4,072 matches
-
se compune dintr-un scut ornat cu un "chevron" roșu, răsturnat în partea superioară a câmpului.<br> Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conține un braț stâng înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu. <br> Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
br> Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conține un braț stâng înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu. <br> Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. <br> "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur. <br> Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri. <br> Semnificația elementelor însumate: <br> - coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru; <br> - câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii; <br> - ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; <br> - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
vegetația are caracter de stepa. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Moțca, Miroslovesti, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
că localitatea avea rangul de oraș și era reședință de județ. Stema din perioada regimului comunist, aprobată în anul 1972, era formată dintr-un scut tăiat, împărțit în două cartiere orizontale. În cartierul superior, în câmp albastru, era reprezentată în argintiu poarta Cetății Sucevei, cu două bastioane crenelate. Deasupra cetății, în auriu, era redată stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semilună și soare). În cartierul inferior, în câmp roșu, era reprezentată silueta Casei de Cultură din
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
apă al cetății), două ferestre rotunde la etaj, iar la parter o poartă pe care se vede o roată de fier neagră (moara de apă). În partea de sus a turnului se văd la stânga un steag purpuriu cu o cruce argintie, la dreapta steagul tricolor găurit, introdus după 1989, simbol al Revoluției pornite la Timișoara. În jumătatea de jos, pe câmp albastru, la stânga plutește soarele cu chip uman iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului sub stăpânire otomană. Dedesubtul lor
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul - în zonele de deal; stejarul - în zona de terasă dintre Ozana și Nemțișor; bradul, pinul, molidul și salcâmul (la poale) - în zona versanților; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurător și teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
coif de soldat roman, de argint, conturat cu negru. În partiția II, în câmp verde, se află o gură neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
1800 ha se desfășoară pășunile și fânețele. Parcul „Brancoveanu” în anul 1999 măsura 6 hectare și era încadrat, de către specialiștii Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecție strictă. Acesta deține un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar roșu american și alte specii arboricole. Poziția geografică a orașului îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase. Printre plantele ce trăiesc în acestea se numără plopul, socul, măceșul și frasinul ale căror muguri, flori
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
1890, aproximativ 95% fiind localizat în soluri, 3% în oceane și 2 % în atmosferă. Mercurul este singurul metal care este întâlnit în starea de agregare lichidă în condiții standard de temperatură și presiune; este un metal non-combustibil, greu, de culoare argintie, care se va contracta sau își va mări volumul odată cu creșterea temperaturii, făcându-l un material ideal pentru termometre. Comparativ cu alte metale, este un slab conductor termic și un ușor conductor de electricitate. Este ușor volatil, eliberând vapori toxici
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la anul 1892. Reparații la sfânta biserică s-au făcut în anii 1951-1965, când s-a zugrăvit interiorul, s-a spălat pictura și s-a zugrăvit exteriorul. Deasemenea s-a vopsit tabla de pe acoperiș cu minium de plumb și lac argintiu în anul 1966. Cimitirul vechi a fost în curtea bisericii și în grădina casei parohiale. Actualul cimitir ce datează de mai mult de 200 de ani a fost împrejmuit în anul 1966, costul lucrării care este din ciment, șine de
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
spre sud în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). În comuna Dobrovăț se află pădurea Pietrosu, arie protejată de tip forestier în care sunt ocrotite specii de fag, carpen și tei argintiu. Spre marginea de sud a unor păduri dese, într-o poiana mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influentelor oceanice din vest
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul vegetal
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce se găsesc de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
putrezire.Este rezistent la temperaturi înalte și joase. Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arborele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roșu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac chinezesc, merișor, gadita, oțetar.
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
Pictura de pe altar îl înfățișează pe Sfântul Leonard, înconjurat de sclavi încătușați, care, rugându-se pentru libertate, își întind mâinile spre episcop. Deasupra se poate zări un medalion cu inscripția "„In honorem Sancti Leonardi Abbatis 1784”", plasat într-un câmp argintiu. Pe cele două laturi ale picturii sunt plasate două coloane, între care se pot vedea două statui. Cea din partea stângă îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul, arătând cu mâna dreaptă spre mielul din dreptul piciorului său, iar în mâna stângă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună. Stema comunei conține un tei auriu dezrădăcinat (amintește de evenimentul din 13 iulie 1873, când au murit 7 oameni împușcați de jandarmii aduși de baronul Michael von Kapri) și doi căi argintii afrontați, ca simbol al ocupației locuitorilor. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie), prima construcție bisericească a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775, construcție din lemn de stejar și brad, acoperită cu șindrila și care avea dimensiunile de 20 metri
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
începe de obicei în a doua decadă a lunii octombrie și se termină în prima decadă a lunii aprilie. Stema comunei Coșna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). În partea superioară, pe fond argintiu, se află o cruce neagră, având în vârf o săgeată, flancată de doi urși. În partea inferioară, pe fond verde, se află un cerc argintiu undat de valuri albastre. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). În partea superioară, pe fond argintiu, se află o cruce neagră, având în vârf o săgeată, flancată de doi urși. În partea inferioară, pe fond verde, se află un cerc argintiu undat de valuri albastre. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
fierbe apă sau chiar coace pâinea. Este alcătuit din două cutii, una în alta, acoperite cu un geam acrilic, care lasă radiația solară să intre, dar împiedică radiația din interior să iasă. Cutia interioară este vopsită în negru iar folia argintie din exterior facilitează concentrarea căldurii, în timp ce un strat de paie sau ziare dintre cele două asigură izolarea. Cuptorul se adresează celor trei miliarde de persoane care folosesc lemne de foc pentru a găti în țările în curs de dezvoltare. Barbara
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]