390,674 matches
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Secvențe din istoria alimentării cu apă a Timișorii De la prima „mașinărie hidraulică“ din țară, la primul oraș „Sapă, frate, sapă, sapă/până când vei da de apă... Prinde tu-n adânc izvoare-/de subt strat stihie blândă/Să se-aleagă din argilă/ochiuri lucii, de izbândă... Sapă
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Secvențe din istoria alimentării cu apă a Timișorii De la prima „mașinărie hidraulică“ din țară, la primul oraș „Sapă, frate, sapă, sapă/până când vei da de apă... Prinde tu-n adânc izvoare-/de subt strat stihie blândă/Să se-aleagă din argilă/ochiuri lucii, de izbândă... Sapă numai, sapă, sapă/până dai de stele-n apă/ Să se curme-n piept cuvântul,/ când s-arată că pământul
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
la primul oraș „Sapă, frate, sapă, sapă/până când vei da de apă... Prinde tu-n adânc izvoare-/de subt strat stihie blândă/Să se-aleagă din argilă/ochiuri lucii, de izbândă... Sapă numai, sapă, sapă/până dai de stele-n apă/ Să se curme-n piept cuvântul,/ când s-arată că pământul/stele și-năuntru are-/nu numai deasupra-n zare“. (Lucian Blaga) contorizat din România În stema orașului Timișoara adoptată în 1871 a fost cuprinsă și imaginea noului turn de
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Să se curme-n piept cuvântul,/ când s-arată că pământul/stele și-năuntru are-/nu numai deasupra-n zare“. (Lucian Blaga) contorizat din România În stema orașului Timișoara adoptată în 1871 a fost cuprinsă și imaginea noului turn de apă construit cu 7 ani mai înainte - „o mașinărie hidraulică așa cum numai la Paris, Londra și Augsburg se mai puteau vedea la vremea aceea“. Turnul de apă, care dăinuie și astăzi în stema municipiului, semnifică împlinirea unei năzuințe și simbolul unei
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
stema orașului Timișoara adoptată în 1871 a fost cuprinsă și imaginea noului turn de apă construit cu 7 ani mai înainte - „o mașinărie hidraulică așa cum numai la Paris, Londra și Augsburg se mai puteau vedea la vremea aceea“. Turnul de apă, care dăinuie și astăzi în stema municipiului, semnifică împlinirea unei năzuințe și simbolul unei deveniri. Un reper... turistic Timișoara era un oraș cu 7 618 locuitori în 1774, anul când a fost construit în zona Fabric noul turn de apă
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
apă, care dăinuie și astăzi în stema municipiului, semnifică împlinirea unei năzuințe și simbolul unei deveniri. Un reper... turistic Timișoara era un oraș cu 7 618 locuitori în 1774, anul când a fost construit în zona Fabric noul turn de apă, în vecinătatea unei instalații mai vechi (1732), pe locul fostei mori Elisabeta, cam pe unde se află acum Băile Neptun. Apa era pompată dintr-o fântână săpată pe malul canalului Bega, potabilizată prin filtrare naturală. O roată hidraulică amplasată în
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
un oraș cu 7 618 locuitori în 1774, anul când a fost construit în zona Fabric noul turn de apă, în vecinătatea unei instalații mai vechi (1732), pe locul fostei mori Elisabeta, cam pe unde se află acum Băile Neptun. Apa era pompată dintr-o fântână săpată pe malul canalului Bega, potabilizată prin filtrare naturală. O roată hidraulică amplasată în canal transmitea „energia“ la pompele instalate în castel, asigurându-se rezerva de apă și presiunea necesare furnizării apei pe vatra orașului
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
cam pe unde se află acum Băile Neptun. Apa era pompată dintr-o fântână săpată pe malul canalului Bega, potabilizată prin filtrare naturală. O roată hidraulică amplasată în canal transmitea „energia“ la pompele instalate în castel, asigurându-se rezerva de apă și presiunea necesare furnizării apei pe vatra orașului, prin 3 km de conducte din lemn, și distribuită populației prin 14 cișmele. Când sosește aici în septembrie 1774, Francesco Griselini avea să constate că „în general, Timișoarei nu-i lipsea nimic
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
acum Băile Neptun. Apa era pompată dintr-o fântână săpată pe malul canalului Bega, potabilizată prin filtrare naturală. O roată hidraulică amplasată în canal transmitea „energia“ la pompele instalate în castel, asigurându-se rezerva de apă și presiunea necesare furnizării apei pe vatra orașului, prin 3 km de conducte din lemn, și distribuită populației prin 14 cișmele. Când sosește aici în septembrie 1774, Francesco Griselini avea să constate că „în general, Timișoarei nu-i lipsea nimic pentru a fi socotită între
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
și distribuită populației prin 14 cișmele. Când sosește aici în septembrie 1774, Francesco Griselini avea să constate că „în general, Timișoarei nu-i lipsea nimic pentru a fi socotită între cele mai frumoase și orânduite orașe“. Sistemul de alimentare cu apă de la Timișoara este primul de acest fel de pe teritoriul țării noastre, în întreaga lume existând, la vremea respectivă, puține asemenea instalații tehnice. În unele lucrări de geografie ale vremii, această ingenioasă realizare de alimentare cu apă este menționată „ca o
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Sistemul de alimentare cu apă de la Timișoara este primul de acest fel de pe teritoriul țării noastre, în întreaga lume existând, la vremea respectivă, puține asemenea instalații tehnice. În unele lucrări de geografie ale vremii, această ingenioasă realizare de alimentare cu apă este menționată „ca o curiozitate a orașului“. Karl Windisch scrie în notele sale de drum că „la Timișoara este de văzut mașinăria hidraulică prin care apa Begăi este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Cu timpul, starea tehnică a
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
tehnice. În unele lucrări de geografie ale vremii, această ingenioasă realizare de alimentare cu apă este menționată „ca o curiozitate a orașului“. Karl Windisch scrie în notele sale de drum că „la Timișoara este de văzut mașinăria hidraulică prin care apa Begăi este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Cu timpul, starea tehnică a instalațiilor se înrăutățește, pentru ca în timpul evenimentelor din 1848-1849 ele să fie complet deteriorate. În spirit european Încă Francesco Griselini („Istoria naturală a Banatului“, Viena, 1779) remarcase
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
este făcută potabilă și condusă, apoi, în oraș“. Cu timpul, starea tehnică a instalațiilor se înrăutățește, pentru ca în timpul evenimentelor din 1848-1849 ele să fie complet deteriorate. În spirit european Încă Francesco Griselini („Istoria naturală a Banatului“, Viena, 1779) remarcase bogăția apelor subterane de pe vatra Timișoarei, care apăreau „pe neașteptate cu ocazia săpării unor pivnițe și fântâni“. După 1849, întreaga populație a orașului se aproviziona cu apă de la 130 de fântâni; puține corespundeau, însă, din punct de vedere igienico-sanitar. În ultimele decenii
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
deteriorate. În spirit european Încă Francesco Griselini („Istoria naturală a Banatului“, Viena, 1779) remarcase bogăția apelor subterane de pe vatra Timișoarei, care apăreau „pe neașteptate cu ocazia săpării unor pivnițe și fântâni“. După 1849, întreaga populație a orașului se aproviziona cu apă de la 130 de fântâni; puține corespundeau, însă, din punct de vedere igienico-sanitar. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Timișoara evoluează pe un făgaș modern, afișând un spirit european care se regăsea în gradul ridicat de urbanism și în
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
cu pavilioane ce acopereau locurile unde se întind astăzi Parcul Copiilor și Parcul Rozelor, era o demonstrație de prosperitate grabnică a orașului, pe coordonate noi de civilizație. Populația Timișoarei ajunsese la 44 809 locuitori. În aceste condiții, modernizarea alimentării cu apă nu mai putea să întârzie. Consiliul orășenesc decide elaborarea unui studiu de hidrogeologie, pe temeiul căruia să se cunoască sursele reale de alimentare din subteran, fiind executate în acest scop foraje în împrejurimile orașului. În 1904, în funcția de inginer
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Primăriei este numit Stan Vidrighin (Rășinari, 1876 - București, 1956), inginer cu experiență dobândită în administrația orașului Sopron, care continuă cercetările în zonele nord-vest (15 foraje) și sud-est (32 de foraje) ale Timișoarei. Studiul hidrologic relevă existența unor bogate rezerve de apă de o calitate care se alinia standardelor europene. Pentru elaborarea proiectului de alimentare cu apă a Timișoarei, ing. Stan Vidrighin a fost trimis într-o călătorie de studii la Dresda, Berlin, Hamburg, Karlsruhe, Köln, Strasbourg și Londra pentru a se
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
orașului Sopron, care continuă cercetările în zonele nord-vest (15 foraje) și sud-est (32 de foraje) ale Timișoarei. Studiul hidrologic relevă existența unor bogate rezerve de apă de o calitate care se alinia standardelor europene. Pentru elaborarea proiectului de alimentare cu apă a Timișoarei, ing. Stan Vidrighin a fost trimis într-o călătorie de studii la Dresda, Berlin, Hamburg, Karlsruhe, Köln, Strasbourg și Londra pentru a se documenta asupra sistemelor de alimentare cu apă ale acestor orașe. La întoarcere, pe baza experienței
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
standardelor europene. Pentru elaborarea proiectului de alimentare cu apă a Timișoarei, ing. Stan Vidrighin a fost trimis într-o călătorie de studii la Dresda, Berlin, Hamburg, Karlsruhe, Köln, Strasbourg și Londra pentru a se documenta asupra sistemelor de alimentare cu apă ale acestor orașe. La întoarcere, pe baza experienței acumulate, întocmește proiectele de alimentare cu apă și de canalizare ale Timișoarei și se implică nemijlocit în executarea lucrărilor. Uzina de apă nr. 1 de pe Calea Urseni, cum o cunoaștem acum, a
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
fost trimis într-o călătorie de studii la Dresda, Berlin, Hamburg, Karlsruhe, Köln, Strasbourg și Londra pentru a se documenta asupra sistemelor de alimentare cu apă ale acestor orașe. La întoarcere, pe baza experienței acumulate, întocmește proiectele de alimentare cu apă și de canalizare ale Timișoarei și se implică nemijlocit în executarea lucrărilor. Uzina de apă nr. 1 de pe Calea Urseni, cum o cunoaștem acum, a fost pusă în funcțiune în 1914 și beneficia de cele mai moderne instala- ții și
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Londra pentru a se documenta asupra sistemelor de alimentare cu apă ale acestor orașe. La întoarcere, pe baza experienței acumulate, întocmește proiectele de alimentare cu apă și de canalizare ale Timișoarei și se implică nemijlocit în executarea lucrărilor. Uzina de apă nr. 1 de pe Calea Urseni, cum o cunoaștem acum, a fost pusă în funcțiune în 1914 și beneficia de cele mai moderne instala- ții și de cea mai nouă tehnologie de tratare a apei existente atunci pe plan european; avea
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
nemijlocit în executarea lucrărilor. Uzina de apă nr. 1 de pe Calea Urseni, cum o cunoaștem acum, a fost pusă în funcțiune în 1914 și beneficia de cele mai moderne instala- ții și de cea mai nouă tehnologie de tratare a apei existente atunci pe plan european; avea o capacitate de 5 400 mc de apă/zi, aducțiuni, stabilimente de tratare și pompare, o rețea de distribuție de 87,4 km, două castele de echilibru de câte 500 mc fiecare. Prin lucrări
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
cunoaștem acum, a fost pusă în funcțiune în 1914 și beneficia de cele mai moderne instala- ții și de cea mai nouă tehnologie de tratare a apei existente atunci pe plan european; avea o capacitate de 5 400 mc de apă/zi, aducțiuni, stabilimente de tratare și pompare, o rețea de distribuție de 87,4 km, două castele de echilibru de câte 500 mc fiecare. Prin lucrări de întreținere și refacere a forajelor active, de captare a unor noi surse subterane
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
locuitori, deveniseră, însă, mult mai mari. Pe făgașul tradiției Posibilitatea de a folosi rezervele „practic nelimitate“ din Bega, demonstrată de ing. Ignátz Orban în 1897, a revenit în actualitate în... 1955, când „organele centrale de avizare a dezvoltării surselor de apă ale orașului Timișoara au optat pentru varianta Bega“. La 16 decembrie 1959, a fost racordată la rețeaua de alimentare a orașului Uzina de apă nr. 2, proiectată inițial pentru 10 000 mc/zi. După această dată, dezvoltarea capacităților de alimentare
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
1897, a revenit în actualitate în... 1955, când „organele centrale de avizare a dezvoltării surselor de apă ale orașului Timișoara au optat pentru varianta Bega“. La 16 decembrie 1959, a fost racordată la rețeaua de alimentare a orașului Uzina de apă nr. 2, proiectată inițial pentru 10 000 mc/zi. După această dată, dezvoltarea capacităților de alimentare cu apă potabilă și industrială a fost asociată construcției de unități economice și a noilor cartiere de locuințe, într-un ritm anual aproape nefiresc
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
orașului Timișoara au optat pentru varianta Bega“. La 16 decembrie 1959, a fost racordată la rețeaua de alimentare a orașului Uzina de apă nr. 2, proiectată inițial pentru 10 000 mc/zi. După această dată, dezvoltarea capacităților de alimentare cu apă potabilă și industrială a fost asociată construcției de unități economice și a noilor cartiere de locuințe, într-un ritm anual aproape nefiresc. În 1990, Timișoara avea 351 293 de locuitori, înregistrând ulterior o ușoară tendință de scădere a populației. Din
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]