9,447 matches
-
o va transforma în carte ... Dacă „spune” ceva nou, va interesa pe cel care o deschide, deci va stârni curiozitatea cititorului. Dacă nu, va ajunge maculatură... P.S. O întrebare. Am în manuscris, o carte de pamflete, de fapt de constatări amare la realitatea pe care o trăiesc eu, contemporanii mei. Rar, cu frica mărturisită, mi s-au publicat una sau maxim două bucăți din cele peste 50 ale volumului, motivându-se că redacția nu face politică. (Poșircă mentală multilateral dezvoltată!) Dar
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
ce nu-i este rușine, Să-ți fie-alături când ți-e greu, nu numai când ți-e bine. Acuma Doamne, eu mă rog, Lui Dumnezeu Preasfântul, Să pună-n trupul meu olog, puterea și Cuvântul, Când lăcrimez sau plâng cu-amar, Tu să îmi dai avântul, Și îmbrăcat în Duh și Har, să părăsesc pământul. Să mă înalț mai sus, mai sus, plin de putere mare, Prin Tine Domnul meu Isus, să zbor ușor spre soare, Să orbitez în jurul Tău, în
ISUS, MEDIC CERESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341007_a_342336]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ACEST VEȘNIC AMAR... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă cuprinde gândul la tine, Rătăcesc în cuvinte, necuprinse-n cuvânt. Neputința blestemată, amare suspine, Mă umilesc, privindu-mă râzând. În cugetul meu stau
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ACEST VEȘNIC AMAR... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Când mă cuprinde gândul la tine, Rătăcesc în cuvinte, necuprinse-n cuvânt. Neputința blestemată, amare suspine, Mă umilesc, privindu-mă râzând. În cugetul meu stau cu mâna întinsă, Cerșind doar o singură clipă în dar. Caut fericirea ce soarta o păzește, O rog să mi-o împrumute, dar în zadar... Speranțele rămas-au flori de
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
Atunci eram mai aproape de lumină, Și nici soarele, nu răsărea la apus. Dragostea doresc s-o împart cu tine, Mă rog să ne umple măcar un pahar. Să-l bem amandoi ca dintr-un suflet, Să lecuiasacă durera, acest veșnic amar. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Acest veșnic amar... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
nu răsărea la apus. Dragostea doresc s-o împart cu tine, Mă rog să ne umple măcar un pahar. Să-l bem amandoi ca dintr-un suflet, Să lecuiasacă durera, acest veșnic amar. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Acest veșnic amar... Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACEST VEȘNIC AMAR… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341012_a_342341]
-
Redactia > Autori > UNIȚI DE CRUCE... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Plâng în unghere și caut străzi pustii, soarele nu mai răsare, tu n-ai să vii, azvârl cupa cu licoarea amară, să nu văd umbra care se pierde-n seară. Voi învăța să cad în genunchi la mormânt, să țin țărâna-n mână și s-o frământ să adun cioburi de sticlă și să le strâng, să picure sângele lin pe
UNIŢI DE CRUCE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341030_a_342359]
-
Și-aveau picături de jar. Și pe muzica naturii Și-n miros de flori de dor Au venit ca să jelească Într-un vals amețitor. Din bătăi fine de aripi Curgeau lacrimi de cristal, Prelingându-se în mine Peste sufletu-mi amar. Și valsau fără oprire, Întuneric aducând Cu-a lor umbră fluturândă Peste soare și pământ. Cum valsau pe zbor de lacrimi Printre melodii divine Îngropau întregul cer Și-al meu dor nebun de tine. Soarele pălise-n umbra Ființelor cu
VALSUL FLUTURILOR NEGRI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341045_a_342374]
-
lăsa clipa să treacă, îmbrățișaz-o că n-ai s-o mai găsești, va veni haosul și amintirile se vor prăbuși ca niște corăbii subte de vârtejuri; bătut de ploi, izvorul din tâmpla ta va curge haotic într-o mare de amar. vineri, 8 iulie 2016 Referință Bibliografică: izvor / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2016, Anul VI, 08 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IZVOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341052_a_342381]
-
au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii, Regrete și dureri amare mă încearcă Când simt curgând amurgul, Prin venele sublime ale tinereții. Clăditu-mi-ai portret de nemurire Pe tomnaticul trunchi al vieții O nimfă plânge-n mine Când tu mă-mbrățișezi... Floarea Cărbune Pictură de Mihai Cătrună) Referință Bibliografică: JERTFA
JERTFA ZIDURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341046_a_342375]
-
scrie, prea devreme s-o înțeleagă, prea târziu s- o trăiască, femeia care a terminat cuminte de mâncat, își aranjează gândurile în oglinzi de tăceri. Mamă? Bunică? Câte ogoare a domesticit, le-a stârpit buruiana cu spatele ocrotit de brusturi amari. De voința ei ascultau semințele, palmele ei hrăneau, glasul ei legăna... Locul ei nu-i aici, între pruncii chemați la mobilizare în marea armată a amneziei, slujind războiul care încă se joacă în locuri ascunse. Instrăinați, defilează mândri în uniforme
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
Omagiu > REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, NESTOR GOGONCEA Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aluneca timpul spre somnul zidit, Umbrele-adunau ritmica suflare, Între cifre triste ceasul obosit A oprit lumina cu brațe amare... Nori se îmbulzesc în privirea noastră Cu izbucniri de clopot în durere, Cu stea ce-apune-n depărtare-albastră De noapte în absolută tăcere. Sub pleoapă candela-și fumegă sclipirea Cu sfială -închisă- într-un crez prea sfânt... Clipele în doliu fulgeră-amintirea Cu
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, NESTOR GOGONCEA de LIA RUSE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341094_a_342423]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > COCOSUL Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului COCOȘUL A ruginit cocoșul de pe casă. Nu-l mai aud cîntînd cu veselie. Azi scîrțîie și-un gust amar îmi lasă, În sufletu-mi bolnav de reverie. Cînd strălucea, iluminat de soare, Mii de culori el risipea pe cer! Azi scîtțîie și-mi pare că îl doare Și sufletul înțepenit de ger! De ce mi-o fi acuma milă, oare
COCOSUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341237_a_342566]
-
mes parents m'ont retrouve MOI ou UN autre ENFANT. Depuis, je vis une vraie crise d'identite. C'est comme ça que j'explique mon besoin de me retrouver dans leș livres que j'ai ecrits: PLUIE AMERE (PLOAIE AMARĂ) - nouvelles, Editions Albatros, 1978 LA POITRINE EN PLEIN VENT (CU PIEPTUL ÎN BĂTAIA VÎNTULUI) - român, Editions Eminescu, 1980 SOYONS COPAINS (HAI SĂ FIM PRIETENI) - Editions Ion Ceanga, 1981 LEȘ AVENTURES DU PETIT CHAPEAU (AVENTURILE LUI PĂLĂRIUȚA) - Ed. Ion creangă, 1983
IOAN LILĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/341257_a_342586]
-
sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre fete, ca un crainic, Ce te-așteaptă noaptea, tainic, Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc, amar și jalnic, Că s-a dus viața de lainic! Care plânge, cea mai tare, Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare; Sui-o-n șa pe cal, călare, S-o desfaci la cingătoare Și
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
nu ne pasă. Ce interes național ? Am asistat, săptămâna asta, la scenariul apropiatelor sărbători pascale. Luni a fost prohodul, marți răstignirea, miercuri înmormântarea prin retragerea cu torțe. Petrecere generală! Pătraru se hlizea, ca prostul, la România TV. Badea se hlizea, amar, la Antena 3. Banciu se hlizea, bătându-se cu pumnul în piept, că a avut dreptate ș.a.m.d. Era o bucurie cvasigenerală peste țară! Mă mir că nu s-a ieșit în piețe cu steaguri găurite! Despre minunea reînvierii
TABLETA DE WEEKEND (58): DIN NOU. NE-AM ÎNFRÂNT! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341308_a_342637]
-
noi depindem de Dumnezeu. Crede în Dumnezeu. Are respect și credință față istoria necontorsionată a României, cunoaște și susține valorile Familiei Regale a României, respinge invectivele la adresa personalităților din istoria României moderne. Asistă la actualitatea politică, dezamăgită. Percepe cu sentimente amare circulația pe o scenă politică românească, serpentinat, fără puncte cardinale spre degradarea totală a vieții românilor. A țintit europarlamentarismul în 2007 și 2009, intră în cursă pentru alegerile Parlamentare din 2014, cu sloganul „În slujba națiunii și a culturii românești
MIHAELA MIHAI. O VOCE SENSIBILĂ CA VIOARA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341306_a_342635]
-
spune celor care apreciază muzica rock și caută în rock libertatea, împlinirea și satisfacția personală? Valentin: Dragii mei, există ceva mult mai bun și pot să vă spun că am gustat din aceasta. Ceea ce îmi plăcea mie înainte a fost amar, de aceea am renunțat și nu regret deloc. Eu credeam în existența lui Dumnezeu și aveam o oarecare teamă față de El. Mergeam uneori la biserică și știam că Dumnezeu e undeva acolo sus, dar nu știam că pot să-L
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
a lui Constantin Pădureanu, misionar loial prozei, prin toate cărțile domniei sale ,, de spovedanie,, în care-ți dă liniștea. O găsești fără să o cauți în următoarele; Minutul de miezul nopții ( povestiri) 1989 Destine ( povestiri, nuvele) 1996 Speranța ( roman ) 1997 Gustul amar al exilului ( povestiri, nuvele )1999 Interviuri pentru mileniul trei, 2002 Judecata lui Dumnezeu (povestiri, nuvele )2004 Pelerini olteni în Țara Sfântă ( însemnări de călătorie )2008 Ierusalimul împăcării ( roman ) 2009 Grecia-pământ sfânt și apostolic , 2011 Cu o prefață îmbrăcată în straie
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
și un echipaj de la Ambulanță. În timpul relatării omului, îi ascultau povestea încremeniți, încercând să-i dea un motiv de a merge mai departe, în timp ce i se acordau primele îngrijiri. Preluat de ambulanță, agenții au rămas privindu-se, cu un gust amar, dar și cu teama, că a doua oară nu vor mai fi acolo, nu vor mai putea folosi secundele, în favoarea lui. Altă zi, 28 Octombrie Un alt echipaj mixt, format dintr-un agent de la Poliția Română și un agent de la
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
avocat are nevoie să fie doftoricit, și-i aplică un sărut ca la cinema, lăsând-o fără respirație. - Mai încet că-ți sufoci veverița-doctorița, și se smulse de lângă el. Să-ți spun cinstit, îmi pare rău că ai pierdut atât amar de bănet... - Un fleac. Pentru tine aș fi dat orcât. - Chiar merit!... - Meriți, fată dragă, meriți să-ți ofer chiar viața mea de-acum înainte. - Ei lasă, să nu exagerăm: eu am o fetiță, sunt căsătorită, iar mata, conașule, ești
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
bancnotele făcute chită, pe care le numără cu voce tare: o mie, două... patru mii, patru mii cinci sute, șase sute... patru mii opt sute zece lei!... și fața îi radia de fericire că de data asta nu pirduse banii ”munciți” cu „amar” de soțioara Didinica. Ioane, sunt exact patru mii și opt sute zece lei! Îi flutură pentru câteva momente și-i puse cu grijă în batistă, apoi îi îndesă în buzunarul pantalonilor bufanți. - E bine că nu-i pierduși în crâșmă... Măcar
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
încercănate ori din șoapta nemărturisită a suferinței nevoitorului umil al existenței, Poetul... Și, pentru că îngerii Luminii dumnezeești vin să te mângâie pe frunte și pe mult încercatul tău suflet fără ca tu să îi vezi vreodată ori de câte ori te doboară chinurile durerii amare, încerc să-mi închipui cum ar susține LEOPOLDINA un deloc ultim recital poetic din cele “Șapte cântece ale morții” semnate de Georg Trakl într-o înghețată și albă seară de repetabilă iarnă românească. Spectacolul ar începe, probabil, cu o notă
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
iarnă românească. Spectacolul ar începe, probabil, cu o notă gravă a vocii singulare leopoldine în armonia misterioasă și tainică a Adagio-ului albinonian, intonând ca un imn închinat durerii următoarele cuvinte ale cunoscutului poet austriac, printre altele, al „Toamnei însinguratului”: „Amară zăpadă și lună./ Un lup roșcat pe care-l sugrumă un înger. Picioarele tale scrâșnesc în umblet ca gheața albastră și, plin de tristețe și trufie, un zâmbet îți împietrește chipul și fruntea pălește în voluptatea gerului;/ sau se-nclină
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
ale unei meditații personale profunde. Fericirea este „Tot ce nu am uitat” între granițele imaginare ale acestei existențe telurice necognoscibile încă, și-ar răspunde probabil LEOPOLDINA, un miracol scoborât printre oameni din aburul cald al rugăciunii cuvântate cu lacrimi de amară suferință a inimii în fața tulburătoarelor și incontrolabilelor, totdeodată, taole de destin ... „Să ningă peste noi cu miei” în aceeași străveche limbă românească și nu doar azi, când zăpada spulberă în taină tăcerea de pe urmă a morții. „Să ningă inima în
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]