6,191 matches
-
se crede fiară. un nebun mai vinde intrigi, sau le dă pe gratis iar poetul de la curte încă nu e beat. suveranul și cu dracul au pus aldămașul și pe-aceeași tabachere amândoi sunt leat. revoluția, se știe, a pierdut căruța. noi tovarăși, cu noi trucuri, umblă prin palat, dau decrete, constituții, titluri și medalii; noua trupă gangsteristă lucrează pe blat. evadează către lume câte-o tentativă cumpărată, ca și nouă, de la anticar, dar o află polițiștii cerberii de curte care
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
dau atenție călătoriilor pentru că s-au banalizat. Înainte vreme, un voiaj însemna însă ceva special și din cauză că dura enorm din pricina vitezelor reduse. De aceea s-a dezvoltat o literatură a călătoriei. Pentru Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de cîteva zeci de kilometri. Cînd se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
ca Dandanache. Nu mai vorbim de "telegarii" costelivi care îl duc pe Nică la școală cu viteza melcului. Asta nu înseamnă că atelajele nu rămîn la preț pînă la ultimul război, cu toată intervenția trenului și a automobilului. La țară, căruța e obligatorie în gospodărie, mai ales în satele de cîmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
în satele de cîmpie. La munte, pe relief accidentat, poate fi folosit calul fără atelaj. Ion Creangă călătorește, copil, în desagă, pe cal. Fefeleaga lui Agârbiceanu exploatează calul ca mijloc de transport al pietrei, fără a încăleca. În satele moromețiene, căruța este însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce "la secere" pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
însă absolut necesară și pierderea cailor, o tragedie. Fără ei, personajele s-ar duce "la secere" pe jos! Disconfort și umilință publică. Ilie Moromete nu e stupefiat de fuga fiilor săi, ci de faptul că aceștia i-au luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la munte ca să vîndă porumb. Ca și Moromete, Pațanghel va relata drumul și aventurile lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
luat caii. Căruța devine corabia lui Ulise. Pațanghel și Miai din O adunare liniștită fac o expediție la munte ca să vîndă porumb. Ca și Moromete, Pațanghel va relata drumul și aventurile lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine, la întoarcere, un Marco Polo. Bărbații din sat se strîng în "adunare liniștită" ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci "le înflorește" homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
lui ca pe o călătorie spre Indii. Dotat cu căruță, Pațanghel devine, la întoarcere, un Marco Polo. Bărbații din sat se strîng în "adunare liniștită" ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci "le înflorește" homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, a la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grîu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
adunare liniștită" ca să îi asculte fermecătoarea poveste. Iar el nu e obiectiv, ci "le înflorește" homeric. O căruță costă în Siliștea-Gumești patru mii de lei. Iocan o face cu trei mii, a la vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grîu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sînt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și "bihuncă
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
inferiorității lor față de unguri, dar și împotriva austriecilor, pe care îi prezintă ca pe niște asupritori fără inimă. Leslie Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei lungi și obositoare călătorii pe drumuri proaste, călare sau în căruțele cu fân ale țăranilor, sau chiar pe jos, cu nopți chinuitoare petrecute în hanuri murdare în care colcăiau păduchii și ploșnițele 85. Asemenea acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un soi de atracție pentru teme pirandelliene, când personajele își dau seama că sunt personaje. Ați avut și momente de ezitare, de îndoială? Eram în Pusan (Coreea de Sud) cu Întâlniri încrucișate și am văzut Hunger, care începuse circuitul festivalier, luând o căruță de premii. Atunci a fost momentul în care voiam să renunț la filmul despre Claudiu Crulic. Pe urmă mi-am zis, hai, totuși, să trec dincolo de documentarea făcută prin presă și să văd dacă voi găsi ceva diferit, ceva puternic
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să afli de la el. În rest, atunci când filmez pe teren, încerc să opresc operatorul să tragă cadre de prisos. Când am terminat un motiv și văd că am cadrele mele, chiar dacă el începe să spună uite ce frumos, vine o căruță, eu spun nu, nu îmi trebuie. Caseta video reprezintă un avantaj imens în situația de interviu. Am făcut încă pe peliculă un film despre literatura italiană, unde am realizat interviuri cu renumiți scriitori, printre care și cu un profesor, Manganelli
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
teatru popular, participantă la Cântarea României cu o piesă despre faptul că sătenii nu mai cred în vrăji era un film de educație ateistă. Am ajuns în satul Panc după ce am călătorit cu trenul, apoi cu mocănița, pe urmă cu căruța și la urmă, încă nu știu câți kilometri, pe jos. Era un sat de vreo 50 de case, fără curent electric, fără televizor, aflat la 12 km de prima așezare. Școala avea o singură sală de clasă, cu patru bănci, iar învățătoarea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pe care le are la dispoziție, le folosește adaptându-le și combinându-le pentru a le pune în slujba unor funcții noi. Pe scurt, utilizează material vechi pentru a produce ceva nou. Bricoleurii improvizează un ventilator dintr-o roată de căruță și o umbrelă dintr-o masă ruptă. Datele anatomiei comparate ne indică lucruri asemănătoare. Aceleași oase din care se compune o aripă constituie laba unor ființe care au trăit mai înainte. Tot așa, o bucată de ureche se constituie din
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și, despre care ne face să credem că vom întâmpina aceleași greutăți”. Prin urmare, secretarul utemist vasluian se temea cu anticipație de numirea băcăuanului iar propriul acolit care adusese atâtea servicii „dreptei cauze a proletariatului mondial” ar fi rămas de căruță. Nu am găsit răspunsul primit de la „centru” dar bănuim că a fost unul favorabil tov-ului Popa, spre liniștea tovului Iacob. Înainte de a transmite Bucureștiului fierbințile sale „salutări tovărășești”, Iacob îi indemna pe mahării de acolo să mai consulte o dată dosarul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
noile sarcini ale nou-înființate Miliții. Din acest stufos material, am extras ceea ce NU trebuia să execute milițienii, pentru a face, oarecum, diferența cu vechea jandarmerie „burghezo moșierească”. Astfel: „... Miliția nu scoate oamenii la muncile agricole, nu se îngrijește de strângerea căruțelor pentru transportul materialelor de construcție a unei clădiri de interes public, nu cântărește cerealele destinate colectării, nu se ocupă de dezinfectarea caselor în cazul epidemiilor etc., intervenind numai în caz de rezistență fizică și morală (sic!, n.n.)”. Întrebarea este: cât
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
va vedea din următoarea „notă”: „Suntem informați că preotul Ioan Sârbu din satul Cursești-Vaslui, în ziua de 26 mai 1949, în timp ce organele comunale (de partid n.n.) și de masă (de sindicat agricol, probabil n.n.) lămureau poporul să aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de brânză. Datorită retragerii, de multe ori precipitate, dar și datorită pierderilor înregistrate în lupte, efectivele animalelor de povară și numărul carelor și căruțelor armatei scăzuseră dramatic așa că s-a trecut la rechiziționări de la populație. Unui număr de 46 de gospodari din Oșești li s-au luat 43 de cai, 8 căruțe și câteva perechi de hamuri sau guri de ham, ceea ce, credem noi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pierderilor înregistrate în lupte, efectivele animalelor de povară și numărul carelor și căruțelor armatei scăzuseră dramatic așa că s-a trecut la rechiziționări de la populație. Unui număr de 46 de gospodari din Oșești li s-au luat 43 de cai, 8 căruțe și câteva perechi de hamuri sau guri de ham, ceea ce, credem noi, denotă prosperitatea acestor locuitori, care, cu siguranță, nu au rămas descoperiți la acest capitol și nici armata n-avea interes ca populația să rămână fără atât de prețioasele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
16 octombrie 1871. Avea doar 12 ani când a murit tatăl său, funcționar la primărie, la doar 47 de ani; după cum s-a consemnat în actul de moarte, la 17 noiembrie 1883, pe Costachi Frimu l-au găsit „mort în căruța sa pe Drumul mare ce traversează pe lângă Cotuna Cănțelerești”, probabil în timp ce se întorcea acasă de la târg, de la Vaslui. Legăturile familiei cu orașul Huși erau mai strânse. Nu numai mama lui I. C. Frimu era de acolo, ci și soția unchiului său
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ar fi fost ea. Recunosc că nu am găsit așa ceva, în schimb am găsit nenumărate cereri ale locuitorilor săraci sau cu venituri modeste, care aveau nevoie de bani pentru spitalizare sau de un metru ster de lemne, ori de o căruță cu bolovani de râu din prisosul primăriei. Am mai găsit cereri de ajutorare pentru ridicarea de biserici sau de monumente dedicate eroilor români căzuți în război. Lui Ion treaga țară, odată ce am consemnat la Craiova, Societatea Culturală a Studenților Orfani
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iași, ambele doctorițe. Populația, văzând toate aceste realizări la care nici nu gândise, a ales-o din nou în 1934. Fiind conștientă că și satul Rafaila face parte din comună, la prima oră a dimineții înhăma calul la șaretă sau căruță și pleca în <<vizită de lucru>> la sătenii de acolo. În anul 1938, sătenii s-au rugat de ea pentru un nou mandat, al treilea, dar i-a refuzat politicos spunând că merită și altul funcția de primar și s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rupte, nici o centrală și nici un aparat telegrafic sau telefonic. În toate instituțiile nici un registru și nici un ban în casă. Primăria, în special, lipsită de orice mijloace de locomoție sau de o posibilitatea de a curăți orașul, toți oamenii și toate căruțele Serviciului de Salubritate sunt evacuate”. Într adevăr, situația era dezolantă și în același timp sinistră, așa cum a notat în continuare noul primar: „...toate prăvăliile închise, nici un birt, nici o ceainărie. Farmaciile evacuate și lipsite de medicamente, morile închise, măcelăriile părăsite, brutăriile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
făcută de urgență. Cu mâinile și mijloace improvizate ca: lăzi, tărgi, etc. s’a dus la bună îndeplinire această operă la care ne-au ajutat toți cetățenii din oraș”. Cu vădită satisfacție, primarul Bontaș nota că: „...astăzi Primăria are 6 căruțe proprii și altele în lucru”. Despre Uzina de electricitate din Bârlad, primarul scrisese următoarele: „...Uzina, deși lăsată fără conducere, cu piese lipsă și fără combustibil, muncitorii chemați au lucrat și restabilit în 3 zile întreaga rețea a Orașului”, chiar dacă, la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primarul a apelat din nou la sprijinul populației: „...am ajutat cu sute de oameni la curățirea Spitalului și îngroparea cadavrelor”. Se pare că grosul materialelor fusese evacuat la Râmnicu Sărat, de vreme ce Bontaș a scris următoarele: „...am trimis la Râmnicu Sărat căruțe pentru readucerea instalațiilor, medicamentelor și rufăriei evacuate acolo”. O altă mare și acută problemă era cea a farmaciilor ce ar fi putut ajuta la evitarea răspândirii unor molime specifice mizeriei lăsate de război. La această secțiune, avocatul Ioan Bontaș devenit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
era generală în țară. Iată ce se „indica” în acest document: „...din ordinul Domnului General Adjutant D. Dămăceanu, Ministru subsecretar de Stat, vi se aduce la cunoștință că Subsecretariatul de Stat al Aprovizionărei a organizat aprovizionarea Capitalei, prin convoaie de căruțe păzite de jandarmii unui batalion anume destinat acestui scop”. Frumos și mișcător început, dar nu era cel trebuincios bârlădenilor. Continuarea este și mai și: „...astfel, 2500-3000 de căruțe, plecate din direcțiuni și dela distanțe care variază până la 50 km., aprovizionează
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]