4,144 matches
-
în textele obișnuite, vocalele scurte nu apar decât pentru a evita confuzii între cuvinte care au același schelet consonantic, dar se diferențiază prin vocale. Pe lângă aceste semne suplimentare, pentru vocalele scurte, mai există o serie de semne cum ar fi: [[Alfabetul arab]], cu unele adaptări, se folosește, fie în exclusivitate, fie în paralel cu alte alfabete, și pentru notarea altor limbi din [[Asia]], precum [[limba persană|persana]] ("farsi"), [[limba kurdă|kurda]], pashto, urdu, malaeza, și a unor limbi din [[Africa]], precum
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
au același schelet consonantic, dar se diferențiază prin vocale. Pe lângă aceste semne suplimentare, pentru vocalele scurte, mai există o serie de semne cum ar fi: [[Alfabetul arab]], cu unele adaptări, se folosește, fie în exclusivitate, fie în paralel cu alte alfabete, și pentru notarea altor limbi din [[Asia]], precum [[limba persană|persana]] ("farsi"), [[limba kurdă|kurda]], pashto, urdu, malaeza, și a unor limbi din [[Africa]], precum swahili, hausa, berbera etc. Printre alte limbi care au folosit alfabetul arab, amintim aici turca-osmană
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
în paralel cu alte alfabete, și pentru notarea altor limbi din [[Asia]], precum [[limba persană|persana]] ("farsi"), [[limba kurdă|kurda]], pashto, urdu, malaeza, și a unor limbi din [[Africa]], precum swahili, hausa, berbera etc. Printre alte limbi care au folosit alfabetul arab, amintim aici turca-osmană, până în [[1928]], azera, până în [[1924]] ș.a. [[Caligrafie|Caligrafia]] arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
1924]] ș.a. [[Caligrafie|Caligrafia]] arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din [[Coran]], hadith-uri, sau pur și simplu [[proverb]]e într-o formă artistică. Compoziția este de multe ori abstractă, dar câteodată scrisului i se dă o forma
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
arabă nu s-a demodat așa cum s-a întâmplat cu caligrafia în [[Europa]], ci este încă socotită de către arabi ca fiind o formă majoră de artă; caligrafii sunt foarte respectați în societatea arabă. Fiind cursivă, spre deosebire de [[alfabetul latin|scrierea latină]], [[alfabetul arab|scrierea arabă]] este folosită pentru a transcrie versete din [[Coran]], hadith-uri, sau pur și simplu [[proverb]]e într-o formă artistică. Compoziția este de multe ori abstractă, dar câteodată scrisului i se dă o forma concretă, cum ar fi
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
câteodată scrisului i se dă o forma concretă, cum ar fi cea a unei plante, a unui animal, a unei corăbii. Există diferite metode pentru [[transliterare]]a cuvintelor arabe prin care acestea sunt redate în mod exact și eficient în [[alfabetul latin|alfabet latin]]. Metodele de o mare acuratețe permit cititorului să recreeze cuvântul exact folosind alfabetul arab. Totuși, aceste sisteme se bazează pe semne diacritice uneori, destul de complicate, de elaborate. Alte sisteme mai puțin exacte folosesc deseori câte două caractere
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
i se dă o forma concretă, cum ar fi cea a unei plante, a unui animal, a unei corăbii. Există diferite metode pentru [[transliterare]]a cuvintelor arabe prin care acestea sunt redate în mod exact și eficient în [[alfabetul latin|alfabet latin]]. Metodele de o mare acuratețe permit cititorului să recreeze cuvântul exact folosind alfabetul arab. Totuși, aceste sisteme se bazează pe semne diacritice uneori, destul de complicate, de elaborate. Alte sisteme mai puțin exacte folosesc deseori câte două caractere (ca de
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
unui animal, a unei corăbii. Există diferite metode pentru [[transliterare]]a cuvintelor arabe prin care acestea sunt redate în mod exact și eficient în [[alfabetul latin|alfabet latin]]. Metodele de o mare acuratețe permit cititorului să recreeze cuvântul exact folosind alfabetul arab. Totuși, aceste sisteme se bazează pe semne diacritice uneori, destul de complicate, de elaborate. Alte sisteme mai puțin exacte folosesc deseori câte două caractere (ca de exemplu "sh" și "kh"), care sunt mai ușor de citit, dar sacrifică minuțiozitatea sistemelor
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
au apărut tehnologii de comunicare de proveniență occidentală, care s-au răspândit în lumea arabă, cum ar fi [[computer|calculatoarele]], [[Internet]]ul, [[e-mail]]ul, [[IRC|IRC-ul]], mesajele instant sau sms-urile. La început, majoritatea acestor tehnologii nu puteau folosi decât [[alfabetul latin]], iar unele încă nu oferă araba ca opțiune. Ca rezultat, vorbitorii de limbă arabă comunică cu ajutorul acestor tehnologii transliterând textul arab în caractere latine, sistem cunoscut ca IM Arabic. Pentru a utiliza acele [[alfabetul arab|litere arabe]] care nu
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
tehnologii nu puteau folosi decât [[alfabetul latin]], iar unele încă nu oferă araba ca opțiune. Ca rezultat, vorbitorii de limbă arabă comunică cu ajutorul acestor tehnologii transliterând textul arab în caractere latine, sistem cunoscut ca IM Arabic. Pentru a utiliza acele [[alfabetul arab|litere arabe]] care nu pot fi reprezentate în mod exact folosind [[alfabetul latin|scrierea latină]], sunt folosite [[cifră|cifre]] și alte caractere. De exemplu, cifra „3” poate fi folosită pentru reprezentarea literei arabe „ع”, "‘ayn". Nu există o denumire
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
ca opțiune. Ca rezultat, vorbitorii de limbă arabă comunică cu ajutorul acestor tehnologii transliterând textul arab în caractere latine, sistem cunoscut ca IM Arabic. Pentru a utiliza acele [[alfabetul arab|litere arabe]] care nu pot fi reprezentate în mod exact folosind [[alfabetul latin|scrierea latină]], sunt folosite [[cifră|cifre]] și alte caractere. De exemplu, cifra „3” poate fi folosită pentru reprezentarea literei arabe „ع”, "‘ayn". Nu există o denumire pentru acest tip de [[transliterare]], dar unii îl numesc "alfabetul arab de chat
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
mod exact folosind [[alfabetul latin|scrierea latină]], sunt folosite [[cifră|cifre]] și alte caractere. De exemplu, cifra „3” poate fi folosită pentru reprezentarea literei arabe „ع”, "‘ayn". Nu există o denumire pentru acest tip de [[transliterare]], dar unii îl numesc "alfabetul arab de chat". Există și alte sisteme de transliterare, ca de exemplu folosirea punctelor sau majusculelor pentru reprezentarea echivalentelor emfatice ale anumitor [[consoană|consoane]]. De exemplu, prin această practică, litera „د”, sau "dal", poate fi transcrisa prin d, iar echivalentul
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
reînnoită până a fost cucerită de Hammurabi al Babilonului. De asemenea, Ugaritul s-a ridicat de asemenea în acel timp, aproximativ prin 1800 î. Hr., în apropierea Latakiei moderne. Ugaritica era o limbă semitică apropiată de limbile Canaanite, ce a dezvoltat alfabetul ugaritic. Regatul Ugariților a supraviețuit până la distrugerea sa de către mâinile unor popoare jefuitoare indo-europene ale mării, în secolul 12 î. Hr. Yamhad (modernul Aleppo) a dominat nordul Siriei timp de două secole, deși Siria de Est a fost ocupată în secolele
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
(Кирилица, Кириллица: Chirilița, sau Ћирилица "Cirilița"), zis Azbuche (aзбука "azbuka") după denumirea tradițională a primelor două litere ("az" și "buche"), este un alfabet creat de frații Chiril și Metodiu pe baza unei variante a alfabetului grecesc de odinioară. a fost folosit la scrierea textelor redactate în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolul al IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
(Кирилица, Кириллица: Chirilița, sau Ћирилица "Cirilița"), zis Azbuche (aзбука "azbuka") după denumirea tradițională a primelor două litere ("az" și "buche"), este un alfabet creat de frații Chiril și Metodiu pe baza unei variante a alfabetului grecesc de odinioară. a fost folosit la scrierea textelor redactate în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolul al IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română, începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Are
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
dat naștere la ipoteza că acești apostoli ai slavonismului "ar fi putut" să se tragă din românii macedoneni. Ei și-au consacrat viața misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la creștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scop "alfabetul slavonesc", supranumit "chiliric", pe care l-au folosit și românii până în secolul al XIX-lea. Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în "Psaltirea Scheiană" și în
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
convertirea la creștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scop "alfabetul slavonesc", supranumit "chiliric", pe care l-au folosit și românii până în secolul al XIX-lea. Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în "Psaltirea Scheiană" și în "Codicele Voronețean"), și că abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche ("slavona" sau "paleoslava") a devenit limba
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în "Psaltirea Scheiană" și în "Codicele Voronețean"), și că abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche ("slavona" sau "paleoslava") a devenit limba de redactare a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioase grecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgică și de
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
redactare a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioase grecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgică și de cancelarie (în administrația de stat). Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. Potrivit unora, limba slavonă și caracterele "chirilice" au înlocuit limba latină și alfabetul latin în Biserica românească în secolul al X-lea și s-au consolidat în secolele următoare, ca
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
români, ca limbă (străină) liturgică și de cancelarie (în administrația de stat). Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. Potrivit unora, limba slavonă și caracterele "chirilice" au înlocuit limba latină și alfabetul latin în Biserica românească în secolul al X-lea și s-au consolidat în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către Imperiul Bulgar și ca reacție la propaganda catolică. Însă Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (redactată în 1716 în
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1432), adică timp de 400 de ani după schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista "Alăuta românească", 1838). Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
Redactarea a ținut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Târnovo, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea. În 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a avut loc adoptarea oficială a alfabetului latin în locul celui chirilic (după o perioadă de tranziție care a durat câteva decenii). La fel ca în cazul alfabetului latin, diverse litere chirilice cursive și de mână diferă de versiunile de tipar (majuscule și minuscule). Uneori nu coincid deloc
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
XIV-lea. În 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a avut loc adoptarea oficială a alfabetului latin în locul celui chirilic (după o perioadă de tranziție care a durat câteva decenii). La fel ca în cazul alfabetului latin, diverse litere chirilice cursive și de mână diferă de versiunile de tipar (majuscule și minuscule). Uneori nu coincid deloc: spre exemplu, litera "m" reprezintă un "T" mic italic în loc de M (întrucât litera cursivă "m" este continuatoarea unei alte majuscule
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
III-a și a IV-a a tipărit "Gramatica limbii române", în care a combătut exagerările latiniștilor, susținând un sistem mai aproape de ortografia folosită în România, care ea însăși avea probleme cu trecerea textelor bisericești scrise cu caractere chirilice la alfabetul latin. În 1877 a inițiat publicarea "Programelor", în primul număr apărând studiul său "Cestiunea ortografiei române", în care a susținut o poziție mixtă, între ortografia fonetică, pe care o considera superioară, și ortografia latinistă a lui Timotei Cipariu, admisă temporar
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
educației. De la în 1917, numărul de școli a depășit în 1918, și în anul 1919. În mod similar, bugetul pentru educație a crescut de la 195 de milioane de ruble în 1916 la 2,914 miliarde în 1918. S-au creat alfabete naționale pentru naționalitățile care nu aveau o grafie, în timp ce s-au înființat comisii de învățători. Aceste cifre impresionante trebuie însă nuanțate de dificultățile cu care se confrunta sistemul public de învățământ din cauza consecințelor războiului civil, și cu nivelul scăzut de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]