5,091 matches
-
francezi, italieni, ruși, germani și polonezi, îndeosebi cu Giuseppe Mazzini. Și-a amplificat activitățile în 1853-1856, în timpul Războiului Crimeii, însă nu a putut obține practic nimic de la puterile anglo-franceze cu privire la o eventuală independență a Ungariei, întrucât Imperiul Austriac nu fusese aliat în Războiul Crimeii cu Rusia. Kossuth a sperat în continuare că se va putea ajunge la o conjunctură favorabilă pentru indepenența Ungariei pe fundalul conflictelor dintre marile puteri europene. Kossuth a avut legături cu împăratul Napoleon III al FranțeiNapoleon III
Lajos Kossuth () [Corola-website/Science/302801_a_304130]
-
înceapă negocierile pentru o pace separată, deși erau conștienți că odată încheiată o astfel de păci, în conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, România se autoexcludea din Antantă și implicit ar fi fost în imposibilitatea de a putea participa ca țară aliată la conferința de pace, în cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemență semnării acestei păci, fapt ce îi va atrage reproșuri din partea lui Ferdinand, Brătiani și Știrbey. Într-un act fără precedent și care nici
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
care au rezultat Puterile Centrale. Italia s-a unificat, Franța a ocupat Tunisia pentru a consolida frontiera de est a Algeriei, iar Italia dorea să capete teritorii în Africa mediteraneană, de aceea, a încheiat alianța cu Puterile Centrale. Franța se aliază cu Rusia, încheind o alianța franco-rusă, astfel, cel mai autocrat stat se aliase cu cel mai liberal stat european. Erau numeroase ligi care promovau pangermanismul pentru a justifică expansiunea teritorială, Rusia fiind determinată să se alieze cu Franța. Franța chiar
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
pentru a consolida frontiera de est a Algeriei, iar Italia dorea să capete teritorii în Africa mediteraneană, de aceea, a încheiat alianța cu Puterile Centrale. Franța se aliază cu Rusia, încheind o alianța franco-rusă, astfel, cel mai autocrat stat se aliase cu cel mai liberal stat european. Erau numeroase ligi care promovau pangermanismul pentru a justifică expansiunea teritorială, Rusia fiind determinată să se alieze cu Franța. Franța chiar a împrumutat Rusia cu importante sume de bani pentru a se dezvolta. Britanicii
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Puterile Centrale. Franța se aliază cu Rusia, încheind o alianța franco-rusă, astfel, cel mai autocrat stat se aliase cu cel mai liberal stat european. Erau numeroase ligi care promovau pangermanismul pentru a justifică expansiunea teritorială, Rusia fiind determinată să se alieze cu Franța. Franța chiar a împrumutat Rusia cu importante sume de bani pentru a se dezvolta. Britanicii doreau să construiască o cale ferată de la Cairo la Cape Town, și erau gata să continue rivalitatea cu francezii în lupta pentru colonii. De
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Berlin a sugerat o reluare a proiectului de garantare a graniței franco-germane.Prin Tratatul de la Roma, era reinstalat suveranitatea asupra orașului Fiume. Stresemann a acceptat sperând să evite un tratat de asistență mutuală anglo-francez, obținând o retragere anticipată a trupelor aliate din Renania, eliminând posibilitatea unei noi acțiuni unilaterale franceze după modelul Ruhrului. Între 5-16 octombrie 1925, s-a reunit Conferință la care au participat Chamberlain, Briand, Stresemann, Mussolini și Vandervelde, rezultând garantarea mutuală a granițelor franco-germană și belgo-germană, prin Pactul
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
din toată Europa centrală. În legile lui poate fi văzut urme de mercantilism timpuriu, și, de asemenea, a lucrat cu greu pentru a menține nobilimea sub controlul său. Un pericol extern îl constituiau turcii otomani. De aceea Sigismund s-a aliat cu Mircea cel Bătrân, Domnitor în Țara Românească. Împotriva otomanilor s-a remarcat Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. El a fost numit regent al Ungariei, după moartea lui Sigismund. Iancu deținea puterea asupra principatelor române. Fiul său, Matei Corvin a
Regatul Ungariei () [Corola-website/Science/303245_a_304574]
-
putea fi între ele vreun conflict adevărat de interese; împreună ele ar putea conduce lumea. Însă Alexandru era determinat în continuare „să persiste în sistemul de dezinteres față de toate statele Europei pe care îl urmase până atunci” și s-a aliat din nou cu Regatul Prusiei. Au urmat campania de la Jena și bătălia de la Eylau, iar Napoleon, deși tot lua în considerare o alianță cu Rusia, i-a stârnit pe polonezi, turci și perși să abolească supunerea față de țar. Un grup
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
toate acestea, ambii consuli au fost uciși în lupte, lăsându-l pe Octavian comandant suprem. Când au aflat că Marcus Junius Brutus și Gaius Cassius au alcătuit o armată cu scopul de a ocupa Roma, Antoniu, Octavian și Lepidus se aliază, în noiembrie 43 î.Hr., formând al doilea Triumvirat pentru a opri asasinii lui Cezar. Brutus și Cassius au fost învinși de Antonius și Octavian de la Bătălia de la Filippi, în octombrie 42 î.Hr. După bătălie, un nou aranjament a fost făcută
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
din oțel i-au ajutat să înfrângă triburile vecine și armata regelui Saul. Numai alianța din sec. al X-lea î.Hr. între regatele Israel si Iudeea le-a oprit înaintarea. Învinși prima oară de armata regelui David, apoi de egiptenii aliați cu regele Solomon, filistenii intră în declin la sfârșitul sec. X-lea î.Hr. Civilizația lor înflorește iar în sec. al VII-lea î.Hr. în statul vasal asirienilor. După ce Ekron este cucerit de babilonieni, dispar din istorie. Erau buni constructori, cu
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului; (10) întrucât, pentru a asigura protecția resurselor biologice marine și o exploatare echilibrată a resurselor de pește, atât în interesul pescarilor, cât și al consumatorilor, trebuie dispuse măsuri tehnice de conservare, precizându-se, inter alia, dimensiunile ochiurilor de năvod și combinațiile corespunzătoare ale acestora pentru prinderea anumitor specii, precum și alte caracteristici ale uneltelor de pescuit, cât și limitarea activităților de pescuit la anumite zone și perioade și la utilizarea anumitor unelte și instalații de pescuit
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Externe, completată prin Ordonanța de Urgență nr. 154 din 21 noiembrie 2001. Într-o Europă Unită și într-o lume globală, SIE a dezvoltat, începând cu 1991, o cooperare strânsă cu instituții similare din multe țări, în special cu statele aliate din NATO și UE, având efecte benefice asupra apărării securității naționale. În conformitate cu reglementările naționale, serviciile românești de informații desfășoară frecvent acțiuni comun în scopul prevenirii și combaterii evenimentelor care ar putea aduce atingere securității naționale din România. Cooperarea dintre structurile
Serviciul de Informații Externe () [Corola-website/Science/303375_a_304704]
-
Prima campanie aliată din Norvegia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a desfășurat în perioada aprilie 1940 - începutul lui iunie 1940. Operațiunile Aliaților au fost concentrate în două zone: cea din nordul țării, din jurul portului Narvik și regiunea centrală a
Campania aliată din Norvegia (1940) () [Corola-website/Science/302412_a_303741]
-
nu a mai avut controlul total aerian. Până în cele din urmă, succesele germanilor din Țările de Jos și din Franța după invazia declanșată pe 10 mai, combinate cu presiunile germane dinspre centrul Norvegiei spre nord, au pus în pericol pozițiile aliate de la Narvik. Trupele aliate au fost retrase din Narvik în Operațiunea Alfabet din 8 iunie 1940. Eșecul campaniei britanice - cu șansele irosite și cu succesele plătite greu - poate fi pusă în sarcina lui Winston Churchill, Prim Lord al Amiralității Britanice
Campania aliată din Norvegia (1940) () [Corola-website/Science/302412_a_303741]
-
traversează Rinul spre vest prințul Pharamond creînd despărțirea francilor în francii de est (francii de pe Rin) și în vest Salfrancii. Izvoarele arheologice atestă faptul că francii ar fi fost acceptați pașnic în "Galia romană" unde s-au așezat ca "laeti" (aliați fără "civitas" fără cetățenie romană). Migrarea francilor spre sud probabil a influențat migrarea saxonilor spre Anglia și coasta olandeză care a dus ulterior la conflictele dintre franci și sași (saxoni). Francii devin o putere militară în timpul "Merovingianului" Clovis I. (ca
Franci () [Corola-website/Science/302424_a_303753]
-
Imperiului German autoritarist poate fi comparătă în anumite limite cu dezvoltarea Italiei și Japoniei. La fel ca și Bismarck în Germania, Contele Camillo Benso di Cavour în Italia a folosit diplomația și războiul pentru a-și atinge obiectivele: s-a aliat cu Franța mai înainte de a ataca Imperiul Austriac, asigurând unificarea Italiei ca regat condus de dinastia Piemonteză până în 1861, (cu excepția Statului Papal și a Veneției aflată sub stăpânire austriacă). Cavour, ostil acțiunilor revoluționarilor liberali republicani pecum Giuseppe Garibaldi și Giuseppe
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
Germaniei încă din 1879, a declarat război Serbiei în iulie 1914, după asasinarea moștenitorului tronului Austriei. Germania a sprijinit în mod necondiționat obiectivele din Serbia ale aliatului austriac credincios. Serbia era sprijinită de Imperiul Rus, care la rândul lui era aliat cu Franța. Ca urmare a deciziei Rusie de mobilizare generală, (împotriva atât a Austro-Ungariei cât și a Germaniei), Germania a declarat război Rusiei și Franței în ceea ce a fost considerată o lovitură preventivă. Astfel au fost declanșate luptele primului război
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
oameni'. Criticile afirmă că aceasta reprezintă declarație a faptului că străinii distrug cultura, în special pe acelea ale altor etnii. Conform contra-criticilor, culoarea pielii este întrucâtva diversă printre Oamenii liberi - de exemplu, unii hobbiți aveau culoarea pielii maro, iar oamenii aliați de culoare neagră a ajutat la apărarea orașului Minas Tirith. Tolkien dă dovadă de asemenea de simpatie față de oamenii care îl servesc pe Sauron; văzând cadavrul unui astfel de om, Sam Gamgee se întreabă dacă a fost „cu adevărat rău
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
producția de motoare de avion, avioanele echipate cu motoare produse de Louis stabilind record după record în ceea ce privește viteza de deplasare. Această performanță s-a atins datorită modului de proiectare, ceea ce a făcut ca Louis Renault să fie felicitat de Forțele Aliate pentru contribuțiile companiei sale la victorie. Ca urmare a acestui succes, sigla Renault ilustra un tanc victorios. După război, Renault a devenit cel mai mare și important producător privat din Franța, iar Louis Renault deținea 85% din acțiunile societății. Este
Renault () [Corola-website/Science/302448_a_303777]
-
cunoscut sub numele de Războiul Habsburgic-Valois, a început atunci când Henric a declarat război împotriva lui Carol al V-lea cu intenția de a recupera Italia și de a asigura Franței dominația în afacerile europene. Henric al II-lea s-a aliat cu prinții protestanți germani prin Tratatul de la Chambord din 1552. Simultan, a continuat alianța politică a tatălui său dintre Franța și Imperiul Otoman care i-a permis lui Henric să facă presiuni pentru cuceriri franceze spre Rin în timp ce o flotă
Henric al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/302890_a_304219]
-
-o în politica să externă. Hughenoții (protestanții), alcătuiau un "stat în stat" în timpul lui Ludovic al XIII-lea în Franța. Prin Edictul din Nantes aveau asigurate orașe cu o administrație militară proprie și erau sprijiniți de englezi, care le erau aliați. După asasinarea lui Henric IV-lea, protectorul hughenoților, s-au iscat din nou conflicte militare între hughenoți și catolici. Pentru a realiza o monarhie absolută de durată în Franța, Richelieu trebuia să nimicească potențialul militar hughenot. Principalul oraș hughenot, La
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]
-
întoarcă printre muritori. Aveau la dispoziție porturi, corăbiile și negustorii lor străbăteau Mediterana. Confederația etruscă, de multe ori agitată de tensiuni interne, a cucerit valea Padului la nord, Latium și o parte din Campania la sud, inclusiv Capuâ. Au fost aliați cu cartaginezii pe termen limitat. După ce au fost învinși într-o bătălie năvală în față cetății Cumae în 474 i.en., Capuâ a ajuns pe mâna samniților în 432 i.en. Samniții și alte populații italice au blocat ulterior expansiunea
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
militar substanțial, care i-a permis să îi învingă pe gali. Alte raiduri celtice au fost respinse. După 380 î.Hr., Romă a fost reconstruită, fiind ridicată o nouă incinta și primind un perimetru de 430 hectare. a fost în continuare aliată cu etruscii din Caere, sprijind expedițiile maritime ale acestora. S-a încercat încheierea unei coalizări cu cetatea greacă a Massiliei și Romă, ajunsă una dintre cele mai importante orașe italiene, cunoscută de istoricii greci. Între 367-360 î.Hr., celții atacă din
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Messanei împotriva agresiunii Cartaginei. Românii aveau o slăbiciune pentru osci. Trupele române alunga din Messana garnizoana cartagineza, abia instalată, si in 263 î.Hr., a încheiat pace cu Siracuza, care plătea 100 de talanți că despăgubiri de război și s-a aliat cu Romă împotriva Cartaginei. Forțele militare angajate în conflict erau egale, dar confruntate cu greutăți financiare în propriile cetăți. Sprijiniți de siracuziani, în 262 î.Hr., românii au cucerit Arigentium și au vândut locuitorii acestei cetăți că sclavi. În 260 î.Hr.
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
un rol important prin participarea la revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanțului și la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor. În jurul anului 260 i.d.Hr., Histria s-a aliat cu cetatea Callatis pentru a smulge orașului Byzantion controlul asupra portului Tomis. Strabon scria că cetatea Histria se află "la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului". Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]