4,386 matches
-
fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai. Aceasta era tradiția populară. Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri mascate, mustării, dulapuri, circ, petreceri de vară, Șosea etc. voi scrie mai târziu. Ce departe suntem de epoca pe care o descriu. teatrele: Astăzi avem în București iarna: Teatrul Național, Teatrul Regina Maria, Teatrul Fantasio, Teatrul Mic, un Teatru evreesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Romanța La un cadavru - devenită populară în epocă - o cânta și Leana în piesa lui Delavrancea, Hagi-Tudose (act I, scena VII), amănunt asupra căruia ne-a atras atenția, cu bunăvoință colegială, Șt. Cazimir. Iarna mai avea și plăcerea deosebită a balului mascat. Încă o petrecere care a dispărut cu desăvârșire. D-abia venisem în București și camarazii mă fac să-i cunosc deliciile. Bine înțeles în mod platonic. Într-o duminică seara fusesem la teatru în companie, dar la ieșire ne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teatru în companie, dar la ieșire ne opri răm în fața sălii Bossel. Era aproape miezul nopții: măștile, unele intrau și altele ieșeau. Pe stradă tinerii le apostrofau și „se legau de ele“. Măștile ripostau și mergeau repede. În serile de bal mascat, joile și duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le apostrofau și „se legau de ele“. Măștile ripostau și mergeau repede. În serile de bal mascat, joile și duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ele“. Măștile ripostau și mergeau repede. În serile de bal mascat, joile și duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În serile de bal mascat, joile și duminicile, era un spectacol pe care nu-l mai vedem astăzi pe Calea Victoriei. Când am venit în București era un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un singur bal mascat de elită, acesta era balul de la sala Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era destul de răspândită pentru ca să atragă și să le facă cocote de marcă, pe toate câte erau frumușele. Aveam 18 ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la „Pomul verde“ a lui Hagi Tomița de pe strada Sf. Vineri, situată în fundul unei curți, la capătul unui gang sordid. 258. Sala Jignița din strada Negru-Vodă, în apropierea bulevardului Corneliu Coposu de astăzi. Am aflat după aceea cum că prin balurile mascate circulau un număr de veterane ale galanteriei cari, nemaiputându-și agonisi viața într-alt fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile mascate au degenerat căci, după desființarea sălii Bossel, ajunseseră cotidiane la sala Edison 259. Dar, ca tot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile mascate au degenerat căci, după desființarea sălii Bossel, ajunseseră cotidiane la sala Edison 259. Dar, ca tot lucrul trecut din vreme, au murit, și pentru totdeauna. Toamna erau mustăriile și tăierea. La unele răspântii anumite erau instalate teascuri și linuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
B., unde întreaga familie era adunată. Am fost primiți cu brațele deschise. Drept mulțumire, am vărsat un pahar de vin peste mâneca d-șoarei Laura care, în camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a amuzat până la ziuă. Obicinuiții acestor saloane cunosc îndestul amabila recepțiune a d-lui și d-nei Gr. Suțu, pentru ca să mai avem trebuință să mai descriem această serată. Grațiozitatea și eleganța damelor noastre ne dispensează de orice detaliuri. La acest bal se afla și Don Familia Grigore Suțu avea un caracter special și era una din curiozitățile bucureștene. Aproape în toate zilele când era vremea frumoasă, domnul și doamna Grigore Suțu ieșeau la Șosea în echipajul lor sui-generis. Într-o trăsură-victoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înțelege că viața de familie era mai strânsă. Lumea petrecea în casă, în cercuri mai mult sau mai puțin restrânse, revelionul la restaurant sau chiar prânzurile prin birturi și cu toată familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numărul marilor baluri în lumea de sus era destul de însemnat pe timpul iernii. Înfățișarea Capitalei era și cu mult mai națională decât este azi. Pe când astăzi, și mai cu seamă de la război încoa, Bucureștii au luat înfățișarea unui oraș curat cosmopolit, pe atunci era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-au emis acțiuni pentru 100 000 lei cu care s-au început lucrările. În proiect era ca acest local, care trebuia să coste 600 000 lei, să servească ca circ, școală de călărie, pensionat de cai, cazinouri, local pentru baluri etc. Dar au lipsit fondurile. Din lipsă de bani nu s-au putut clădi decât fundațiile care au fost în cele din urmă lăsate în părăsire mai mulți ani în șir. Mai târziu, Societatea Ateneului a cumpărat terenul și pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
surprinzător pe care îl constat sînt sincopele memoriei. Afurisite, inexplicabile uitări! Care era, de pildă, numele de familie al Venerei, fata din Liteni, învățătoarea pe care am iubit-o la nouăsprezece ani, sincer, dramatic, „definitiv”? Am descoperit-o la un bal: o mignonă cu fața frumoasă, strălucitoare în lumina petromaxului. Ignorată de ceilalți, stătea lîngă maică-sa pe laviță, pe jumătate uimită, pe jumătate amuzată de ceea ce vede. Coup de foudre! Dansa stîngaci, dar faptul acesta nu m-a împiedicat s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iași: trecerea lui M.R.I. la „Convorbiri”, a lui Ion Țăranu la Teatrul Național, a lui Paul Balahur la „Cronica”) și a Vioricăi Matei („excelent editor”, a precizat G., căruia ea i-a pieptănat textele). *Doamna B. trădează aspirații de „regina balului”. La „masa festivă” de după prima zi a sesiunii științifice de la Institut, a dansat „populare” și „aerobice” cu o frenezie nu prea potrivită pentru vîrsta ei. Faptul că era invitată la dans mereu (singura din cercul de cloșcuțe cvadrigenare) denotă, fără
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aduc aminte cum, Încă cu o colegă, am strâns fonduri, prin oraș, mergând cu talerul pe la toată lumea - Întrucât soțul meu era militar 98 - am obținut sala Cercului militar și muzica militară, complet gratuit, avându-se În vedere scopul, pentru un bal la care f. multă lume din oraș a contribuit cu merinde pentru bufet (...). S-a strâns și cu această ocazie o sumă frumoasă. La acest bal, am avut deosebita plăcere, să dansez, pentru prima și ultima oară cu Dl. Ciurea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cercului militar și muzica militară, complet gratuit, avându-se În vedere scopul, pentru un bal la care f. multă lume din oraș a contribuit cu merinde pentru bufet (...). S-a strâns și cu această ocazie o sumă frumoasă. La acest bal, am avut deosebita plăcere, să dansez, pentru prima și ultima oară cu Dl. Ciurea. Își mai aduce oare aminte?! Dl. Bayer 99 a contribuit cu frumoase donații În bani și supravegherea construcției noi, ce 97 Maria Mihăescu, Vasile Ciurea și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mukaddes Gulec, N. Onur Kutlu, Omer Akyol, Protective role of α tocopherol and caffeic acid phenethyl ester on ischemia-reperfusion injuri via nitric oxide and myeloperoxidase in rat kidneys, Clinica Chimica 339, 2004, 33-41. 648 Muhammed Enes Altuğ, Yurdal Serarslan, Ramazan Bal, Tünay Kontaș, Fatih Ekici, Ismet M. Melek, Hüseyin Aslan, Tașkın Duman, Caffeic acid phenethyl ester protects rabbit brains against permanent focal ischemia by antioxidant action: A biochemical and planimetric study, Brain Research 1 2 0 1 (2 0 0 8
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Khan, M., Elango, C., Ansari, M.A., Singh, I., Singh, A.K., 2007. Caffeic acid phenethyl ester reduces neurovascular inflammation and protects rat brain following transient focal cerebral ischemia. J. Neurochem. 102, 365-377. 663 Muhammed Enes Altuğ, Yurdal Serarslan, Ramazan Bal, Tünay Kontaș, Fatih Ekici, Ismet M. Melek, Hüseyin Aslan, Tașkın Duman, Caffeic acid phenethyl ester protects MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 207 conducând la scăderea potasiului (Nelson si Quayle, 1995664; Cogolludo et al., 2007665; Lin et al., 2004666
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
predilecția critică pentru Baudelaire și Eminescu ori pentru mit și poezia modernă erau semnale despre preocupările sale poetice. D. caută regresiunea: „Zbor invers, în roci, în mări/ presupuse din defuncte ere” (Peisaje). Autorul cultivă o poezie a firescului, participă la balul naturii, caută „ceas de mulțumire”, ascultă ecourile muzicii copilăriei, cu miturile ei, se joacă cu „rime în in”. Tonul predominant este cel elegiac, poetul fiind un retractil, căruia nu îi plac larma festivistă și nici versurile encomiastice, încorsetarea de orice
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
dreptatea, bunătatea, corectitudinea, generozitatea, răsplata binelui făcut. Personajele nu aparțin unui univers al închipuirilor, ele se aliniază, în perimetrul îngăduit de basm, legilor de conviețuire din realitatea zilnică. Din această categorie de lucrări fac parte Moața, Creața și Grasu la bal (1945), Cu Țăndărică spre mările Sudului, după Erick Kästner (1946), Mia, Lia și Cuțache (1947), Paznicul florilor (1955). Un alt capitol al literaturii scrise de D. îl reprezintă dramaturgia. Debutează cu o lucrare bine primită de critică, Seara răspunsurilor, în
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]