7,304 matches
-
corpului uman, rețeaua, cea a venelor și a nervilor, transportă sîngele și umorile: lichide hrănitoare sau răufăcătoare. Împletirile lor, "dantelele"132 lor formează o rețea care este substanța însăși a cărnii. Ea va fi reluată sub forma unei anumite viziuni circulare asupra lumii și a învelișurilor sale succesive, viziune a unui interior organic care se auto-buclează pentru reproducere, ea însăși "auto"133. Ceea ce ar fi mai greu de sesizat în noțiunea unei linii sau a liniilor care nu sînt liniare, a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
identitate, ca națiunea, suveranitatea și, element foarte central, egalitatea. Comunicarea nu este legătura între doi subiecți egală? Fără îndoială, numai că, în autism, egalitatea lipsește la apel și mașina tautistă nu comunică interminabil decît cu ea însăși, într-un solipsism circular perfect. C) Tautismul: teologie totalitară. Totalitar, tautismul. Pentru că pretinde să aducă lumii, foarte simplu, cunoașterea, egalitatea (?), fericirea, munca-loisir pentru toți, prin mașina slujitoare-stăpînă: acestea sînt cuvintele dominante ale discursului inaugural al responsabilului suprem al proiectului japonez al celei de a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
rareori și În aceste pagini - norocul care „seamănă” cu acele ceasuri mirobolante ale unor turnuri vechi de palate, biserici sau primării, unde vedem plimbându-se În cerc cavaleri În armură, regi și regine, anunțând cu fast orele; norocul, deci, este „circular”, repetitiv, el apare cu o anume regularitate, ritmicitate, În existența noastră și-apoi... dispare, se Îndepărtează. Da, o spun nu puțini Înțelepți ai străzii: „norocul trebuie să-l apuci când trece pe lângă tine”! Nu, fals, am să răspund eu: nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
discuție noua logică a simultaneității spațio-temporale (p. 148), "anticipată" de Eminescu împreună cu alte teorii moderne, care fac din poet un fel de erou "protocronist" fără voie. Trebuie să înțelegem bine mecanismul structural care generează astfel de afirmații: sistemul sincronic și circular pune pe același plan o intuiție întâmplătoare, cel mai adesea abandonată și un corp organizat de idei, o idee marginală și una centrală, deoarece logica sa formală funcționează cu invarianți și paradigme specifice unificatoare. Că Theodor Codreanu nu împinge acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
datele de identificare. Extinderea și întărirea protecției asupra demnitarilor români și a celor străini aflați în România a evoluat prin cooptarea unor atribuții și la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale. Astfel, la 11 iunie 1923, a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 215, privind sarcinile care revin jandarmilor în combaterea unor acțiuni anarhice îndreptate împotriva familiei regale, membrilor guvernului și demnitarilor străini aflați în vizită în România. O nouă reorganizare a măsurilor preventive antiteroriste a avut loc în 1929, atunci când
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armata română aflată în ofensivă spre Ungaria. Primul sediu al Secției Militare fost la Sibiu, alături de Consiliul Dirigent, în palatul comandamentului de corp de armată din localitate. La 10 decembrie 1918, Secția Militară a transmis către structurile teritoriale un ordin circular privind elaborarea și expedierea, săptămânal, unui raport informativ care să cuprindă: - situația gărzilor române, ungare și săsești (numărul oamenilor înarmați și neînarmați, dislocarea acestora, valoarea militară etc.); - identificarea depozitelor militare și de alimente și situația acestora; - legături cu gărzile vecine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
colaborări și să „conserve” relații normale cu organele administrative și polițienești, însă dreptul de control asupra acestora îl avea doar directorul D.P.S.G., în conformitate cu art. 10 și 11 din Legea de organizare a instituției. Ministrul de Interne a cerut aducerea ordinului circular la cunoștința tuturor funcționarilor și a amenințat cu măsuri disciplinare împotriva acelora care nu se vor conforma în a avea relații de serviciu cu colegii lor „cu care sunt obligați să conlucreze” în condițiile specificate anterior. O direcție utilă în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iunie 1918, prin Ordinul de Zi nr. 191, a luat ființă Secția IV-a Informații. La 20 august/2 septembrie 1918, Secția a IV-a Informații din Marele Stat Major a trimis un Memoriu eșalonului superior, ca răspuns la ordinul circular nr. 884/28 iulie 1918, privind înaintarea de propuneri pentru organizarea și atribuțiile structurii. Misiunea principală a Secției a IV-a era reprezentată de „căutarea și adunarea, cu toate mijloacele posibile, a informațiilor relative la armatele străine”, mai ales la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în cinematografe, repertoriul pieselor de teatru, a ansamblurilor de artiști români și străini aflați în turneu. În urma rebeliunii de la Tatar-Bunar, a fost analizată și cauza disfuncționalității dintre structurile de ordine publică și cele de siguranță. Rezultatul a fost elaborarea Ordinului Circular nr. 69.825/6 noiembrie 1924, adresat Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale, Serviciilor și Brigăzilor de Siguranță, respectiv Polițiilor din orașele de reședință, semnat de Gheorghe Tătărescu, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul de Interne și Romulus P. Voinescu. Ordinul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la posturi și de a intervenii, ca forță mobilă, oriunde ordinea publică era în pericol. La 1 aprilie 1916, efectivele Jandarmeriei au cuprins un general, 48 ofițeri, 7287 subofițeri, reangajați și brigadieri, 5124 soldați și 21 funcționari civili. Prin Ordinul Circular nr. 17812 al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române s-a comunicat hotărârea Marelui Cartier General prin care, din 11 august 1916, întreg teritoriul țării s-a considerat zonă militară, astfel încât s-a declanșat operațiunea de mobilizare a armatei, operațiune realizată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
această armă. Aceștia au prezentat organizarea existentă în arme similare din străinătate, precum și cazuri celebre de spionaj, unele datorate tocmai unor verigi de siguranță lipsă, care au permis exploatarea vulnerabilităților și producerea de pagube în domeniul securității naționale. Prin Ordinul Circular General nr. 33 din 2 septembrie 1930 au fost difuzate Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au instituit inspecții obligatorii în întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul Legiunea Motorizată. Pentru sarcini contrainformative a fost desemnat Biroul 2 Operativ din Secția I Tehnică, cea care coordona activitatea agenților acoperiți ai echipelor volante. Instrucțiunile pentru activitatea acestora au fost stabilite la 11 iulie 1935, tot printr-un Ordin Circular adresat inspectoratelor regionale și legiunilor teritoriale. Biroul 1 Siguranța de Stat a reprezentat structura care a avut misiunea să prevină și să combată toate acțiunile „ce ating” liniștea publică și siguranța statului. În acest sens, Biroul a elaborat planul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a IV-a: Recomandări complementare asupra executării lucrărilor la unități în legătură cu organizarea activității informative. Activitatea desfășurată de agenții I.G.J. s-a confruntat cu anumite piedici ridicate chiar de colegii în uniformă ai acestora. Unele cazuri au fost prezentate prin Ordinul Circular Confidențial nr. 10/24 august 1936, în care s-a arătat că echipele de agenți acoperiți au ca obiectiv „alături de uniformă, dar sub altă haină”, obținerea informațiilor necesare în legătură cu siguranța de stat și, uneori, cu cea publică. Lipsa de colaborare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un studiu analitic pentru perioada 1931-1936 asupra numărului de membri din sectele religioase (Tab. 1) și din curentele politico-sociale subversive (Tab. 2) a fost distribuit prin Ordinul Circular Confidențial nr. 15 din 9 noiembrie 1937, acesta fiind alcătuit pe baza materialelor informative primite de la unitățile din teritoriu. Analiza a evidențiat că baptiștii se aflau în continuă creștere, ajungând de la 15743, în 1932, la 51492 în 1936, la fel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informațiile „prețioase” furnizate de funcționari și particulari, care conduceau la descoperirea și arestarea vinovaților de infracțiuni, trebuie răsplătite cu premii și făcute publice. Atât D.G.P., prin Ordinele nr. 61.529/931 și 28.780/932, cât și I.G.J., prin Ordinul Circular nr. 15/1931 și Instrucțiunile J-1/1932, au precizat normele după care trebuia realizată colaborarea de serviciu între oficiile polițienești și unitățile/posturile de jandarmi, având la bază interesele comune de ordine publică și siguranță națională. Analiza acțiunilor de colaborare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
curentelor subversive, actelor de sabotaj și teroriste, în Consiliul de Colaborare a fost cooptat și Ministerul Justiției. Inițial, la unele ședințe de colaborare județene a fost invitat să asiste și un delegat al Parchetului local, apoi Ministerul Justiției, prin Ordinul Circular nr. 42.143 din 24 mai 1933, a recomandat conlucrarea cu autoritățile administrative și a celor de siguranță în zonele unde a fost decretată starea de asediu. Prin adresa nr. 20.692 din 27 februarie 1936, Ministerul Justiției - Direcția Judiciară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mișcarea comunistă, asupra căreia trebuiau să fie îndreptate acțiunile informative/contrainformative preventive și, în caz de nevoie, cele represive, în cazul unor manifestări publice sau propagări a ideologiei. Nu în ultimul rând, prefecții au fost atenționați să supravegheze executarea ordinelor circulare adresate inspectoratelor regionale de poliție și a celor de jandarmi. Asperitățile dintre șefii Poliției și Jandarmeriei la nivel județean și regional au impus un nou Ordin Circular, la 9 decembrie 1936, semnat de conducătorii celor două instituții, Constantin Cernat, respectiv
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ideologiei. Nu în ultimul rând, prefecții au fost atenționați să supravegheze executarea ordinelor circulare adresate inspectoratelor regionale de poliție și a celor de jandarmi. Asperitățile dintre șefii Poliției și Jandarmeriei la nivel județean și regional au impus un nou Ordin Circular, la 9 decembrie 1936, semnat de conducătorii celor două instituții, Constantin Cernat, respectiv general Barbu Pârâianu. Aceștia au constatat, în urma inspecțiilor, „animozitățile de ordin personal” care existau și lipsa uneia armonii profesionale, atât de necesare în vederea colaborării interinstituționale. Subalternilor cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a amenințărilor posibile la adresa regelui, în inelul de protecție a fost inclus cu un rol din ce în ce mai pregnant și I.G.J., ca forță de dezangajare a unor reacții de masă adverse și pentru paza rutelor de interes. Serviciul Jandarmeriei a elaborat Ordinul Circular nr. 968/30 mai 1932, care a fost structurat pe două mari capitole, în funcție de ordinea de priorități a misiunilor de acest tip: 1. Măsuri de pază și siguranță când călătorește M. S. Regele, membrii familiei regale sau capetele încoronate și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1934, în care a fost prevăzut că M. S. Regele și miniștrii care se deplasează în județele țării se află și în securitatea legiunilor de jandarmi locale. La 5 aprilie 1935 I.G.J. a transmis către inspectoratele regionale și legiuni Ordinul Circular Secret nr. 38, care a analizat modul de acțiune al jandarmilor aflați în patrularea căilor de comunicații. Ordinul a menționat expres că „niciodată și la nimeni” militarii să nu prezinte onorul, nici măcar regelui, ci să-și vadă de îndatoririle de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
treilea guvern condus de Patriarhul Miron Cristea a intrat, ca subsecretar de stat la Ministerul de Interne însărcinat cu conducerea Poliției, Siguranței și Jandarmeriei, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu, fostul prefect al Poliției Capitalei. În noua calitate, acesta a semnat Ordinul Circular nr. 16.328 în care, printre altele, a menționat că trebuie să se dea „cea mai desăvârșită atenție” acțiunii informative deoarece, împreună cu activitatea contrainformativă, reprezintă principalul obiect al preocupărilor profesionale unui șef, de care depinde acțiunea „rodnică” a Poliției. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a elaborat și emis o serie de ordine în acest sens, care au cristalizat atât problemele informative/contrainformative specifice, dar și cele colaterale, de colaborare cu alte autorități sau cu populația. O importantă directivă în acest sens îl reprezintă Ordinul Circular nr. 32.943 din 12 decembrie 1939, care s-a referit strict la acțiunile ungare pe teritoriul românesc, cu scopul de a provoca „aceleași stări” ca în Cehoslovacia în toamna anului 1938 și primăvara anului 1939. Pretextul oficial aflat «la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de iredentiști, cu un pronunțat caracter contrainformativ, contrasabotaj și contrapropagandă, care a prevăzut modul și mijloacele de acțiune generale, măsurile care revin jandarmilor, măsurile luate de alte autorități și colaborarea cu autoritățile locale. A doua zi a fost emis Ordinul Circular Secret nr. 32.846, cu referire specială la alarmism, ca una „din cele mai primejdioase”, deoarece prin răspândirea zvonurilor se provoacă o stare de spirit prielnică în a accepta orice subiect propagandistic, fapt care putea duce la nesupuneri și acte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teroriste pregătite să acționeze în România. Primele grupe instruite în centre speciale erau așteptate „să intre clandestin” peste graniță în jurul datei de 1 februarie 1940. Față de noile date primite, în urma analizelor, Serviciul Jandarmeriei a dispus întărirea măsurilor prevăzute în Ordinul Circular nr. 32.943 din 12 decembrie 1939, în vederea contracarării rapide a actelor teroriste. Ordinul General de Informații pe anul 1940 a fost alcătuit pe baza realităților și problemelor cu care Corpul de Jandarmi s-a confruntat în anul precedent. Acesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de secretizare a discuțiilor. Pentru încălcarea acestora au fost prevăzute sancțiuni disciplinare, trimiterea în judecată și raportarea la nivel de ministru, pentru a se analiza dacă e cazul a se lua și alte măsuri. La începutul anului 1940 un ordin circular al Președinției Consiliului de Miniștri a reiterat păstrarea secretului, iar la 3 aprilie 1940 ordinul nr. 20.028/B emis de Marele Stat Major a reamintit că „orice fapt important trebuie raportat telegrafic și imediat după producerea lui”, pentru o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]