4,099 matches
-
dezlănțuiseră toți. Resentimente îndelung adunate împotriva ei, din perioada când încă nu aveau curaj să le afișeze. S-a relatat că în fiecare dimineață cobora cele trei etaje de scări ale clădirii, ștergând cu palmele praful eventual rămas pe balustradă. Alinia femeile de serviciu în holul de jos, de la intrare, și își lipea mâinile pe halatele albe ale celor ce nu-și făcu seră datoria. Amprente, amprente pe toate halatele, la rând... — A avut copii cu Hariga ? Sau cu directorașul ăsta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
resturile de carne învechită, dormind în gelatina sosului sleit, sub protecția obosită a cuțitelor și furculițelor inutile. Și un castron mare, ca un iaz verzui, în care plutesc cozile gogoșarilor, capete de castraveți, gogonele cu burțile sfârtecate. Capetele noastre se aliniază, retezate, în careu, pe masă, printre farfurii și furculițe. Dovleacul răscopt și rumen al Balaurului, cu polii aprinși, sângerii. Efigia prelungă a Regizorului, iarba îngălbenită a bărbii lui mătăsoase. Masca de carton mâncat de molii a Studentului, cu dantura cuneiformă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
început perspectiva. Fâșia înaltă de oglindă, strânsă în butoane argintii, prindea verdele moale al rochiei, luciul jilav al cheliei tânărului uscățiv și tăcut căruia îi spuneau Poetul, calota argintie de păr a domnului Barbosa, pielea uscată, cafenie a scaunelor înalte, aliniind țintele lor aurii în jurul unei mese lungi și masive, retrasă pe oblica trapezului, peria roșie de țepi a capului gros pe care-l purta Inginerul, broderia în cercuri, ca un pieptar, pe bluza de gheață ninsă a frumoasei doamne cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
circular, prin toate încăperile care înconjurau holul. Văzu, în oglindă, tava cu cești de cafea adusă de o fată în șorț negru și cu dantelă albă la guler. Cercurile negre ale cafelelor deveniră, și ele, dintr-odată, de aur, galbeni aliniați pe un prosop alb. Lumina, înțelese abia atunci, lumina, mai mult decât vastitatea și eleganța locuinței, mai mult decât furtuna care clocotea în acești bizari necunoscuți, chiar și decât întâlnirea unui neliniștit și luminos prieten... o copleșise soarele acelei zile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de a-l ști liber ? Iată, în numai câteva zile reușiseră s-o readucă la o stare aproape normală. Gata să-și amintească de regulile de bună purtare și de formulele de politețe. Cum se poartă o rochie, cum se aliniază tacâmurile și se servesc mâncărurile. Mesele au toropit-o. Mâncăruri fantastice, grețoase. Pregătite cu pricepere, aduse de la un mare restaurant. N-o înfometaseră în prealabil, cum se obișnuia, o antrenaseră gradat, în câteva zile. Să poată sta, apoi, liniștită în fața
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
decât să deschidă fereastra. Se întoarse, încet, cu fața spre dânsul. Să-i stea, cum se cerea, la dispoziție. În cameră nu se mai afla, însă, nimeni. Ieșise, de presupus, în timp ce ea se opintea să deschidă fereastra. Scaunul era perfect aliniat în spatele biroului. Ca și cum nimeni nu l-ar fi mișcat vreodată din loc ! Telefonul mort. Dispăruseră și sticla plată, căpăcelul metalic care luminase de-atâtea ori, în decursul nopții, ca un mic semn de viață, încăperea. Voia să-și întindă, să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în care răbufnesc, ca niște vârtejuri, zgomotele, răgușeala tranzistoarelor, clocotul scăzut al glasurilor, alarma telefoanelor, ușile trântite. Ortansa lipsește primele ore. A.P. se crede favorizat de această absență. Aude, alături, foșnetul mâinilor lui Lucian, care își desface pachetul de mâncare. Aliniază, încă o dată, teancul de profile, secțiunile, detaliile, schemele și tabelul. Un vraf de foi de calc și coli de hârtie milimetrică, desene colorate, note explicative, titluri și subtitluri. Spune-mi, ești supărat pe mine ? Vornicu îl privește. Încearcă să zâmbească
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Cum ați spus ?“ Își silabisi din nou numele, cu dicție ostentativă, celălalt roși. Nori de fum acoperiră repede stinghereala. Intrare mai puțin triumfală, desigur, decât ar fi presupus reușita la un dificil concurs de angajare, cu mulți candidați. Birourile se aliniau în miniaturale formații. Scaunul Verei, aflat în spate, intra în alt cvartet, dar la fiecare mișcare își loveau spătarele. În stânga, mai depărtat, vecinul Vornicu asista ursuz la lungile convorbiri. ...În primăvara aceluiași an IV, Vera plecase la Cluj, unde tatăl
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nască bărbat, egal cu ceilalți, aidoma lor. Frica îl întâlnește, cu-adevărat, abia acum. Ridică, din nou, privirea spre tavanul de sidef. Conturul de scoică, chipul cu ochii mari și fruntea netedă, otrava lunecând, fosforescentă, spre sânii palizi și tineri. Aliniază cărțile pe pupitru ; pe un colț dintr-o foaie de caiet notează două cuvinte, un șir de cifre. Depune biletul deasupra, peste coperta galbenă. Sâmbăta îl găsește destins, ras, pieptănat, îmbăiat, împrospătat : se-apucă imediat să-și verifice și să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
calzi, am hotărât ca să procedez la metoda „fitness-ului pentru găini". Asta înseamnă că găinile ce le voi crește vor avea parte de câteva ori pe zi de antrenamente, care să le elibereze de tensiune și de frustrare. Vor fi aliniate și vor fi puse să alerge pe bandă, li se va face masaje adecvate și dușuri alternative. Li se vor da filmulețe cu cocoși musculoși, pășuni verzi cu floricele și muzică de Vivaldi. Ei, ce spuneți despre proiectele mele de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de bere, care-și așteaptă rândul. In felul acesta, sunt cei mai fericiți dintre români și nici în cot nu-i doare, că vineri, Luna în complicitate cu cinci planete perfect mature, Venus, Mercur, Marte, Jupiter și Uranus, s-au aliniat frumos ca la armată, adică pentru ochiul nostru, cică s-au ascuns sfioase una după alta, provocând un trenuleț astral, în care unii văd mari și grave necazuri. Nu le pasă, nici de greaua lovitură la adresa turismului românesc dată de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
perigeul", s-a speriat poporul acesta când cu Superluna, care urma să se apropie de Pământ, mai al naibii decât de obicei. „Aoleo, ne papă alinierea planetelor", au urlat panicați spre sfârșitul lui aprilie, când mai multe planete s-au aliniat militărește una în spatele celeilalte. „Aoleo, vine războiul" s-a auzit pe ici pe colo dinspre niște babe, ce strigau ca niște găini speriate, când au auzit că: SUA, Marea Britanie și Franța dădeau de zor cu bombardeaua- n Gaddafi. În cazul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aceleași lucruri care le păreau noi de fiecare dată. Stăteau întinși liniștiți pe lavițe și li se desfășura în fața ochilor misterele ținutului cu piscuri semețe care se pierdeau în neguri albastre; codrii străvechi și întunecați fără de sfârșit, având mușchii verzi aliniați pe copaci spre miazănoapte; recunoșteau toate potecile spre munte, cu animale fioroase, îndrăznețe și istețe, strecurându-se prin codru fără să le simți, pâraie fără număr care izvorau din poienițe și adormeau înfiorați, în timp ce bădicul Ion pleca în nopțile cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu putut Însă s-adoarmă și se-nvârti de câteva ori pe coridor În noul halat Jaeger, pe care și-l cumpărase special pentru voiajul de nuntă. În timp ce se plimba văzu toate perechile de pantofi, pantofi mari și pantofi mici, aliniate În fața camerelor. Văzând asta, inima Începu să-i bată frenetic și se-ntoarse În cameră, dar Cornelia dormea. Nu-i plăcea s-o trezească, așa că În curând totul reveni la normal și el adormi liniștit. A doua zi trecură pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu trunchiuri arse de copaci. Nick stătea pe legătura de pânze și așternuturi pe care hamalul o dăduse jos din vagon. Nu se vedea nici urmă de oraș, nimic În afară de șine și de ținutul ars. Cele treisprezece localuri care se aliniaseră cândva pe singura stradă din Seney dispăruseră fără urmă. Fundația hotelului Mansion House se ivea din pământ. Piatra era ciobită și crăpată din cauza focului. Asta era tot ce mai rămăsese din orașul Seney. Până și suprafața pământului fusese arsă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cadă - ca o mănușă - pe pământul reavăn al înserării tomnatice... La spitalul de campanie, Toaibă a fost luat îndată în primire... Urâtă treabă, căpitane. Urâtă, domn’ colonel. Glonțul i-a făcut țăndări amândouă oasele. Ce credeți? Putem noi aduna și alinia așchiile oaselor, ca să-i salvăm piciorul? Uitați-vă la el, un brad de flăcău. Cum ar arăta cu un singur picior? Hai să încercăm, căpitane! Cu mâna noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu s ar putea să aibă noroc - vorbeau în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i ieșeau de pe buze sunau ca niște porunci. Adu-mi cârpe curate. Nu-i mai era teamă. Mâinile lui delicate se mișcau hotărât. Deschise traista și scoase din ea o legătură pe care o puse pe masă, în fața focului; apoi alinie mai multe flacoane, borcănașe, săculeți din pânză și din piele și instrumentele tipice profesiei sale. Scoase dintr-un săculeț o mână de frunze uscate, ceru un vas, le mărunți și turnă peste ele apă caldă. — Mai întâi să punem capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cerul plumburiu și pe care se zăreau pete de zăpadă. Vântul spulberase ceața, iar în fața lor apărea, în lumina încă slabă, tabăra Legiunii Galbiana. Vedeau corturile dispuse în ordine, de-a lungul unor linii paralele, albe pe pământul întunecat și aliniate pe via principalis, care tăia tabăra în jumătate, separând corturile trupelor de cele ale ofițerilor. Dincolo de via principalis se aflau așa-numitele tabernacula ale tribunilor, printre corturile soldaților și cel al comandamentului Pretoriului, care semăna cu un mic templu. — Fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
frigul arzându-i pielea, simțea piatra înghețată sub picioarele goale. Într-o mână ținea daga, iar în cealaltă - scutul. În liniștea templului se auzeau timpanul și răsuflarea grea venind de nu se știe unde. Siluetele albe, mascate, nemișcate ce stăteau aliniate de-a lungul pereților păreau niște entități supranaturale. Pentru a-și liniști bătăile inimii, încercă să se concentreze asupra marelui ochi albastru, cu o privire teribilă, pictat pe peretele din fața lui. În lumina tremurătoare a torțelor, reuși să distingă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
De multe ori, trâmbițele sunau deși comandanții nu ordonaseră nimic, fiind prinși în luptă... Conduși magnific de data asta, vitellienii au început de îndată să ucidă, iar soldații noștri, îngroziți, nu primeau sau nu înțelegeau ordinele, nu reușeau să se alinieze, se uitau zadarnic după însemne, cuprinși de spaimă. Centurionii nu puteau menține liniile drepte, caii o luau razna și soldații sfârșeau sub copitele lor... Dușmanii se năpusteau asupra noastră, atacurile erau tot mai violente... În lupta corp la corp, soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să trecem munții și să începem războiul? Se sprijini de masă, privind spre comandanți. — Vă ascultăm, spuse, apoi arătă spre soldați: eu împreună cu ei. Nu interveni deloc în lunga discuție care urmă. Mulți considerau că era mai bine să se alinieze în spatele Alpilor și să-l aștepte pe Mucianus. Cei care preferau un război imediat vorbeau mai repede, cu mai multă însuflețire. La discuție participau și soldații, care luau cuvântul pe rând, înaintând spre masa comandanților. Cu toții se temeau de intervenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Zări chipul lui Errius, care se pierdu însă printre trunchiurile și frunzele copacilor din pădurea de la Bedriacum. Errius venea să-i anunțe că dușmanul se apropia. Se auzi pe sine strigând: — Arrius Varus, oprește-te! Nu atacăm imediat. Așteaptă... Să aliniem soldații! — Retrăiește începutul bătăliei. Îmi aduc aminte cuvintele lui, suspină Titus. Se spune că așa se întâmplă înainte să mori... Retrăiești anumite momente din viață... Antonius se încrunta. Auzea zgomotul copitelor: era cavaleria lui Arrius, care se îndrepta spre dușmani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Titus. Se spune că așa se întâmplă înainte să mori... Retrăiești anumite momente din viață... Antonius se încrunta. Auzea zgomotul copitelor: era cavaleria lui Arrius, care se îndrepta spre dușmani. Se văzu pe sine galopând în mijlocul soldaților, ordonând să se alinieze în acies ca să formeze o linie de atac lungă. Se văzu dispunându-i în prima dintre cele trei linii pe expediti înarmați cu lănci, dintre care mulți luptaseră alături de el la Ieslea găinilor și despre care știa că erau neînfricați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zidurilor orașului. Aceștia povestiră, înspăimântați, că în ajutorul vitellienilor soseau de la Hostilia nu mai puțin de opt legiuni. Simți din nou energia și furia din momentele acelea, când își alungase oboseala și își adunase armata. Împărțea ordine, încercând să-și alinieze oamenii. Legiunea a treisprezecea pe Via Postumia. Legiunea a șaptea... Legiunea a șaptea Galbiana pe stânga, apoi Claudia, iar la dreapta... La dreapta, Legiunea a opta, apoi Legiunea a treia, printre tufișuri... Cohortele pretoriene alături, iar cele auxiliare pe laturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cabalin făcând să sughițe de necaz breasla universală a ciorditorilor de cai. Fenomenul, mai mult ca oricine, a reușit să facă respirație bouche-en-bouche leului de pe moneda națională, euroleul devenind de la minut la minut tot mai valutar. Marile cotidiene s-au aliniat perfect evenimentului scoțând din copitele alergătorilor de cursă lungă idei, expresii și alte adevăruri neînchipuite. Este de așteptat ca în următoarele zile avalanșa de turiști să echilibreze, să dea o nouă strălucire turismului românesc. Totodată se prognozează un ușor salt
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]