12,966 matches
-
Seuil, Paris, 1981; trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, traducere de Stella Petecel, Meridiane, București, 1997). Vezi și H.-I. Marrou, Saint Augustin et la fin de la culture antique, De Boccard, Paris, 1938 (trad. rom.: Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Humanitas, București, 1997); C. Lambert, La grammaire latine selon les grammairiens latins du IVe et du Ve siècle, Dijon, 1908 (apud Riché, op. cit., p. 298). 5. Lambert - op. cit., pp. 225-226 - citează în acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atacat Italia cu gândul de a restaura Imperiul de Apus. Așadar a existat o pax romana, benignă pentru școli și educație, între 480 și 533; adică peste o jumătate de secol de liniște care a contribuit enorm la supraviețuirea școlii antice. 19. P. Riché (op. cit., p. 23) se întreabă: „Nici un text, nici o inscripție nu mi-l aduc în față pe învățător, ludi magister, personaj pe care Antichitatea l-a cunoscut foarte bine. Trebuie oare să credem că instruirea elementară nu se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Burgundia, Italia, Spania, Africa, Balcani și Orient. Curând s-au stabilit și reguli. Încă din secolul al V-lea s-a fixat Statuta ecclesiae antique, care interzice episcopilor operele păgâne 24. În acest fel, orice legătură spirituală dintre cultura antică și creștinism a fost ruptă. Mai mult, orice relație între viața laică și viața religioasă a fost suspendată. Canonul din Statuta ecclesiae le interzicea slujitorilor credinței aproape tot ce era permis vieții profane. Episcopii s-au văzut obligați să renunțe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
von den Anfängen bis zum Gesetzgebungswerk des Kaisers Justinian, München, 1914-1920, vol. IV, p. 511) subliniază înclinația lui Eucher pentru dialectică și gramatică și talentul retoric pe care îl aveau atât Salvian, cât și Hilarius. Erau deci formați în școli antice. În plus, Hilarius era poet, iar acest har era folosit în predici (ibidem, p. 523). 18. Se poate deduce acest lucru direct din hagiografii. De exemplu, din Vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, 1844-1855, L, 1259) și Vita Hilarii (ibidem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de reforma curriculară săvârșită de Aelbert la York în urma numeroaselor consultări cu Venerabilul Beda. A studiat și s-a evidențiat în disciplinele noului curriculum, care cuprindea matematica, astronomia, gramatica, retorica, muzica, dialectica și „științele antice”. Într-un poem consacrat episcopilor din York, Alcuin a prezentat nu numai acest program școlar, ci și modelul curricular al instituției. Aceasta se întâmpla în anii 781-782, când încerca să furnizeze cărturarilor carolingieni și împăratului însuși o teorie coerentă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care se publică Dictionnaire historique et critique de Pierre Bayle. O cumplită lovitură de „sabie raționalistă” s-a abătut atunci asupra tuturor tradițiilor. Dicționarul era o colecție înfricoșătoare de greșeli omenești. Bayle a adunat acolo aproape orice mizerie. Erorile anticilor, prejudecățile medievalilor și turpitudinile contemporanilor. Nu a uitat indecențele și perversiunile, ticăloșiile și crimele, depravările și escrocheriile. Și nu a uitat nici un autor al acestora - de la papi și regi până la filosofi și slujitorii științelor oculte. Suma viciilor și a prostiei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conceapă un plan de învățământ absolut nou, programe, manuale și auxiliare cu totul noi. Acestea ar trebui apoi experimentate, corectate, validate. Oricât de fantezist ar părea exemplul nostru, el sugerează exact ceea ce s-a întâmplat când s-au înființat Lykeon-ul antic, Akademia platonică sau prima Arbeitschule germană și ceea ce se întâmplă frecvent în zilele noastre când sunt înființate facultăți pentru profesionalizarea în specialități noi, impuse de explozivul progres științific contemporan. În cazul reformei educaționale din România nu avem de-a face
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publicată postum, în 1838, de către Friedrich Lücke)128, are și ea o istorie contorsionată care se întinde pe două veacuri. Nu s-a constituit o știință generală sau o metodologie universală a acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inițiază schimbări în societate și se iau decizii ce afectează destinul individual al fiecăruia. Părerile lor sunt însușite de „individul de rând”, chiar și atunci când este vorba despre decizii și schimbări care îl afectează direct. Ei joacă, fiecare, rolul demagogului antic care „preforma” opțiunile politice ale cetățenilor, cu deosebirea că acest demagog modern (care se autointitulează „formator de opinie”) nu se limitează la chestiuni politice și beneficiază de televiziune, presă etc. pentru a-i manipula (a-i orienta sau a-i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate, raportul dintre aparență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate, raportul dintre aparență și esență. Întrebările asupra cărora stăruiau presocraticii, sofiștii, Aristotel, Platon, stoicii etc. erau de genul: „Cum ajungem să cunoaștem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate, raportul dintre aparență și esență. Întrebările asupra cărora stăruiau presocraticii, sofiștii, Aristotel, Platon, stoicii etc. erau de genul: „Cum ajungem să cunoaștem lucrurile pe care le cunoaștem?”, „Cum ajungem la adevăr?”, „Cum a fost alcătuită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cărora stăruiau presocraticii, sofiștii, Aristotel, Platon, stoicii etc. erau de genul: „Cum ajungem să cunoaștem lucrurile pe care le cunoaștem?”, „Cum ajungem la adevăr?”, „Cum a fost alcătuită atât de desăvârșit lumea?” etc. Înțelegerea eclectică și înțelegerea heracliteană a lumii antice - deși păreau ireconciliabile - se suspendau reciproc în fața „evidenței” că lumea este o armonie cosmică. În această situație, filosoful căuta realitatea dincolo de aparențele perceptibile ale lumii sub forma unei esențe ideale. „Idealul” devenea astfel autenticul „real”, a cărui caracteristică fundamentală era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de către pitagoreici a fost trăită catastrofic, întrucât acestea păreau a strica armonia divină a lumii; de aceea, îngrozitoarea dezvăluire matematică a fost interzisă și, vreme de multe secole, nimeni nu a aflat „taina pitagoreică”. b) Viziunea modernă a lumii. Imaginea antică s-a perpetuat încă 10-12 secole, hrănind întreaga spiritualitate a Evului Mediu. „Lumea perfectă”, creație a divinității iudeo-creștine, nu era decât o variantă a „lumii armonioase” stăpânite de zeii olimpieni platonico-pitagoreici. Începând însă cu Renașterea, viziunea asupra lumii a început
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care îl stricaseră apele mării”2. Ironia seamănă cu gluma de la noi după care „numele prostului este scris pe toate gardurile”. Nici una dintre ironii nu este îndreptățită; ambele atestă involuntar doar popularitatea personajului. Ea a stârnit și admirația filosofilor antici care au văzut în el nu „omul de rând”, ci pe „omul desăvârșit”. Polytropia lui Ulise le-a permis tuturor să-l zugrăvească după voie, atribuindu-i calitățile pe care le considerau caracteristicile „idealului de umanitate”. Toți aveau același vis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interes față de viața micilor meșteșugari și aproape deloc față de aceea a țăranilor săraci. A fost necesară, pentru completarea tabloului, folosirea știrilor date de izvoarele documentare și de urmele culturii materiale ș...ț. Am acordat însă prioritate știrilor date de autorii antici, la a căror mărturie am recurs aproape la fiecare pas”1. Dacă facem abstracție de discretele inflexiuni ale materialismului istoric ce se întrevăd în logica acestui text, el poate fi considerat drept epitomă pentru orice istorie a cotidianului, din specia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pustiu, o austeritate lugubră, de cavou, cârligele din măcelării, când nu se încovoiau goale, aveau doar copite de porc afumate. În rafturile puțind a dero prost - borcane cu fasole și mazăre veche, crevete vietameze „Chung-Huă”, griș vărsat, paste făinoase, compoturi antice la borcan. Totul era atât de trist. „Magazinele erau goale, dar frigiderele, în general, erau pline” (deși curentul se oprea mereu, frigiderele se dezghețau, iar alimentele se stricau). Faptul se explică prin „pile, cunoștințe și relații”. Profesorii primeau alimente de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
periclita „lumea” și ceea ce eu gândesc despre ea, nu pot face abstracție de barierele organice, iar uneori sunt chiar sclavul lor. Putem facem abstracție de foarte multe lucruri și chiar de toți ceilalți, putem trăi într-un „butoi”, ca filosoful antic, sau într-o „coajă de nucă” și să ne credem „regele unor domenii nemărginite”, cum filosofa Hamlet. Intelectualii de care vorbești sunt nu numai minți integrate superior, ci și oameni ce trebuiau să facă piața, dacă aveau cu ce și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Emil Grigorovitza. Se reproduc legenda mitologică Piatra de opal de Carmen Sylva și alte scrieri moralizatoare. Rețin atenția și seria de legende privitoare la lunile anului sau cele câteva articole nesemnate, dar bine documentate, cu informații de amănunt din mitologia antică. Semnificativă este reluarea unui apel al lui D. Stăncescu vizând păstrarea valorilor și obiceiurilor civilizației tradiționale. S.l. preia poezii populare din colecțiile lui Enea Hodoș și Nicolae Mateescu, snoave din culegerile lui D. Stăncescu, Gheorghe Crăciunescu și Andrei Bârseanu. Se
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
raționamentul lui Ross Anderson 2 de a face o sinteză a acestor concepte într-un capitol distinct. Problematica este veche, preocupările lăsând urme de mii de ani, așa cum am relatat în capitolul dedicat clasificării informațiilor, trecând peste teritoriile Mesopotamiei, Chinei antice și ajungând să fie utilă tuturor țărilor într-o mare varietate de forme. Sigiliile aveau rolul autentificării înscrisurilor vremii. Dacă în Europa și America ele au doar farmecul istoriei, în Japonia, China și Coreea încă se folosesc pentru documente foarte
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
greco-romană în lectură ilustrată, I-II, București, 1912-1926; ed. București, 1999; Noțiuni elementare de versificațiune latină. Prosodia și metrica, București, 1916; Basarabia, București, 1924; Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu G. Bogdan-Duică), București, 1924; Legende și povești antice. Prelucrate după autori clasici greci și romani, București, 1926; Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco-Romanorum, I-XV, București, 1934-1939; Românii în izvoarele istorice medievale, București, 1939. Antologii: Istoria literaturii latine pe bază de texte, București, 1928; Dacia în autorii clasici
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
dar folosește destul de frecvent și endecasilabul, uneori alexandrinul, din când în când și versul mai scurt. Foarte rar recurge la versul liber, toată iubirea sa fiind dăruită definitiv „sfintelor silabe cu rimă și cezură”. În două-trei rânduri ritmează în metru antic, construind hexametri și tetrametri amfibrahici și dactilici. Nu lipsesc procedările instrumentaliste. În cuprinsul lor, Visări păgâne (un fel de replică la Florile Bosforului de D. Bolintineanu), în parte și Eternități de-o clipă, mai puțin Amăgiri sunt piese arheologic-exotice, iar
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
chiar de paradoxuri”, de a „desluși în ambianța vremii factorii mai puțin spectaculoși [...] care au făcut posibilă ieșirea României din război” și de a-i scoate la lumină pe acei „anonimi” care în momente istorice decisive devin, „ca în corul antic, ochii și urechile lumii și vocea ce va pecetlui dezlegarea adevărului”. În special prin „anonimi” (un soldat, o servantă, un fotograf, un agent de poliție ciudat) sunt aduse în carte secvențe de istorie. Prin unii, mai cu seamă prin ubicuul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
maniera impetuoasă a lui Nichita Stănescu. Lirica, directă, de tipul confesiunii adresate unei persoane anume (poemele sunt datate și, majoritatea, poartă o dedicație), este dominată de două mari teme: scrisul și prietenia. De altfel, ele se întrepătrund, poeții, asemenea eroilor antici Ghilgameș și Enkidu, sunt în primul rând prieteni, suferind împreună, în aceeași aventură dureroasă a ființei și a limbajului. Poezia constituie în mod esențial o formă de comunicare cu lumea, cu celălalt și cu acel Cuvânt primordial (se poate recunoaște
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a elaborat și O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, redactată într-un stil colocvial și prezentată ca scurtă „sinteză analitică”, în care inventariază, amalgamat, diferite scrieri socotite subsumabile genului: epopeile antice, literatura medievală, literatura populară românească, opere din literatura franceză, engleză, germană, americană ș.a. SCRIERI: O nemaipomenită colivie, București, 1961; Uluitorul zbor al rachetei Excelsior I, București, 1963; Soarele din peșteră, București, 1966; Floare de pe Bărăgan, București, 1965; Planetă de adolescent
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]