15,564 matches
-
din populația terțiară. În pofida valorilor ridicate, este de remarcat echilibrul dintre cele trei mărimi, fapt datorat structurii socio-economice mult mai moderne a societății israeliene față de statele arabe, în Israel 82% din populația activă fiind ocupată în sectorul terțiar. Majoritatea statelor arabe se caracterizează prin valori consistente ale celor trei mărimi, ce proiectează realitatea unor forțe armate robuste ca efective și ca rol asumat în viața publică internă: Arabia Saudită, E.A.U., Oman, Iordania, Siria, Irak, Egipt, Libia, Algeria, Maroc, Mauritania. O serie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
țări, apropiat de cel al modelului vest-european. Cele mai instabile spații fie nu dispun de armată regulată (Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală), fie efectivele lor sunt cu totul nesemnificative și în stare de dezorganizare (Somalia). C. Dinamica efectivelor și ponderii forțelor armate arabe pe Glob în perioada postbelică Numărul efectivelor încadrate în forțele armate regulate și ponderea sa la scară globală au cunoscut o evoluție în directă concordanță cu evoluția fenomenelor politice, militare și geostrategice petrecute în interiorul spațiului arabofon sau în legătură cu acest areal
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
spațiului arabofon sau în legătură cu acest areal. Volumul efectivelor militare pe ansamblul domeniului arabofon a înregistrat o creștere permanentă atât numeric, cât și ca pondere în economia generală a puterii militare planetare. Strict cantitativ, din 1950 și până în 2008, corpul armatelor arabe s-a multiplicat de peste 5 ori, în timp ce ponderea sa în cadrul efectivului armat mondial a crescut de aproape 4 ori (de la 3% în 1950 la 11,2% în 2008). Evoluția ponderii procentuale evidențiază o creștere foarte rapidă în primele decenii postbelice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
efectivului armat mondial a crescut de aproape 4 ori (de la 3% în 1950 la 11,2% în 2008). Evoluția ponderii procentuale evidențiază o creștere foarte rapidă în primele decenii postbelice, ca urmare a constituirii în această perioadă a majorității statelor arabe independente și a derulării războaielor arabo israeliene, după care s-a înregistrat o creștere mai atenuată a ponderii la scară globală. Astfel, ponderea forțelor armate arabe din totalul efectivelor militare pe Glob, s-a dublat în intervalul 1950-1970 (de la 3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în primele decenii postbelice, ca urmare a constituirii în această perioadă a majorității statelor arabe independente și a derulării războaielor arabo israeliene, după care s-a înregistrat o creștere mai atenuată a ponderii la scară globală. Astfel, ponderea forțelor armate arabe din totalul efectivelor militare pe Glob, s-a dublat în intervalul 1950-1970 (de la 3% la 6,8%), dată după care s-a dublat și intervalul de timp necesar pentru dublarea ponderii în cauză (de la 6,8% în 1970 la 11
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de timp necesar pentru dublarea ponderii în cauză (de la 6,8% în 1970 la 11,2% în 2008). Acest fenomen se datorează ajungerii la un prag de echilibru strategic la nivel regional, concretizat prin: finalizarea procesului de constituire a statelor arabe și “umplerea” spațiului politico-geografic; reajustarea raporturilor arabo-israeliene în ultimele trei decenii; statuarea coerentă a intereselor marilor puteri în spațiul arabofon. Deosebit de interesantă s-a dovedit a fi evoluția volumului și ponderii efectivelor armate pe cele două componente teritoriale majore - Asia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și “umplerea” spațiului politico-geografic; reajustarea raporturilor arabo-israeliene în ultimele trei decenii; statuarea coerentă a intereselor marilor puteri în spațiul arabofon. Deosebit de interesantă s-a dovedit a fi evoluția volumului și ponderii efectivelor armate pe cele două componente teritoriale majore - Asia arabă și Africa arabofonă. Dinamica parametrilor reprezentând cele două ridicat al finanțării armatelor, este și astăzi gazda confruntării intereselor strategice ale umanității. Surprinzătoare este poziția mai modestă a Egiptului, care, cu o finanțare de numai 5,54 mld. USD (0,37
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
217 USD/loc.), situație mai accentuată în Asia de sud-vest (814 USD/loc.), ce constituie, după am văzut mai sus, unul dintre polii finanțărilor militare de pe Glob. De fapt există numai 7 state ce înregistrează valori/locuitor peste media lumii arabe (Qatar, Kuwait, Oman, E.A.U., Arabia Saudită, Bahrain, Libia), dintre care Qatar (8.623 USD/ loc.), Kuwait (2.834 USD/loc.) și Oman (2.277 USD/loc.) sunt printre statele cu cele mai mari stipendii militare pe locuitor din lume, subliniind
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
subvenționat financiar. Raporturile dintre cheltuielile militare și veniturile petroliere sunt bine ilustrate de corelația dintre mărimile acestora/locuitor, cu precădere pentru statele din peninsula arabică, unde clasamentul (rangul) statelor este asemănător pentru ambele variabile: Qatar (cu valoarile maxime din spațiul arab - 8.623 USD/loc., respectiv 39.886 USD/loc.), Kuwait, Arabia Saudită, Oman, E.A.U., Bahrain. În acest context, nu putem să nu remarcăm faptul că o serie de state cu efective militar umane și cu dotări tehnico-militare impresionante (analizate în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a sistemului de apărare, dar nici nu dispun de o echipare tehnico militară semnificativă cantitativ sau calitativ: Somalia (cheltuieli militare de numai 2 USD/loc.!), Ciad, Mauritania, Comore, Djibouti, Malta. Făcând o paralelă între cuantumul cheltuielilor militare efectuate de statele arabe și volumul veniturilor petroliere ale acestora, constatăm existența unei puternice corelații pozitive între cele două mărimi, exprimată prin valoarea 0,936 a coeficientului Bravais-Pierson (r) și prin valoarea 0,876 a coeficientului de determinare (r²), ceea ce înseamnă în termeni procentuali
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la construirea bugetului militare, eclipsând aportul veniturilor petroliere directe și poziționând federația sub dreapta definită de ecuația de regresie. Statele cu valori reziduale ale regresiei situate aproape de valoarea nulă (între -1 - 1), sunt cele ce alcătuiesc regula normalității în spațiul arab (10 state), unde stipendiile militare pe care și le permit aceste state, se bazează proporțional pe veniturile petroliere obținute. Deosebit de relevantă pentru aprecierea gradului de dependență dintre volumul cheltuielilor militare și veniturile petroliere, este dinamica valorilor coeficientului de corelație Bravais-Pearson
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
3 mld. USD în 1990 la 8,46 mld. USD în 2008, iar Omanul a sporit efortul financiar militar de la 4,8 mld. USD în 1990 la 6,48 mld. USD în prezent. 4.2.4. Potențialul militar al statelor arabe 4.2.4.1. Distribuția spațială a pretențiilor/potențialului de putere Raporturile de forțe derivate din potențialul militar al statelor, definesc poate cea mai concretă hartă a realităților faptice, rezultate din intersectarea efectelor conjugate ale celorlalte elemente ale spațiului gestionat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pe care îl ocupă din acest punct de vedere în eșafodajul sistemului global de putere, vom lua în considerare valorile de potențial aferente marilor ansambluri regionale înconjurătoare (Europa, Asia nearabă, C.S.I.), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 94. Realitățile evidențiate de valorile indicelui de potențial militar al marilor domenii regional-continentale arătate, redau un model de cartare a spațiului politico-geografic global, în care potențialul maxim de putere militară se concentrează în Nord (spațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
potențialul maxim de putere militară se concentrează în Nord (spațiile Eurasiei) și descrește într-o manieră abruptă către Sud (Africa subsahariană). Avem un desen spațial ce reliefează pe de o parte rolul și locul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele de racord ale spațiului arabofon în ansamblul său, față de ansamblurile teritoriale învecinate. Astfel, domeniul arabofon în întregul său, prin valoarea indicelui de potențial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de putere militară se concentrează în Nord (spațiile Eurasiei) și descrește într-o manieră abruptă către Sud (Africa subsahariană). Avem un desen spațial ce reliefează pe de o parte rolul și locul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele de racord ale spațiului arabofon în ansamblul său, față de ansamblurile teritoriale învecinate. Astfel, domeniul arabofon în întregul său, prin valoarea indicelui de potențial militar (M
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
între spațiile de putere bine conturate din Est (Asia nearabă: M=31,3) și Nord (Europa: M=16,0; C.S.I.: M=11,7) și spațiul de foarte slabă concentare a puterii militare din Sud (Africa subsahariană: M=0,9). Asia arabă (Asia de sud-vest), în ciuda tendințelor de dezvoltare susținută a capacităților militare din ultimele patru decenii, nu reușește să acumuleze decât un minim potențial militar (M=5,3) în raport cu spațiile înconjurătoare, fapt ce o pune într-o dublă postură: este un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
spațiu de subsidență a puterii militare între Asia nearabă (M=31,3) și Europa (M=16,0). Africa arabofonă dispune de un potențial militar și mai scăzut (M=3,6), în pofida faptului că aici se găsește cea mai puternic stat arab sub aspect militar (Egipt), constituind o arie mediană de tranziție între mult mai puternica Europă (M=16,0) și modesta Africă subsahariană din sud (M=0,9). Dacă diferența de potențial militar față de Europa este o realitate clară în consonanță
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
au încheiat tratatul de pace cu Israelul în 1979, în schimbul căruia au primit un consistent sprijin militar american, ce l-a înlocuit pe cel sovietic și a permis Egiptului menținerea până astăzi a statutului de putere militară regională. Restul statelor arabe încadrabile în categoria spațiilor cu potențial militar de importanță locală (M≤10), au înregistrat evoluții specifice ale potențialului de putere (Tabelul nr. 95), generate de o serie de factori, între care capacitatea de susținere a efortului militar de către economiile naționale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
potențialului militar se caracterizează printr o evoluție continuu crescătoare a valorilor indicelui M pe tot parcursul perioadei postbelice, ca urmare a menținerii ambițiilor și opțiunilor constante pe linia creșterii capacităților de apărare, pe fondul stărilor conflictuale cvasipermanente din interiorul lumii arabe. Această dinamică progresivă a fost susținută în bună măsură de creșterea economică pusă pe seama exploatării resurselor petro gazeifere și reinvestirii ulterioare a petrodolarilor obținuți, fapt ce a permis alocarea unor sume mari de la buget pentru cheltuielile militare. Prin urmare, această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
organisme militare bine structurate, susținute de un atu de potențial geopolitic bine valorificat. Este cazul statelor petroliere de la Golful Persic, pentru care hidrocarburile reprezintă principalul element ce a susținut constituirea dispozitivelor armate: Oman (ε=5,5 - valoarea maximă în spațiul arab), E.A.U., Bahrain, Qatar. Apoi sunt statele pentru care poziția geostrategică deosebită reprezintă atuul geopolitic ce a stat la baza construirii unor dispozitive militare, nu de mari dimensiuni cantitative, dar de un bun nivel calitativ: Maroc, Tunisia și Malta. b
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
lor principală de venit național și implicit și de susținere a potențialului militar. c. Valorile reziduale cuprinse între -1 - +1 sunt caracteristice statelor echilibrat dezvoltate, care își bazează potențialul de putere pe o multitudine de factori de sustenabilitate. Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor de asigurare materială a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor de asigurare materială a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se încadrează aici (ε=0,2), fiind unul dintre statele lumii ce își sprijnă potențialul militar pe o gamă foarte diversificată de atuuri sustenabile, aspect caracteristic statelor echilibrat dezvoltate. d. Valorile reziduale cuprinse între -1 - -3 definesc o gamă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cuprins între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 10,1 40. Ele reprezintă, după supraputerile mondiale, eșalonul al doilea pe mapamondul politico-militar, sub aspectul importanței și capacității lor de a organiza spațiul geopolitic global. Egiptul este singurulstat arab încadrabil acestei categorii, fapt ce-i conferă atuul preemțiunii politice, economice și militare în spațiul arab, atribute conștientizate, asumate și folosite de statul egiptean în competiția cu Arabia Saudită pentru ocuparea portofoliului de lider al lumii arabe. b. Statele-pivot cu potențial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
după supraputerile mondiale, eșalonul al doilea pe mapamondul politico-militar, sub aspectul importanței și capacității lor de a organiza spațiul geopolitic global. Egiptul este singurulstat arab încadrabil acestei categorii, fapt ce-i conferă atuul preemțiunii politice, economice și militare în spațiul arab, atribute conștientizate, asumate și folosite de statul egiptean în competiția cu Arabia Saudită pentru ocuparea portofoliului de lider al lumii arabe. b. Statele-pivot cu potențial militar de importanță locală au valori ale indicelui de potențial geopolitic între 20,1-40 și ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
global. Egiptul este singurulstat arab încadrabil acestei categorii, fapt ce-i conferă atuul preemțiunii politice, economice și militare în spațiul arab, atribute conștientizate, asumate și folosite de statul egiptean în competiția cu Arabia Saudită pentru ocuparea portofoliului de lider al lumii arabe. b. Statele-pivot cu potențial militar de importanță locală au valori ale indicelui de potențial geopolitic între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 0,1-10. Dispun de un nivel de dezvoltare ridicat, în concordanță cu potențialul geopolitic, pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]