16,557 matches
-
ezită să ne spună că aici "copiii sunt foarte disciplinați, fiindcă sunt din aceeași comunitate, iar comunitățile au structuri puternice de regularizare". Este una dintre explicațiile principale date de învățători și de directori climatului școlar bun. Într-adevăr, sentimentul de apartenență la o comunitate este foarte puternic, printr-un sentiment foarte marcat de atașament al tuturor elevilor față de cartier, sat sau comunitate. Acest sentiment este legat, printre altele, de pregnanța cultului musulman în Republica Djibouti. Școala publică djiboutiană, mai ales în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
doar o comunitate de credincioși, iar islamul pare să profite aici de o lungă tradiție pe care o consolidează mai mult decât ar fi creat-o. Mai degrabă o legătură de proximitate produce o puternică regularizare. Numai acest sentiment de apartenență strânsă la o comunitate, indiferent de nuanțe și cauze, poate explica de ce, în condițiile extreme de sărăcie în care trăiește imensa majoritate a copiilor djiboutieni, aceștia par să-și aprecieze mai pozitiv mediul de viață decât cei francezi, care trăiesc
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tabere-școli organizate de minister". Această formare ar cuprinde sporturile cu risc înalt, care ar fi apoi propuse ca sistem de reguli introduse în bande de către acești "intervenienți-commando" angajați pe termen scurt și care ar trebui, în plus, să-și ascundă apartenența constituțională având "slujbe fictive", pentru a nu fi respinși de "derbedei". Sportul-rege este cel pe care l-a practicat el în anii șaizeci cu "bandele" lui: parașutismul. Trimiteți parașutiștii (și faceți curățenie cu Karcher-ul!36) și gata cu violența! Firește
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ambiguitate au parte, de asemenea, de o dezordine redusă. [...] Școlile guvernate de un sistem de valori împărtășite și așteptări comune legate de comportament, în care se stabilesc interacțiuni sociale profunde și în care elevii dezvoltă un puternic sentiment de apartenență și impresia că adulții se preocupă ei au parte, de asemenea, de mai puțină dezordine (Duke, 1989). Aceste "școli comune" (Birk și Driscoll, 1988) sunt, probabil, mai potrivite pentru a controla comportamentul în mod informal". Ideologic, aceste programe ni se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
forțată", pentru o mai bună reprezentativitate ideal-tipică a elevilor din medii defavorizate. Reluăm aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ ZEP 1995 3,93 3,59 4,20 3,97 2,79 3,45 3,61 4,58 ZEP 2000 3,85 3,72 4
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este și o inegalitate în fața victimizărilor. Variabilele de victimizare sunt corelate social, în funcție de apartenența sau nu la o școală din zona de educație prioritară: • 16% dintre elevii din ZEP spun că sunt loviți des sau foarte des, față de 11% în afara ZEP; • 12% dintre elevii din ZEP spun că se încaieră des și foarte des
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai des. Or, această ultimă categorie este net mai numeroasă în ZEP, chiar dacă, așa cum vom vedea, nu se compară cu cea din gimnaziu. Elevii supravictimizați sunt peste 16% în ZEP, față de 11% în afara ZEP. În plus, intensitatea victimizărilor variază în funcție de apartenența socială a școlilor. Dacă 18,2% dintre elevii supravictimizați în școlile obișnuite consideră că există "foarte multă violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau "multă"). Victime mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a climatului școlar din gimnazii ascunde, în fapt, evoluții diferențiate după apartenența socială a școlilor. Este ceea ce vom încerca să demonstrăm acum. În acest scop, vom compara în capitolul de față școlile situate în ZEP și celelalte, distingând apoi școlile "sensibile" de școlile obișnuite din ZEP. Unul dintre primii indicatori ai degradării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Franța, ea este legată de un mod de administrare învechit și "corporatist"45: faptul că o treime din tinerii formați la IUFM din Aquitania primesc posturi în școli sensibile din regiunea pariziană are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre Statele Unite... Ea se produce și dinspre școlile populare. Efectul instabilității echipelor, determinată de recrutarea națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a reușit din multe puncte de vedere o performanță care l-a singularizat, dar în același timp l-a și însingurat: a reinventat limba prin care și-a scris literatura. Există scriitori care folosesc regionalisme, dialecte pentru a-și sublinia apartenența la un spațiu cultural și de civilizație. Schwab nu face parte dintre ei. El reinventează limba pentru a o face compatibilă cu substanța pieselor sale, cu trăsăturile, mentalitatea și gândirea personajelor. Cu alte cuvinte, inventează o nouă expresie a unor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mă bucur în mod regulat de zgomotele pe care viețuirea dumneavoastră le produce, atunci când sunt destul de tari. Se gâfâie, se urinează... pentru mine e o consolare... o femeie bătrână, așa cum sunt eu în ziua de azi. E o formă de apartenență familială. DOAMNA WURM: Herrmann, cel din propriu-mi trup, a născocit un cântec frumos pentru onorata zi de naștere a doamnei Grollfeuer. Prezintă cântecul în fața colectivității de familii, Herrmann. (Herrmann se ridică și tușește dregându-și glasul) HERRMANN (cântă): Grădina
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
grupuri, norme, valori, acțiuni, roluri etc.) între care se stabilesc raporturi de interdependență. Acest proces asigură o stare de "echilibru" social relativ, caracterizat, în principal, prin relații de armonie și acțiune cooperantă între indivizi. În același timp, integrarea socială realizează apartenența și participarea (neimpusă) a individului la un set de norme, valori și atitudini comune ale grupului, care odată interiorizate și apoi exteriorizate de indivizi în comportamente explicite, generează întărirea solidarității de grup. 5.1. Teorii ale socializării și dezvoltării Oamenii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în grupul profesional al medicilor, spre exemplu, trebuie să absolve facultatea de medicină și să treacă examenele cerute. În alte grupuri, granițele sunt definite de anumite semne vizibile: inelele de căsătorie pot defini o pereche căsătorită; stilurile hainelor pot semnifica apartenența la un anumit grup particular; culoarea pielii identifică pe cineva ca membru al unui grup rasial particular. Pentru multe grupuri, oricum, nu există nici un ritual sau semne vizibile să demarcheze granițele. Pentru aceste grupuri, identificarea și simțămintele nutrite față de acestea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unui grup rasial particular. Pentru multe grupuri, oricum, nu există nici un ritual sau semne vizibile să demarcheze granițele. Pentru aceste grupuri, identificarea și simțămintele nutrite față de acestea definesc granițele și susțin calitatea de membru al lor. Printre prieteni, de exemplu, apartenența este definită prin loialitate față de grup măsurată de timpul petrecut împreună cu prietenii din grup ori de dorința de a face ceva pentru ei. Deși simțămintele noastre sunt importante în multe grupuri, ele sunt în mod special semnificative în grupurile care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială, dar prin care sunt impuse și raporturi de putere ierarhice între cei care o dețin și cei asupra cărora se manifestă puterea. Coeficientul de adversitate se constituie la nivelul reprezentărilor despre propria persoană și asupra relațiilor în cadrul grupurilor de apartenență, la nivelul reprezentărilor despre societate. Acestea se regăsesc, la nivelul simțului comun, ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate, apoi la nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din care ei fac parte (Mălina Voicu, http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina stereo.htm). În acest sens, în teoria identității sociale (Tajfel, Turner, 1986) se admite că oamenii sunt interesați să mențină o stimă de sine pozitivă. Cum apartenența la un anume grup are un rol important în menținerea stimei de sine ridicate, oamenii sunt înclinați să-și favorizeze propriul grup, pentru că acest mecanism îi face să se simtă mai bine (Cernat, 2005, p. 90)1. Stereotipurile reprezintă componenta
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care le recunosc acestora partea leului 1. Reprezentările asimetrice de gen favorizează forme de discriminare întâlnite în societate la un moment dat și sunt modalități de exprimare a raporturilor de putere. Discriminarea 2 reprezintă tratamentul diferențiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenței, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social (vezi definiția dată de Mălina Voicu ă http://www.iccv.ro/romana/dictionar/malina/malina discr.htm). În mod curent, se face distincția între discriminare ca formă de comportament și prejudecată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
discriminare ca formă de comportament și prejudecată ca atitudine. Discriminarea reprezintă un pattern de relaționare în urma căruia o persoană sau mai multe sunt sancționate, private de o serie de drepturi și libertăți sociale ori, dimpotrivă, primesc recompense, datorită simplei lor apartenențe la o clasă sau categorie socială ori profesională (Bulai, 2004, p. 28). Discriminarea are la bază un tratament diferențiat al persoanelor care aparțin unei anumite clase sau categorii sociale, diferență față de care Michael Banton, în cunoscuta sa lucrare Discriminarea (1998
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
109/1997, Consiliul Economic și Social are dreptul de a face propuneri, în condițiile prevăzute de lege, privind: restructurarea și dezvoltarea economiei naționale; relațiile de muncă; privatizarea agenților economici; politica salarială; protecția socială și ocrotirea sănătății; învățământul și cercetarea. Prin apartenența lor la Consiliul Economic și Social, grupurile sindicalizate își exercită controlul asupra programelor de protecție socială și a tipului de politici sociale elaborate de guvern. Acesta este probabil motivul pentru care în România domină în continuare politicile de asistență ce
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o anumită categorie, deoarece ar fi interesantă „sindicalizarea”3 femeilor în calitate de grup care să-și includă problemele și interesele pe agenda publică, politică. O personalitate importantă a mișcării feministe din România, Eugenia de Reuss-Ianculescu, sintetizează foarte bine aceste dezbateri privind apartenența la un grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează din 1913. În revista Drepturile femeii (anul II, 1913) scrie că ...din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
particulare ale femeilor este legat de realitatea imediată, care ne spune că subiecții teoriilor politice sunt femei și bărbați, nu oameni la modul general, destrupați și asexuați. Există o serie de experiențe proprii femeilor ă predominant sau exclusiv ă, datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea copiilor, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
literatura feministă persistă în continuare o anumită controversă asupra definirii femeilor ca grup de interese care are nevoie de reprezentare pentru a-și satisface aceste interese (Phillips, 1997, p. 70). Argumentul vehiculat este acela că femeile se definesc și prin apartenența la o anumită etnie, religie, cultură, mediu profesional, fiind, astfel, greu de identificat anumite interese comune femeilor ca grup social. Lucrarea de față pornește însă de la ideea că, în ciuda existenței unor diferențe între femeile din România, ele sunt unite de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al personajelor feminine depindea în mod vizibil de bărbat. Ele erau fie fecioare, fie soții sau văduve. Femeile, în concepția medievală, nu erau privite ca fiind credibile, ba chiar devin deposedate de orice valoare reală, în primul rând pe criteriul apartenenței la sexul slab și al sexualității pe care o afișează.77 În societatea patriarhală, așa cum ea este surprinsă în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer, soțul era stăpân, nu iubit. Femeia era educată în spiritul supunerii, al
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dețin, așa cum se confirmă din portretizarea mai multor figuri ficționale. Singura femeie cu adevărat tăcută din această colecție de povestiri este soția lui Phoebus, în Povestirea economului, care va fi ucisă. Chaucer insistă în prezentarea acestei legături dintre putere, libertate, apartenența la un anumit gen și felul cum aceste elemente sunt reprezentate prin intermediul forței cuvântului. Metafora păsării aflate în colivie, simbolică pentru condiția femeii în societatea medievală, este folosită nu doar pentru a 82 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 388. 83 Priscilla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]