11,393 matches
-
creșterea incredibilă a conturilor din bănci. Bazându-se pe votul popular, o pătură de profitori, mincinoști și hoți a făcut saltul în paradisul bogăției fără limite și-al beneficiilor nemeritate. În cele din urmă, credulitatea se dovedește a fi principalul aliat al răului moral care a invadat societatea noastră. Formă agresivă și letală a lenii de gândire, ea pune bazele unei lumi în care prostia nu va fi un prilej de batjocură, ci unul din criteriile esențiale de recrutare a celor
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
decît în Reich-ul lui Hitler. Primul cancelar creștin-democrat, Konrad Adenauer, a intrat în guvernul local în timpul Kaiserului, iar primul cancelar social-democrat, Willy Brandt, a intrat în politică în timpul Republicii de la Weimar. Legea Fundamentală din 1949 a fost pregătită sub supravegherea Aliaților de către reprezentanți regionali aleși. Elitele catolice, socialiste și liberale aflate în competiție nu s-au pus de acord în multe privințe, dar nimeni nu a dorit întoarcerea la trecut. La primele alegeri naționale din 1949, deși mîncarea era raționalizată și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
civile, iar în 1929 s-a negociat un tratat cu Vaticanul care a acordat Bisericii Catolice un rol important în Italia fascistă. Ideologia fascismului italian era mai puțin cuprinzătoare decît marxism-leninismul sau nazismul, iar aplicarea ei mai puțin crudă. Invazia aliaților în sudul Italiei, în 1943, a fost urmată de demiterea lui Mussolini de către rege; noul guvern italian s-a predat în fața armatelor anglo-americane. Atunci cînd au negociat o nouă constituție la sfîrșitul războiului, stînga s-a temut de o preluare
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și Prusiei răsăritene. Populația Cehoslovaciei a fost micșorată substanțial din cauza expulzării milioanelor de etnici germani, ca revanșă pentru anexarea nazistă a regiunii sudete și ocuparea Cehoslovaciei. Sfera de influență sovietică în Europa Centrală și de Est a fost acceptată de către aliați la conferința de la Yalta din februarie 1945 și confirmată de înaintarea trupelor sovietice înspre vest, pînă la Praga și Berlin. Comuniștii care se refugiaseră la Moscova în timpul celui de-al doilea război mondial și supraviețuiseră epurărilor staliniste s-au reîntors
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
lider comunist național 6, Tito, conducătorul partizanilor în războiul de gherilă împotriva armatelor de ocupație germane și italiene, în perioada celui de-al doilea război mondial. Cum partizanii erau eficienți în lupta împotriva Axei, Tito a primit întăriri atît din partea Aliaților occidentali cît și din partea Moscovei, folosindu-le pentru a reprima oponenții interni. În 1948 s-a creat o breșă între Uniunea Sovietică și Iugoslavia, care a fost exclusă din blocul comunist. Regimul comunist cu partid unic a jucat un rol
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
VEDEM LIMPEDE... În sfârșit vedem limpede. Generalul Ignatieff a propus guvernului nostru retrocedarea Basarabiei în schimbul a nu știu căror petice de pământ de preste Dunăre. România este singurul stat care azi e în primejdie de a fi dezmembrată de chiar aliatul ei, după ce au încheiat cu el o convenție prin care i se garantează integritatea teritoriului. România vede zburând ca pleava în vânt asigurările unei convenții a cărei iscălituri sânt încă umede și pe care a încheiat-o c-o împărăție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte din vatra strămoșilor noștri. Guvernul rusesc a putut să facă o încercare, a trebuit însă să se încredințeze că în zadar a făcut-o. Mai departe nu va merge! Noi nu pretindem, chiar nu cerem nimic de la puternicul nostru aliat; atât însă și numai atât. Voim să păstrăm bune relațiuni cu vecinii. Ei bine! Rusia nu se va face vinovată de o faptă care ar fi pentru dânsa o vecinică pată în ochii lumei; ea nu va lua ce noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apoi posibil ca să-și găsească un asemenea sprijin chiar la amicii noștri cei mai buni, cari sânt totdauna gata de a nedreptăți pe Rusia; asemenea se poate ca Rusia să nu insiste asupra acestor pretenții, întîmpinînd rezistență din partea fostului ei aliat. Frontiera noastră naturală trebuie s-o avem, acum ori mai târziu; de câțiva ani mai mult ori mai puțin nu ne pasă. Ce se va întîmpla însă atuncea când, în momentul unor stipulațiuni internaționale, Rusia insultată nu va face nici un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și celelalte guverne nu știu nimic despre acestea, iar în privirea Basarabiei ne răspundea "Romînul": Calomnii de ale conservatorilor, ca să discrediteze guvernul, scorniri ca să amăgească opinia publică, cai verzi pe păreți și invențiuni cari pun la îndoială loialitatea înaltului nostru aliat, fum care se va risipi la cea dintâi rază de adevăr. Iată în fine că sosi generalul Ignatief, pentru a ne spune nouă tuturor că Dumnezeu a făcut lumea la 1812 și că pentru Rusia numai aceea e drept ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
artificial traiul zilnic. Cumcă acest soi de viață economică nu poate duce decât la discompunerea deplină a societății române nu mai poate fi îndoială. Mai poate însă o asemenea societate să formeze renumita perdea polonă între Austria și... grațiosul nostru aliat? Nu pomenim decât un lucru. Istovirea noastră economică ne-a oprit de-a avea o armată mai mare; această istovire a făcut ca, cu toată vitejia și cu tot patriotismul celei ce o avem, ea să îmble goală și flămândă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spuneam că o asemenea conlucrare, ce pentru ai noștri era un fel de martiriu, trebuia să fie ținut[ă] în cumpănă de foloase, chezășuite în scris și legate cu noduri, foile liberale râdeau de zapis si chezășie, vorbeau de generozitatea aliatului nostru, de vitejia cu care se bat dorobanții, de "A! bravii mei copii! " exclamat de cutare ori cutare ofițer străin, de laudele jurnalelor străine. Cu un cuvânt, amăgitoarea glorie, vorbele mari la cari aplaudă necunoscătoarea mulțime se îmflaseră ca râul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
turburări în propria lui țară, se întoarce cu oaste cu tot din campanie, lăsând pe Mircea singur cu țara în fața dreptului ce-l aveau. turcii de a se răzbuna. Ce face însă Mircea? Poate că, mișcat de nenorocirile nobilului său aliat, s-au despărțit cu lacrimile în ochi de dânsul, urîndu-i izbândă bună în Ungaria? Ba de loc. Mircea, întemeiat pe tratatul de alianță, îl somează pe rege să continue războiul, căci altfel va fi rău. Regele nu urmează, se întoarce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Șișman, regele cel din urmă al Bulgariei, pentru marginele adevărate ale Țării Românești de dincolo de Dunăre, un război căruia Mircea 1 [î]i pune capăt printr-un tratat de pace primit și încheiat cu bună-credință. Mircea, bătut la Cossovo, ca aliat al gerbilor, de cătră Baiazid 1 Fulgerul, se supune osmanilor la 1391, păstrând însă Silistra, Siștovul, Nicopole și Vidinul. în plină pace și fără nici un motiv, Baiazid ocupă la 1394 aceste locuri întărite, ceea ce-l face pe Mircea să ia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
garantarea, cu de-amănuntul stipulată, a integrității noastre teritoriale. De aceea am strigat noi de pe atunci: zapis, chezășie, amanet. Tot de atuncea încă am spus că Rusia e hotărâtă să ne ia Basarabia, iar " Romînul" ne scotea ochii cu generozitatea aliatului nostru și cu admirațiunea care o are pentru armata și diplomația română. E o adevărată nenorocire de-a prevedea tot și de-a nu putea împiedeca nimic. Tot ce s-a întîmplat în urmă am prevăzut și, încărcați cu hulă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țările române, din cari au gonit pe chazari și pecenegi. Cumcă în veacul al unsprezecelea, cu mult în urma venirii bulgarilor, stăpânea în Dobrogea pecenegii se dovedește prin multe nume actuale de pârâuri și localități. Scoși au fost pecenegii de cumani, aliații viguroși ai Asanizilor contra Bizanțului. În fine, în veacul al treisprezecelea, epoca fondării principatului Valahiei, cumanii sânt scoși din țară de către tătari, cari se așezară cu predilecțiune în Dobrogea si sânt până azi acolo. Existența lor în acele părți îl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne sânt absolut trebuitoare pentru momentul când existența noastră, de astă dată atârnând ca frunza pe apă, ar fi din nou pusă în cestiune. Greutatea e: de a împăca exigențele simțului nostru național cu succeptibilitatea, asemenea naturală, a fostului nostru aliat. În cazul când populațiunile Dobrogei ar fi contra anexiunei în forma ei cea mai blândă chiar, de ex. contra uniunii personale, atunci ar fi un semn: 1) că stipulațiunea Tratatului de Berlin relativă la aceasta a fost subminată de mult
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ei național. Trist este pentru acea nație când, netrăgând nici un folos din {EminescuOpX 127} nebuneștile ei jertfe, nu poate barem să-și mănție neatinsă întregimea pământului strămoșesc și, deși biruitoare, este silită a ceda trei ținuturi unui puternic și neîndurat aliat și trebuie umilită să se supuie poruncei dinafară întru reorganizarea ei dinlăuntru. Trist este când o așa nație, după atâtea nefericiri de care în nici un chip nu este răspunzătoare nu știe a cere socoteală sumară guvernului smintit ce a împins
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să facă a trece păharul acesta de dinaintea noastră și a nu ne împlini ceea ce vedeam apropiindu-se ca fatalitatea, în [ale] cărei unde pluteau cu mulțumire roșii, atunci eram acuzați că vorbim rău de partidul fanarioților și de nobilul său aliat. De aceea era evident că oricât de identice ar fi îndealtmintrelea principiile fundamentale ale partidului conservator, numească-se el dreapta, numească-se centru, nu ne-am putut asocia la darea unui bil de indemnitate pentru actele acestui ministeriu care-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-lui Vernescu e un machiavelism care intră cu totul în mijluacele conservatorilor. S-a suflat M. Sale sfatul de a lua un minister din dreapta ca să îndrepte răua dispozițiune a țarului. D. Vernescu e un om de treabă, căci toți aliații de la Mazar Pașa sânt oameni de treabă, dar nu-i conservator, ci liberal, tot atât de liberal ca d. C. A. Rosetti, iar cât despre sfatul dat M. Sale ne declarăm în imposibilitate de a-l judeca, pur și simplu din cauză
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mare nedreptate, din cauză că locuitorul singular nu poate fi făcut răspunzător pentru învingerile suferite de statul său, dar... Rusia era în război cu Turcia și războiul explică multe. Eram însă noi în război cu Rusia? {EminescuOpX 182} Nu. Din contră: prieteni, aliați chiar, o alianță a căreia extremă onoare am plătit-o cinstit, cum se cuvine unor capete înțelepte ca ale noastre, cu Basarabia. Se mai cuvenea oare să plătim onoarea aceasta fiecare din noi în parte cu 50 la sută? Rușii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și mai bine de genabet-tacîm, de oameni cari au nevoie să stea cei de-o seamă cu ei la guvern pentru ca să aibă cu ce trăi, oameni pentru cari buget și domenii ale statului sânt singurele mijloace de existență. Dintre foștii aliați de la Mazar Pașa au vorbit mai întîi d. Ioan Ghica. D-sa a arătat că, legăturile noastre cu Europa fiind rupte, sîntem avizați pentru apărarea și garantarea noastră la noi înșine. De la alegerile acestea va depinde existența naționalității noastre. Ele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost o oștire de eroi. Ne aducem aminte de o duioasă legendă păstrată în memoria popoarelor din Peninsula Balcanică. Când Mohamed II s-a întîmpinat la Rovine cu mica oștire a lui Mircea cel Bătrân, în partea turcilor era ca aliat vestitul Marcu Crăișorul, eroul legendelor slave. Când acesta a văzut mulțimea săgeților române întunecînd văzduhul ca nourii cerului, a căzut în genunchi, rugîndu-se: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă creștinii". Craiul Marcu a căzut în bătălie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu silă vor căuta, vor voi să se scuture de amintirea prezentului ca de un vis rău, fiindu-le rușine de a purta acelaș nume pe care-l poartă astăzi trădătorii țării și vânzătorii sângelui, pământului și a muncii ei. Aliat cu Struossberg pentru a-i plăti în 90 de ani două miliarde și mai bine pentru drumul de fier, aliat cu rușii pentru a le ceda Basarabia, aliat cu Alianța izraelită pentru a da țara legată de mâni și de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a purta acelaș nume pe care-l poartă astăzi trădătorii țării și vânzătorii sângelui, pământului și a muncii ei. Aliat cu Struossberg pentru a-i plăti în 90 de ani două miliarde și mai bine pentru drumul de fier, aliat cu rușii pentru a le ceda Basarabia, aliat cu Alianța izraelită pentru a da țara legată de mâni și de picioare pe mâna evreilor, aliat cu bursa din Berlin pentru răscumpărare, d-lui Brătianu nu-i mai rămân în perspectivă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
regim față de Imperiul Otoman, inaugurată de "revoluția diplomatică" din anul 1756, care a avut ca efect subminarea autorității Franței în problema orientala, ca urmare a renunțării la politica activă în Orientul European. Ceea ce a înlesnit consolidarea pozițiilor în zona ale aliaților săi, în teorie, dobândiți în anul 1756, dar adversari ireconciliabili, în practică politică, anume cele ale Austriei, dar, mai ales, ale Rusiei. Ca urmare, principalul obiectiv pe care și l-a propus diplomația revoluției l-a constituit evitarea pericolului că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]