3,832 matches
-
care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte îl ocupă medalia Saraga, realizată în anul 1906. Pe avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași{\cîte 84}. Memoria lui Cuza este cinstită și pe două medalii din anul 1911. După cum am văzut mai sus este vorba de medalia jubileului Universității și Academiei Mihăilene și de a doua medalie care prezintă pe avers busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu cu privirea spre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
venerabilul universitar ieșean Constantin Vasilica excelează, ca susținător și realizator notabil, și în domeniul medalistic. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR TEHNICE DRAGOMIR HURMUZESCU Dintr-o lucrare a fostului internatist, inginerul Cristian Ciornei{\cîte 98}, am aflat de existența unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeana. Am tot sperat că, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
post de radiodifuziune din România. Vom încheia cu un citat dintr-un text al academicianului Ștefan Procopiu, „Universitatea din Iași îi datorează o parte din gloria ei, fizica îi datorează o serie de descoperiri...Elevii și elevii elevilor lui îi cinstesc și-i vor cinsti numele”. Iar noi românii, nu trebuie să uităm că din laboratorul lui Dragomir Hurmuzescu au plecat pentru prima data in eter cuvintele „Alo, alo, aici Radio București !”, sau, după o altă sursă, „Aici Radio România !” ȘTEFAN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
România. Vom încheia cu un citat dintr-un text al academicianului Ștefan Procopiu, „Universitatea din Iași îi datorează o parte din gloria ei, fizica îi datorează o serie de descoperiri...Elevii și elevii elevilor lui îi cinstesc și-i vor cinsti numele”. Iar noi românii, nu trebuie să uităm că din laboratorul lui Dragomir Hurmuzescu au plecat pentru prima data in eter cuvintele „Alo, alo, aici Radio București !”, sau, după o altă sursă, „Aici Radio România !” ȘTEFAN PROCOPIU Din elită corpului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Fiind originar din Bîrlad, unde a văzut lumina zilei în anul 1890, nu va fi uitat niciodată de cei din mijlocul cărora plecase după terminarea studiilor secundare. Așa se face că secția din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult decat meritorie și Prof. Univ. Doctor Docent Ion Iancu s-a bucurat de urmași de talia Prof. Dr. Ion Petrovanu, Prof. Dr. Gheorghe Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nașterii, 1896. Un an mai tarziu, în 1967, datele medaliei cuprinse în inscripții sunt modificate; pe avers ȘTEFAN S. NICOLAU (sus) 1896-1967, iar pe revers, pe trei rânduri, INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / ,,ȘTEFAN S. NICOLAU”, din care deducem lesne că aceasta cinstește memoria celui dispărut și consemnează atribuirea numelui acestuia institutului pe care-l fondase. Cât privește modalitatea în care sculptorul-gravor realizează chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare că tehnică de realizare grafică, ele nu sunt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
proști ne mai crede d. Rosetti pe noi românii când vine de ne vorbește de compțiune și imoralitate!" Cum poate să crează d-lui că noi, în această țară, nu ne cunoaștem unii pe alții? Că nu știm cine este cinstit și cine nu? Că n-am auzit unde se află stările scandaloase și lefurile cumulate? În ce parte dezinteresarea și în ce parte specula nerușinată a tot ce este mai sfânt?"481. Concluzii După ce am întreprins în capitolul anterior o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ulterior, așa cum s-a spus, au fost trimiși la papă, care i-a reconciliat totalmente. 116. O, cât de profund erau angajați în ceea ce făceau, o, cât de suav erau copleșiți de darurile dumnezeiești, o, cât de mult au fost cinstiți cei care au putut afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ceea ce fac. 2. O zicătoare spune: „Dacă n-ai timp să-ți faci treaba cum trebuie de la bun Început, cum vei găsi timp să o repari?”. Angajamentul de a face treburile bine de prima dată este dovada mândriei personale. 3. Cinstiți angajatul, și nu slujba lui. Statutul pe care Îl are cineva nu spune nimic despre valoarea lui. Atunci când angajații simt că munca le este apreciată și recunoscută, vor face și mai multă treabă, pentru a se ridica la Înălțimea așteptărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
gîndind la puțin meritul ce poate avea orișicine pentru ca să te iubească di pi vrednicie. Nu mă bucură stihurile ce am făcut, cît, pentru că au dobîndit plăcere și iscălitura dumitale, cu care pot să fie plăcute la ochii tuturora. Dumita mă cinstești a zice că dau suflet unor rînduri ce potrivesc În versuri și că zugrăvesc patimile cu Învioșare ce gîdilă simțirea sufletească. Dar vei ști, strălucito, că darul acesta l-am primit de la dumita În ceasul acela cînd mi-ai arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
idee de om este o idee de dragoste” - zice Denis de Rougemont În Les mythes de l’amour), erosul provoacă și Întemeiază lirica. Conachi se angajează, În finalul citatei precuvîntări, să slujească pînă la moarte pe aceea „cătră care mă cinstesc a fi În viața me plecată slugă”, făcînd din robie condiția lui de existență. Însă, slujind iubirea, el Înțelege să slujească poezia. O slujește cu suflet („să dau suflet unor rînduri”...), dar și cu meșteșug. Pentru aceasta el se pune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lasă, Ca norocul ce nu-i pasă, Ci și pe ale lor oase Varsă lacrimi dureroase, Le ridică monumente, Cele mai tari elemente, Le zidește chimitire Spre vecinică pomenire. El slăvește În viață Un adevăr cu dulceață, Și o dreptate cinstește, Aceasta Îl mulțămește. La neam, l-averi nu să-nchină (Lumea de pilde e plină), La el săracul e una Cu cel ce poartă cununa, Înțeleptul și nebunul La el amîndoi sînt unul. MÎndru deloc nu se ține, Petrece cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și mai subtilă: el atinge Întîi coarda națională. Citatul cuvînt Către cîntători Începe astfel: „CÎntă, măi frate române, pe graiul și limba ta, Și lasă cele streine ei de a și le cînta. ............................................................................. Cinstește ca fieșcare limba și neamu-ți mai mult...” pentru ca, numaidecît, gîndul să alunece spre latura comercială a lucrurilor. Dialectica lui Pann este, În rezumat, aceasta: mai demult, cînd nu existau traduceri, aveai dreptate, frate, „să te pocești” cu pronunția străină; acum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cinstiri a antecesorilor nu prin reproducerea mecanică a acelorași "gene", nu prin procreație, ci prin instituirea quijotescă a iluziei creatoare, care oferă omului libertatea de a reinventa trecutul și de a-și alege singur "strămoșii", "modelele" ideale. În consecință, Mili cinstește cu pietate doar amintirea tatălui, care, ca și Luțica, a fost un om puternic, un învingător, fiind nevoită să privească cu un vădit dezgust la existența pur vegetativă, de simplu deșeu uman, a propriei mame, femeie fără personalitate, modelată exclusiv
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care n-are de mâncare; • Toți se plâng de bani dar de minte nimeni; • Cine vorbește seamănă, cine asculta culege; • Vorba multă, sărăcia omului; • Numai cu vorba nu se face ciorbă; • Ce poți face azi nu lasă pe mâine; Omul cinstește haină, nu haină pe om; Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut decât că ai zis; • Omul nu trăiește să mănânce, ci mănâncă să trăiască; • Unde școală se ivește, pământul se mbogățește; • Foamea face bucățele mai bune; • Nu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe 118 insule din laguna Veneției, acoperind o suprafață de peste 414km2 și o populație de 270.660 locuitori (2009), din care cca.60.000 locuitori sunt aglomerați în centrul istoric. Aria metropolitană Padova-Veneția are 1,6 milioane locuitori. Numele Veneției cinstește zeița Venus, iar în decursul timpului orașul a mai fost cunoscut sub numele de: “La Dominante”, „Serenissima”, Regina Adriaticii, Orașul Apelor, Orașul Măștilor, Orașul Podurilor, Orașul Plutitor. Bogatul patrimoniu cultural, artistic și muzical a făcut ca turismul să fie o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de pisică“; apoi, cu meticulozitatea microscopică a unui Leuwenhoeck, ne pune sub ochi, ca să ne înghețe, nouăzeci și șase de facsimile ale unor cristale de zăpadă arctică, mărite cu lupa. N-aș vrea să-l denigrez pe marele explorator îîl cinstesc ca pe un veteran), dar cred că rău a făcut că nu și-a procurat pentru fiece cristal cîte un certificat emis, pe bază de jurămînt, de către un judecător de pace din Groenlanda; într-o chestiune atît de importantă, așa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de vedere, ținînd seama de dimensiunile lui, dacă nu cu acel faimos elefant uns cu smirnă, cu colții împovărați de juvaeruri, pe care locuitorii unui oraș din India l-au trimis în întîmpinarea lui Alexandru cel Mare, pentru a-i cinsti cum se cuvine? Capitolul XCII SURGHIUNITUL La numai cîteva zile după întîlnirea cu vasul francez, un eveniment extrem de semnificativ interveni în viața celui mai neînsemnat dintre membrii echipajului nostru - un eveniment cît se poate de lamentabil și care sfîrși prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țăran care îl întreabă dacă n-ar fi bine să-și dea copiii pe la învățături, îi răspunde: "Să-i dați la dascălul din sat să-i învețe limba lor, ca să poată ceti cărțile cele bune care-i învață cum să cinstească pre Dumnezeu, pre părinți și pre mai marii lor ă astea le spunea la 1849!...î, cum să-și împlinească datoriile către cârmuirea care se îngrijește pentru binele lor ă idem !î, cum să se ferească de lene și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că nu poate fi nici o îndoiala asupra autenticității datelor cu privire la Sfinții Epictect și Astion, încheie studiul său, publicat la Milano, în termenii uni pios și îndreptățit deziderat: „Este o sfântă datorie pentru fiii Bisericii Ortodoxe Române de a cinsti jertfa primilor noștri martiri atestați pe pământul românesc și a le pomeni numele în calendarul ortodox cu slujba rânduită în Minei pentru ziua de 8 iulie”. Profesorul Emilian Popescu, într-un substanțial studiu consacrat Sfinților martiri Epictect și Astion, folosește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cât și în stânga Dunării, precum și despre călătoriile sale ecumenice. Sfântul Paulin a fost impresionat de activitatea misionară a Sfântului Niceta și onorat să-l aibă pe acest mare ierarh în vizită la Nola, vizită pe care a ținut s-o cinstească în mod deosebit. În acest sens, în versurile Poemului XVII, de o rară gingășie, Sfântul Paulin își petrece prietenul cu gândul, la reîntoarcerea acestuia în Dacia cea îndepărtată, lăsând să vorbească inima sa. Sentimentele lui Paulin sunt sincere, fapt care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa. În Mineiul ortodox, la 15 septembrie, este pomenit Nichita Romanul, iar la 3 aprilie, Nichita Mărturisitorul. În calendarul sfințeniei este trecut și Sfântul Niceta de Remesiana, în ziua de 24 iunie. În Penisula Balcanică, marele misioanr Niceta a fost cinstit ca sfânt și după așezarea sârbilor în fosta sa eparhie. În anul 1308, era restaurată și înzestrată cu un sat de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al II-lea Milutim (1282-1321). Ecoul misionarismului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]