7,971 matches
-
de ne-am stricat după aceea. - Bine, trec pe la ea când plec acasă și-i las vorbă să vină să te vegheze până vine Aurel. Pentru liniștea mea, nu de altceva! - Hai mamă, du-te liniștită! Ai grijă să nu aluneci și nu cumva să o iei pe scurtătură, că mișună lupii prin pădure. Aseară, când am ieșit afară în curte... știi... ca omu... unul stătea așezat pe troianul acela înalt de zăpadă de lângă cireșul pietros și se uita la mine
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
să curgă peste ceruri Cu picături de rouă și zvon de curcubee, Așa te-aștept, iubite, să risipești toți norii Ce bântuie bezmetic pe-aripi de alizee... Cum umbra mea tânjește culcuș să își găsească Pe umbra ta confuză, ce-alunecă spre mine, Așa te-aștept, și-mi pare așteptarea nefirească, Căci tot ce e al meu se-nvalmașește-n tine... Te-aștept, iubit năvalnic, ca flacăra ce arde Și mistuie-n jăratec basme de-odinioară. Te-aștept, cum mai așteaptă secunda care
TE-AȘTEPT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375766_a_377095]
-
atunci e minunat. - Îmi pare rău ,chiar nu am vrut să vă violez intimitatea. - Asta ar fi fost chiar culmea culmilor ,să mă violezi la budă ! N-o mai întreb unde anume ar fi dorit să o violez fiindcă discuția alunecă vertiginos de la penibil spre ridicol și asta nu-mi convine ,absolut deloc. Sesisează grimasele care-mi brăzdează fața și revine ,în sfârșit,la subiect : - Uite fișa ,pe partea asta o completezi cu date personale și pe verso e fișa medicală
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
creează emoția estetică, tensiunea lirică. Oare când în luptă dreaptă provocăm descătușați, deodată, toate forțele naturii, se cheamă că suntem învingători? Se cheamă oare că am învins? Poate n-am știut să cred, dar credință vie este gândul meu care alunecă spre pustietate și oază luminoasă, în joc continuu cu viața.” Cântecul lebedei ). Scriere de introspecție, alunecând, deseori, în abisul întrebărilor existențiale, duce la o ardere a sufletului care se mistuie între fericire și disperare. Dar timpul s-a scurs la
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
se cheamă că suntem învingători? Se cheamă oare că am învins? Poate n-am știut să cred, dar credință vie este gândul meu care alunecă spre pustietate și oază luminoasă, în joc continuu cu viața.” Cântecul lebedei ). Scriere de introspecție, alunecând, deseori, în abisul întrebărilor existențiale, duce la o ardere a sufletului care se mistuie între fericire și disperare. Dar timpul s-a scurs la fel, fără înoarcere... mereu. E un cerc, o roată care se-nvârte și se mișcă mereu
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Poeme > Constiinta > ȘI ÎN VIAȚA DE APOI Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului Și în viața de apoi Caut mereu să fim tot noi Să fim frumoși și pentru voi Alunecând ca spirite vioi Printre munți și peste văi Peste mări și peste țări Prin lume ca povești Cu zâne, regi și țari La trup frumoși În spirit tari În dragoste cât aerul de mari În timp ... Atemporali Constanți și bucuroși
ŞI ÎN VIAŢA DE APOI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369163_a_370492]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNET 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > BURGUND ÎNCREMENESC BUJORI Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Burgund încremenesc bujori... Pășesc desculța pe covorul rubiniu, Nu sunt la Grammy, alunec peste frunze... Mă întomnez de ploi, cu-alaiul cenușiu, E totuși vară și pe- ălei, pe pânze. Burgund încremenesc bujori de mai, Iar trandafiri sfioși ivesc potirele de catifea, Ridici cortina peste fire, o muzică de nai, Se- aude-n
BURGUND INCREMENESC BUJORI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369251_a_370580]
-
petale ude Mi-i anini în păr și mă cuprinzi, galant. E-n vis de vară ce vă începe-odat' Stropita zilnic de ploi însingurate, Năvalnice, în dânsul lor curmat, Surprind, din amintiri, poze-nrămate În suflet, în scoarță tare de copac, Alunecând peste vitralii, tainice redute, Cu sinestezice idile -n gând opac Și calme rostuiri din vremi trecute... Referință Bibliografica: BURGUND ÎNCREMENESC BUJORI / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
BURGUND INCREMENESC BUJORI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369251_a_370580]
-
o geană de lumină de catifea-nvechită. Târămul umbrelor tăcute lucește-n depărtare Cu pâlpîiri, stăfulgerări se stinge-ncet și moare. Pe-albeața molaticelor mâini cad ploi de arse stele, Pulberea de lună atinge pielea gleznei mele. Umbra pleoapei viorii alunecă pe palidul obraz Surâsuri calde, tremurânde se-nvăluie în turcoaz. Habotnice fantasme,ființe iluzorii roiesc spre evadare Zdrobind încrâncenate somnul rațiunii care Visul îl destramă-n lacrima somnoroasă-a dimineții Și ochii se deschid senini în splendoarea vieții. Referință Bibliografică: NOAPTEA
NOAPTEA DIN VIS... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369238_a_370567]
-
omului) și i-a făcut vânt la vale (rodul poluării excesive), stă și urmărește manevrele conducătorului: va opta acesta pentru deraiere acum când mai există niscaiva șanse de salvare, ori - dimpotrivă - cuprins de frenezia senzațiilor tari, va lăsa vehiculul să alunece din ce în ce mai repede la vale, până în locul unde nu va mai putea fi strunit și el se va zdrobi?! Din cauza nechibzuinței și necumpătării de care nu ne lecuim în pofida avertismentelor severe primite de la natură, noi, oamenii moderni, am ajuns să ne
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitatoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți asta ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute, îmbrățișați vulcanic, icneam amândoi în mișcări spasmodice. ******************************* Ne-am căsătorit toamna, în luna octombrie. Am avut o cununie discretă, ferită de priviri curioase, doar noi și câteva cunoștințe apropiate, fără mult tam-tam sau
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
adevărat, Să încerc și altceva Din ce am visat. Însă banii sunt problemă, De-o rachetă, chiar nu am, Chiț c-o dau pe tantiema Întregului neam. Cu vaporul ... n-am să plec, Sigur, mie-n sută, Printre valuri nu alunec Și nici nu fac pluta. Cu-o mașină ... prea-i banal, Mai toți au mașină, Și-atunci totul ar fi real, Chiar fără benzină. Cel mai mult ... m-aș vrea în tren, Unul vechi, cu aburi, Cu roți roșii și-
FĂRĂ ȘINE SAU PERON de DORA PASCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369281_a_370610]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > OCHI CĂPRUI Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului OCHI CĂPRUI versuri, Bertoni D Albert Șatena mea, cu ochi de căprioară Eu tot mai des, alunec în trecut Când eram cavaler, tu - domnișoară Și taine de amor, am cunoscut Era în vremea tinereții noastre Când dragostea, prin șoapte respira Speranțe înrădăcinate sus, în astre Iar carnea ta, sub mine, tremura. Cu ochii tăi căprui, m-ai
OCHI CĂPRUI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374145_a_375474]
-
val când se-nalță acesta cât casa pe tălpici care mușcă din plajă-un castel de nisip risipit răsucit și urcat coborât și pleznit de alt val ce-l aduce-napoi și-n cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
val când se-nalță acesta cât casa pe tălpici care mușcă din plajă-un castel de nisip risipit răsucit și urcat coborât și pleznit de alt val ce-l aduce-napoi și-n cochilii golite de midii l-așază când alunecă dealul de sus de pe coamă pe casă și pe văi de torente săpate când plângându-și din sevă cad retezați brazi peste boabele roșii de fragi peste frunzele verzi și uscate când stăpână-i furtuna când stăpână-i tornada cu
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
însorit al muntelui, bolovanul sisific se rostogolește iară și iară, din necesitate dialectica, în văile întunecate ale istoriei. Istoria profana este făcută de om și totuși istoria este prea puțin interesată de destinele individuale ale făuritorilor săi. ● Roată istoriei a alunecat iarăși într-un gol cosmic. Lumile se grăbesc mânate de chemarea unui destin, a unei vocații neclare că o profeție de astrolog, ca o credință oarbă pe care o urmezi, dar îți scăpa exact minimul de explicație lămuritoare. Când ne
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
neașteptate. Gândurile-mi zburau hoinar prin alte părți evocându-mi imagini și întâmplări pe care le credeam deja uitate. Pluteam deasupra vieții, ca într-o lume ireală, de visări și reminiscențe. Timpul îl crezusem că trecuse singur fără mine, eu alunecând prin toate nevăzut ca o barcă prin umbră. Tot mama a fost cea care m-a trezit la vis. Și iată-mă printre oamenii satului cu care vorbesc, ne înțelegem și percepem de ani și ani, limbajul nostru comun. Ne
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
așteptat la o primă întâlnire. Sforăitul se intensifică cu o lipsă de grație ieșită din comun, iar Alexandru se simți invadat de o rușine mistuitoare. O împinse cu cotul, dar fata mormăi ceva și porni să sforăie mai cu sârg, alunecând cu totul pe partea lui. Aruncându-și privirea în diagonală, se abținu cu greu să nu-i tragă o palmă, văzând cum Denisa era pe cale să izbucnească în râs. Și POC! Talgerele se loviră asurzitor, iar Mara sări din scaun
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
cuvintele râd, cuvintele zburdă, cuvintele sunt vii, cuvintele mor, cuvintele se nasc, cuvintele cresc, cuvintele se hrănesc, cuvintele înnebunesc, cuvintele călătoresc, cuvintele au miros, ele înnobilează suflete, dar le și pervertesc. ce liniște este în aceată pădure de cuvinte. ziua alunecă trăgând după ea culorile albe ale zăpezii printre cuvintele care dansează frenetic în capul meu, pipăi cu mâna coapsa dulce a aerului rece, mă adun din fărâme de amintiri, sunt gata să mor înecat în apa lor dulce ca o
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
și spirituală a țării în comunism și post comunism, sub republica considerată de monarhiști antipragmatistă, antiumană, inaptă să asigure prosperitate și civilizație pentru oameni, ineficientă în instaurarea și menținerea unui climat de liniște, de optimizare a calității vieții societății românești alunecate pe o netă linie de degradare. Din această perspectivă monarhiștii consideră că forma republicană de guvernământ nu dovedește să aibă soluții de redresare. Proiectul de constituție monarhică întocmit de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei a fost prezentat Majestății Sale Regelui
DECLARAŢIA DE LA CLUJ A ALIANŢEI NAŢIONALE PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362123_a_363452]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DIN STEAUA... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Din steaua care-a răsărit Alunecă o rază, Noroadele iluminând Simțirea să stea treaza. Pe cât de mult va străluci, Vă lumină mai tare, Cuvântul viu va dăinui Spre-a lumii împăcare. El, Eminescu,-i adevăr Ce-n fala veșnicește; Sa il urmăm și-o să aflăm Cum
DIN STEAUA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378754_a_380083]
-
unde cerul plânge a pustiu Eu te-aș salva, iubirea mea, de toate Acele răni ce porți de când te știu. De-ai alerga desculță prin pădure Și foc din cer ți-ar arde calde pleoape Nu te-aș lăsa s-aluneci în genune Iubirea mea, te-aș apăra de toate. De-mi plâng copacii dezgoliți de frunze Și-mi ard câmpiile ca-ntr-un blestem Pe piept de-mi curg șiroaiele de sânge Tot aș veni atuncea când mă chemi. Cutremurat
SĂ ÎNȚELEAGĂ TOȚI CĂ TE IUBESC! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378801_a_380130]
-
și pe frunze... e prea bătrână să mai renască-n noi... se spală depărtările uitate la margini de cărare. Nu mă mai tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori de măr. Alunec în tăcere prin viața boemă, căci furtuna putrezește pe flori și frunze... Flori Gomboș**** MI-S OCHII OSTENIȚI Mi-s ochii osteniți de-atâtea vremuri pline de păcate. Te uită! Înfrânge vraja clipei din năvala vremurilor, se-ntunecă... Flori Gomboș
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
craniul lui Hamlet cu degete de bufon și să invoc Bucuria de-a trăi: Strânge-mă, Viață, la piept, până îmi iese destinul pe gură și sărută-mi fruntea cu verdele crud al primăverii! La ceasul când pe obrazul țării alunecau, una... după... alta, lacrimi mistuite în văpaia indolenței, eu nu puteam decât să-mi accelerez pulsul până se transforma în bătăi de aripi și uneori mai departe, până când bătăile de aripi se îngemănau taciturn și nocturn, undeva, într-un nor
SUSPIN ȘI BUCURIE COLECTIVE ÎN NOAPTEA DE ÎNVIERE (30 APRILIE 2016, DUPĂ 6 LUNI DE DURERE ŞI TĂCERE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378788_a_380117]