabilă și fracționată a societăților agrare milenare nu satisfăcea decît nevoile de ordin politic. Satisfăcea, în aceeași măsură, necesitățile economice ale societăților al căror mod de producție, bazat în primul rînd pe activitățile agricole, era conceput ca un joc fără finalitate: joc în care conta, într-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
industrializări ce ar fi avut nevoie de suportul societății politice"136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte să admitem că, dacă procesul trecerii societăților agrare la societăți in-dustriale intervine într-o formă indirectă în emergența naționalismelor moderne, el nu mai are și alte implicații în afară de aceasta. Statele nu s-au grăbit să se supună doleanțelor in-dustriale care le cereau să instruiască poporul într-o limbă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
protestantă care să ducă la nașterea unei astfel de conștiințe. Și mai de neînțeles este faptul că tocmai țările protestante nu se remarcă deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce zdruncină monopolul școlii anglicane
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dar despre care consideră că nu poate fi decît apanajul propriu, al unei minorități luminate, singura capabilă de a o folosi în mod conștient, singura în măsură să facă dovada autodisci-plinei147 self-control -, cerință indispensabilă pentru a conduce atît vechea societate agrară cît și societatea industrială în formare. Din această perspectivă, cu desăvîrșire inegalitară, poporul, considerat impulsiv, incapabil de a se controla, plin de pasiuni primare care-l împiedicau să întrevadă însăși forța unei libertăți raționale, responsabile și pragmatice, s-a văzut
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politic îi obsedează mai mult decît atracția de a stăpîni fermele, asemenea boiernașilor de țară, pentru ei se pune în primul rînd problema de a-i face pe reprezentanții Marii Terori din vara lui 1789 să se ocupe de reforma agrară cu totul specială în care ei fac jocurile. Ei urmăresc să renunțe la vînzările în loturi mari, care le sînt inaccesibile și apoi să procedeze la adjudecări de dimensiuni mai mici, pentru ca mai tîrziu să dea o impresie de egalizare
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acest pas decît în circumstanțele în care acesta devine aproape inevitabil. Cît despre alți vectori ai pulsiunii naționaliste apreciați de către specialiștii fenomenului, abia dacă se întrezăresc. Pulverizarea frontierelor, consecutivă războiului din 1914-1918 nu are nici o legătură cu trecerea de la societatea agrară la societatea industrială, fenomen considerat de Ernest Gellner drept moment crucial al extensiunii reflexului național la ansamblul populației unei țări. Nu mai puțin compozite decît Austro-Ungaria, micile națiuni care apar începînd cu 1918 înregistrează un regres către stadiul agrar mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
societatea agrară la societatea industrială, fenomen considerat de Ernest Gellner drept moment crucial al extensiunii reflexului național la ansamblul populației unei țări. Nu mai puțin compozite decît Austro-Ungaria, micile națiuni care apar începînd cu 1918 înregistrează un regres către stadiul agrar mai curînd, cu excepția Cehoslovaciei sau a Boemiei, deja moderne. În plus, în ciuda aparențelor contrarii, promovarea micro-naționalităților la începutul celeilalte perioade de după război nu ascultă nici atît de presiunea neașteptată a particularismelor etnoreligioase reprimate, și cu atît mai puțin de o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de supraviețuire prin reforme juridice și sociale destinate dezamorsării revendicărilor mai politice. Biserica anglicană își pierde privilegiul de confesiune de stat în 1869 în vreme ce țăranii, care nu dețin mai mult de o zecime din pămînturi vor beneficia de o reformă agrară pusă în aplicare în intervalul 1885-1901. Însă acest efort de seducere intervine prea tîrziu. Irlandezii nu se mulțumesc cu paleative în schimbul supunerii lor. Ei sînt deciși să-și exprime resentimentul multisecular nu doar prin revendicarea imediată a unei autonomii catolice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
otomani și ruși Evoluția Europei de Vest Neoiobăgia orientală Enigma Europei Centrale 2 De la națiunile medievale la țările protestante 53 Identități fără teritoriu Arhetipul spaniol Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților De la societățile agrare la economia națională Idei despre instruirea poporului Tiparul, părintele limbilor naționale 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
constituire a unei arii protejate datează din 1920. Astfel, Profesorul Alexandru Borza, prin Decanatul Facultății de Științe Botanice din Cluj, solicita Consiliului Dirigent primirea sub ocrotire a unei suprafețe în Munții Rodnei, iar în 1923 recomanda Direcției Generale pentru Reforma Agrară printr-o adresă a Grădinii Botanice din Cluj, crearea unui Parc Național care urma să cuprindă Pietrosul Mare, Ineul, Corongisul împreună cu împrejurimile lor. În anul 1924, Casa Împroprietăririlor a pus sub îngrijirea Institutului Botanic din Cluj pentru ocrotire provizorie, suprafața
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau din alte categorii sociale și aveau o altă pregătire față de țăranul transcarpatic. Faptul acesta se va repercuta asupra comunității românești din America, iar influențele, deși nu vor fi Întotdeauna pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asalturi externe, presărată cu violențe. Dennis Deletant Încearcă să ofere explicații largi ale mediului În care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
asupra pământului nu a fost niciodată interzisă În România, chiar după ce s-a anunțat Încheierea colectivizării agriculturii, În primăvara anului 1962, cîteva procente din suprafața agricolă a țării rămânînd În proprietate particulară. Impropriu este și să se scrie despre „reforma agrară din 2 martie 1949” (p. 106), cînd, după cum aminteam mai sus, atunci au fost confiscate ultimele proprietăți („moșierești”) de 50 de ha, ele trecînd În patrimoniul statului. Această exprimare nefericită se mai Întîlnește și În alte locuri din carte. Fuzionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceea ce nu le Împiedică să circule/se impună În istoriografie sau În opinia publică. Din păcate, unele s-au strecurat și În cartea pe care o avem În vedere. Amintind de conflictul din satul Roma, județul Botoșani, legate de politica agrară a PMR, autorul le situează În luna mai 1949, preluând informația dintr-o cronologie a colectivizării. În realitate, respectivul incident Între autorități și țărani s-a desfășurat pe 12 iunie 1949. CÎt despre răscoalele din județele Bihor și Arad, desfășurate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în condițiile legii; ... c) alte bunuri mobile și imobile dobândite în condițiile legii. ... (2) Suprafețele de teren care au fost atribuite instituțiilor și unităților de cercetare din rezerva de stat, în aplicarea prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, vor fi revendicate la comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ... (2^1) Terenurile aflate în proprietatea ASAS, redobândite de către ASAS în temeiul aplicării legilor fondului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209380_a_210709]
-
domeniu. ... (2) Organizarea filialelor se face în conformitate cu statutul ASAS. Articolul 14 ASAS poate organiza comitete naționale, comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, formate din membri ASAS și alți specialiști din domeniul științelor agricole, silvice, industriei alimentare, mediului, economiei agrare. Secțiunea a 2-a Conducerea ASAS Articolul 15 Conducerea ASAS se exercită de adunarea generală, care este forul suprem de conducere, de prezidiul ASAS, de biroul prezidiului ASAS și de președinte. ---------- Art. 15 a fost modificat de pct. 13 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209380_a_210709]
-
în condițiile legii; ... c) alte bunuri mobile și imobile dobândite în condițiile legii. ... (2) Suprafețele de teren care au fost atribuite instituțiilor și unităților de cercetare din rezerva de stat, în aplicarea prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, vor fi revendicate la comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ... (3) Terenurile cu destinație agricolă retrocedate ASAS, conform prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235815_a_237144]
-
domeniu. ... (2) Organizarea filialelor se face în conformitate cu statutul ASAS. Articolul 14 ASAS poate organiza comitete naționale, comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, formate din membri ASAS și alți specialiști din domeniul științelor agricole, silvice, industriei alimentare, mediului, economiei agrare. Secțiunea a 2-a Conducerea ASAS Articolul 15 Conducerea ASAS se exercită de adunarea generală, care este forul suprem de conducere, prezidiul ASAS, biroul prezidiului ASAS și de președinte. Pe lângă prezidiul ASAS funcționează consiliul de coordonare a utilizării mijloacelor financiare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235815_a_237144]
-
în condițiile legii; ... c) alte bunuri mobile și imobile dobândite în condițiile legii. ... (2) Suprafețele de teren care au fost atribuite instituțiilor și unităților de cercetare din rezerva de stat, în aplicarea prevederilor Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, vor fi revendicate la comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ... (3) Terenurile cu destinație agricolă retrocedate ASAS, conform prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235817_a_237146]