179,567 matches
-
este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au urmat, provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români, începînd cu Călinescu, clasicism, nu pare a fi destul de funcțional, el trimițînd prea insistent la un curent literar care a lăsat într-adevăr urme în opera primilor romantici, numiți
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
realismului. De altfel, confesiunea romantică prin Alfred de Musset și M. Lermontov anunță noua direcție în literatură"; "Acest tip de fantastic va supraviețui romantismului în strălucite parabole existențiale în prozele kafkiene, apoi în realismul magic al scriitorilor latino-americani". Lipsește totuși, aici, o verigă: Dostoievski citind Dama de pică și vorbind despre realismul său autentic! Din care se trage de fapt (precum și din întreaga operă romantică, de la George Sand, Hugo sau Gogol la Hoffmann și Edgar Allan Poe, frecventată asiduu de scriitorul
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
specială, dată de un fel de "dedublare" - în cele din urmă benefică - a autoarei: fiind, cum am mai observat, un redutabil specialist în literatură universală - un cercetător aplecat asupra studiului și lecturii, C. Cîrstea este și profesor universitar ("dublu" și aici: la Facultățile de Filologie, dar și de Teatru). În această a doua calitate, autoarea este și îngrădită - de program, de orele insuficiente ce se acordă astăzi unei materii atît de vaste, dar și avantajată prin șansa de a-și controla
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
jur de 1770 aceștia au coborât pe Mississippi până-n Louisiana. Ajuns În Florida, am fost imersat În miile de români aflați acolo. In Florida mi-au fost oaspeți Benone Sinulescu, Arșinel, Vâcoveanca și mulți alți actori care au dat spectacole aici. I am plimbat prin Împrejurimi pe Dem Rădulescu,”Bibanul”, pe Ștefan Hrușcă și alții. M-am vizitat reciproc (la Buies Creek, NC și Key Largo, FL) cu Betty și David Funderburk, ambasador al SUA În România Între 1981 și 1985
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
paginile de proză și care dau acel izbitor sentiment de veridicitate. Este, din câte mi-am putut da seama, o proză despre singurătate și eșec. O altfel de singurătate și un altfel de eșec decât ale lui. Ori, poate, aceleași. Aici îmi îngădui și o altă dezvoltare, o altă explicație: poate povestirea trimisă prin internet era o poveste capcană, voia să rejoace scena cu dumneavoastră față în față cu el, am anticipat, există, undeva în trecut, o scenă cu dumneavoastră și
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
mască! Da, nu greșesc, chiar și aceasta e tot o mască, și aceasta. Întrucât, chiar din școală, fusese racolat de servicii și apoi nu mai scăpase. Era ofițer de grăniceri, dar și om acoperit al serviciilor (încă o mască!). Probabil aici fusese drama sa inițială, nodul conflictual, întâmplarea care-l stricase pentru totdeauna. Era un copil foarte deștept, promitea mult, avea aceste certe înclinații literare care, iată, nu l-au părăsit niciodată și pe care totuși le-a dus, în felul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
o carte dinainte de '44, nu știu cum păstrată de tatăl meu, ferfenițită, scrisă de un autor cu nume nemțesc, Jacob Wassermann, și tradusă de Ion Sân-Giorgiu. Cartea m-a impresionat în întregul său, prin datele personajului, Columb, nu e momentul să stărui aici asupra ei. Dar ceea ce țin să spun e că se află în acel volumaș o frază (subliniată de cine știe cine, unul dintre cei care o citiseră înaintea mea, subliniată cu creion de culoare albastră, ca și alte fraze, de altfel...), o
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
de mare viteză, sau carnetul meu de cecuri în alb, sau măcar o daltă subțire ca un desfăcător argintat de conserve cu care să deschid o scoică fără să mă rănesc abia acum am sentimentul că pot să ies de aici că merit să urc pe muchia plină de nisip a craniului meu ca pe o scară de lemn putrezit sidefată de mare Melcul Eu când îmbătrânesc mă strâng în jurul meu ca o pilitura subțire pe un pat de magnet moale
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
urmeze. în clipa cînd era mai exasperată, s-a trezit față în față cu Radu Olaru, care ieșise din coada de la bufet, doar ca să-i șoptească, în stilul lui ironic-patern, de totdeauna. - ...Gîndiți-vă, stimată doamnă, că nu vom pleca de aici pînă diseară! Și vă rog luați aminte că senvișurile sunt cu șuncă de Praga veritabilă! Mai există crenvurști, Pepsi, ciocolată chinezească și chiar mandarine! Coada în care au intrat amîndoi, mergea încet, Letiția căsca ochii la lambriurile de lemn înnegrit
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
o poveste despre tabloul unui pictor de mîna a doua de acum o sută de ani, în care apare chiar sala unde se ține ședința noastră de azi, pe-atunci, n-o să vă vină să credeți, stimată doamnă, ce era aici: un salon cu oglinzi venețiene, un pian Blütner, și chiar o mică scenă de teatru! * ... Povestea casei ar putea fi o sursă de inspirație mai bună decît sordidul nostru cotidian, căruia, îi acordați prea multă atenție, după umila mea părere
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ați mai auzit numele în ultima vreme, pentru că a fost exilat la conducerea Școlii de Cadre a Partidului, iar rivalul lui are acum drum liber! Cum care rival, dar noi despre cine vorbim? Acest Dumitru Popescu, care poate să apară aici, la această ședință dintr-un minut într-altul !Un lup tînăr, arogant, conștient că se află în grațiile Tovarășului! Și foarte periculos, cum de ce? Pentru că e avid de putere și plusează! Plusează! N-ați observat că de la o vreme de pe
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Obrenovici sărise din pat înaintea lui și se ascunsese în camera de baie de alături. Iar fostul ofițer Cuza, cu un mandat de domnitor al Principatelor Unite pentru încă (doar) șase luni, alerga cu privirea de la unul la altul . Erau aici conservatorii Carp și Bălăceanu, adversarii lui neîmpăcați, dar și foștii prieteni liberali, Brătienii, Rosettiștii, cei care acum șapte ani puseseră la bătaie bani și eforturi diplomatice pentru ca el ca să fie ales, domnitor , în aceeași zi, în Moldova și }ara Românească
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de mii de alți potențiali nemulțumiți, printre care și Victor Branea, ridicat a doua oară, în casa Mariei Obrenovici s-a instalat Poșta pentru Străinătate. în hall-ul cu vitralii și în fostul salon s-au pus ghișee de placaj: de aici plecau și veneau scrisorile, iar la etaj corpul de elită al secției de control a corespondenței, muncea pe rupte. Peste circa 8 ani, atunci cînd fostul ultim proprietar al casei, secretar de stat în guvernul Antonescu, aflat, în mod miraculos
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
mai nevinovat culcuș tăcerea are gură de aur și alfabetul braille încă nu este cunoscut într-un târziu îmi pun oase de paradă îmi dosesc sufletul în locul măduvei și-o tai hai hui în infern fără măcar să storc vreo lacrimă aici e viață nu glumă se hârjonesc femei și bărbați într-o împerechere dementă doar eu ce mai suport un gram de decență.
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
piciorul în mine", pentru că această expresie a sfîrșit prin a deveni o semnătură, un autocitat caracteristic, o prezentare de sine, un semnal de recunoaștere. Utilizate ca niște glume private și totodată ca niște "mecanisme de apărare", aceste "citate" (ghilimelele sunt aici necesare și, mai mult, au avantajul de a sugera "punerea în abis": citatul în citat în citat și așa mai departe, ca într-o regresiune infinită) - aceste "citate" provin din sursele cele mai diverse, scrise sau orale. Uneori sunt traduse
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte se poate scrie foarte bine în vers liber și chiar într-un limbaj nițel păgîn, fără ca ritualul scrisului să supere credința. Citind acest poem, mi-am adus aminte de psalmii lui Arghezi
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Deși aproape deloc poetic, deci circumscris natural în experiența literară basarbeană din preajma începutului celui din urmă mileniu, poemul "politicos" pare mai credibil decît celălalt, mioritic și adiind a trup de viespe și a "trunchi de acadea": În hrubele răsucite de aici, între aceste văgăuni ale uitării, / pitit cu umilință, în visare și frică, la poalele dealurilor, / acum o jumătate de veac a trăit un popor / fără origini și fără conștiință clară a identității sale istorice. / Așa, mai mult o zdreanță de
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
aceea: "august caligrafiind definiții // peste desișuri de agrișe și coacăze / zumzet domol de coleoptere se-aude / iar în grădina uitată merele / își rumenesc încet păcatul". Arareori se întîmplă ca o frîntură de text să conțină atîtea sugestii, ca dovadă că, aici, avem de a face cu adevărata poezie. Ce altceva poate fi acel "august caligrafiind definiții" decît aluzia la promițătoarele și eșuatele, în mare parte, declarații ale lui august '89? Iar "zumzetul domol de coleoptere", nu e cumva zbaterea cuminte întru
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
pot să-mi dau seama ce vrea să zică "anotimpul foarfecelui suspendat" sau "magnitudinea degresată" etc. Mă tem ca nu cumva cuirasa să fie tot conținutul acestei poezii (ș...ț ca un fel de contrapondere...). Tare ar fi bine ca aici, ca și în cazul altor poeți mai tineri, să nu se adeverească, pînă la urmă, aceste cuvinte ale lui Cioran: "neavînd nimic de rostit, se specializează în rostire", ceea ce trimite la atît de cunoscuta "coada sunătoare" despre care vorbea Eminescu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
înțelege că o anumită semnificație poate fi găsită în orice, chiar și în mersul unui gîndac de la un capăt al mesei la celălalt (ș...ț un găndac merge...) sau în fierberea apei pe plită (Sonet 5). Mă tem însă că aici adevărată poezie nu avem. Cum nu găsim nici în "poemele existențiale" ale lui Mircea V.Ciobanu. Dimpotrivă, Ștefan Baștovoi, alias călugărul Savatie, nu este lipsit de un dram de har. Versurile sale simple, descripitv-sugestive, aflate într-un fel de litigiu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Fruntașu, Maria Șleahtițchi, Adrian Ciubotaru) dispun de o anumită dexteritate în mînuirea cuvîntului, pot găsi uneori și niște expresii mai într-ales pentru a-și spune păsul, primul din ei avînd și o evidentă predilecție pentru limbajul licențios, dar de aici și pînă la adevărata poezie mai e încă destul de mult.
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
avea buze aș rosti dimineața îngerului negru deodată cu mine zămislit de-aș avea mâinile în afară aș lumina - vreau să deschidem farmacia zăpezii. M: Stau în strană și gândul a piatră-mi miroase caut leagăn pe umărul tău pustiit aici miroase a piersică despicată a sexul naturii virgine tu dacă vii să-ți îmbraci umbra și spasmul. T: Cât mai e ora? cât mai e veacul? Ceasornicul tău se-apropie de foarfecele înfricoșător - despicătorul de secole plouă cu boabe de
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
poate imagina o combinație la fel de morbidă. Prozatorul merge pe linia dostoievskiană de a imagina o culme în diabolizarea unei feminități maladive, ce-și caută ieșirea în extazul mistic, mai degrabă eretic decât acceptabil în linia freneziei erotice de comuniune cristică. Aici se află tot scandalul acestui roman. Ecaterina e mai întâi o schizofrenică. E numai fondul pe care se constituie dezastrul ființei sale damnate. Sau poate originea răului ar trebui situată într-o maladie fiziologică: o menstruație continuă de sânge negru
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
rost în roman. Evident că aceste episoade trebuie proiectate în regim halucinatoriu și nicidecum realist. Horia Cantacuzino, "absorbit de strălucirea inumană a abisului" (p. 189), este un vizionar al apocalipsului (în finalul romanului, un capitol amplu transcrie viziunea că biserica, aici chiar Catedrala Mântuirii Neamului, se zidește misterios pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
sigure. E un orășel de provincie, undeva în sudul Moldovei, o regiune exclusiv viticolă, mărginită de pustiu sau de câmpie, într-o parte de orașul și băile Comana. E o margine de lume, un loc abstras din fluxul evenimentelor (pe aici războiul nu a ajuns). În privința spațiului, accentul este pus pe ideea de marginalitate: " Era o margine a marginii, care se ocrotea singură, poate se topea încet și dorea să fie lăsată în liniștea amurgului ei" (p. 254, în ed. 2004
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]