4,004 matches
-
de episcopi și o treime din ceilalți clerici au depus jurământul. Șapte episcopi și 55% din cler au depus jurământul. În martie-aprilie 1791, papa a condamnat Constituția civilă, iar mulți clerici care au depus jurământul au retractat. Constituția civilă a clerului a avut efecte, iar deputații din Adunare au fost șocați când a fost respinsă de mulți clerici și de papă. În Franța, în acel moment, funcționau două biserici catolice. Una era biserica constituțională, care accepta revoluția și era respinsă de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
înrolarea a 30.000 de soldați în februarie. S-a produs o mare răscoală în patru departamente de la sud de Loara sau Vandeea. Țăranii plăteau acolo impozite funciare mai mari și nu agreau guvernul revoluționar, iar impunerea constituției civile a clerului și vânzarea pământurilor bisericești au fost privite ca măsuri nepopulare. Țăranii îi priveau pe nobili ca adevărați conducători, mulți fiind monarhiști. Autoritățile locale, preoții constituționali și membrii Gărzii Naționale au fost uciși. În mai, guvernul a retras de pe front 30
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
moarte și în fine, când muri, izbuti să intre în rai prin șiretenia lui. Această glumă nevinovată, despre care însuși Negruzzi ne spune că s-a tipărit mai mult ca să umple coloanele revistei decât cu vreo pretențiune literară, supără grozav clerul și administrația din acel timp - 1844 - încât îl trimiseră în exil la o mănăstire, iar revista "Propășirea" a fost suspendată. Dintre fragmentele care alcătuiesc grupa a doua, cea mai însemnată lucrare este "Alexandru Lăpușneanul", publicată în "Dacia Literară" în 1840
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
semnat Sentino, II, nr. 130, 21 aprilie 1900. "„Brav popor”!," semnat Caton, II, nr. 133, 24 aprilie 1900. "Cadavrul ambulant," semnat Ștefan, II, nr. 134, 25 aprilie 1900. "Avocatul cu viitor," semnat Caton, II, nr. 134, 25 aprilie 1900. "Portul clerului," semnat Caton, II, nr. 135, 26 aprilie 1900. "Agitație searbădă", semnat Ștefan, II, nr. 136, 27 aprilie 1900. "Partea luminoasă," semnat Caton, II, nr. 137, 28 aprilie 1900. "Fatalitatea", semnat Trubadur, II, nr. 137, 28 aprilie 1900. "Indignarea colegului Crampton
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
fiind singura limbă comună, iar băștinașii nu mai erau decât 70 % din populație în 1910. Autonomia guberniei, garantată în 1816, este desființată în 1828, guvernatorii boieri moldoveni fiind înlocuiți prin guvernatori militari ruși. În 1829, biserica este trecută, în ciuda protestelor clerului, din obediența mitropoliei moldovene care ținea de patriarhia Constantinopolului, în subordinea patriarhiei Moscovei ; șerbia și robia, care fuseseră desființate în 1749 de domnul moldovean Constantin Mavrocordat sunt restabilite (până în 1861), iar limba română este interzisă în administrație. Procesul de deznaționalizare
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
27 octombrie 1928, Hitler declara: "Mișcarea noastră este realmente creștină. Suntem animați de dorința de a-i vedea pe catolici și pe protestanți regăsindu-se unii pe alții în acest ceas de cumpănă pentru poporul nostru.". O parte însemnată din clerul romano-catolic s-a opus nazismului din cauza incompatibilității lui cu morala creștină dar și din cauză că ascensiunea mișcării naziste a lui Hitler eroda popularitatea partidului catolic (Zentrum la nivel federal și BVP în Bavaria), fapt care se repercuta, firește, asupra rezultatelor electorale
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Cauza principală a răscoalei a constituit-o nerespectarea dreptului de strămutare de pe o moșie pe alta, a dreptului de moștenire a iobagului, și dijma episcopală. O consecință a revoltei țărănești a fost semnarea actului constitutiv al uniunii între marea nobilime, cler, orășenii sași și răzeșii secui Unio Trium Nationum. Un impact masiv asupra societății transilvănene l-a avut și răscoala țărănească în Regatul Ungariei contra nobilimii feudale din 1514 condusă de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al regelui
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
prin care se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, ca și realizarea unor reforme. Se insista asupra înființării unui stat obștesc, domn pământean, ales de cler și boieri. Tudor a avut îndrăzneala de a-i spune vornicului Nicolae Văcărescu, insarcitat cu stoparea răscoalei, intențiile sale privind răscoala. Răsculații, aflați sub comandă sa, s-au îndreptat spre București. La 16 martie se aflau în Bolintinul din Vale
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
Balta Liman și-au încheiat mandatul. Poartă a desemnat doi caimacani-locțiitori de domn, având sarcina de a pregăti alegerile. În octombrie 1857, la București și la Iași, s-au deschis cele două adunări ad-hoc, prin care numai marii boieri și clerul au participat la vot direct, în timp ce țăranii și mica nobilime au participat prin delegații. Ambele adunări au votat rezoluții privind unirea, denumirea viitorului stat-România, ideea instaurării monarhiei străine. Propunerile au fost înaintate la Paris, și după discuții prelungite, la 7
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
în ițele intereselor politice, civile. De reținut că în aceste State feudaleprelații participau activ în plan politic local, iar nobilii se amestecau tot mai mult în structurile bisericești. Puterea civilă exercita un apăsător control asupra alegerilor papei, pe atunci încredințată clerului roman. Nu rareori papii au fost aleși, nu atât după criterii care privilegiau calitățile spirituale și pastorale, cât mai ales în funcție de fidelitatea față de familiile puternice și funcție de abilitățile persoanei în administrarea afacerilor pământești, mondane. Reacția cea mai eficientă împotriva acestei
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
principii și cu împărații (reforma aceasta este cunoscută în istoria bisericii ca "«lupta pentru investitură»"). În baza unui decret al papei Nicolae I din 1059, alegerea pontificală era încredințată cardinalilor-episcopi, căreia îi urma aclamația - redusă la un element pur formal - clerului și poporului roman. Figura episcopului Romei a dobândit o revigorare în întreaga creștinătate. "Dictatus papae" a lui Grigore al VII-lea enunța taxativ că «numai pontiful roman este universal». Într-adevăr, papei îi erau recunoscute următoarele roluri: - legislator pentru întreaga
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
fel mai bune decât - cei care lucrează în alte părți ale Romei. Vaticanul folosește euro ca monedă de la 1 ianuarie 2002. Acesta are propria bancă, Banca Vatican. Aproape toți cetățenii Vaticanului locuiesc înăuntrul zidurilor vaticane. Cetățenia este acordată în principal clerului, inclusiv înalților demnitari, preoți, călugărite, precum și faimoasei Gărzi elvețiene, forță militară pe bază de voluntariat. Mai sunt aproape trei mii de muncitori laici care alcătuiesc majoritatea forței de lucru, dar aceștia rezidează în afara Vaticanului. Limba oficială este limba latină, "lingua
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
cenaclul îi oferă o recepție zgomotoasă. Deoarece experimenta dificultăți financiare, discipolii și colaboratorii organizau strângeri de fonduri în numele său. Astfel, la 18 aprilie 1898, "Adevărul" anunța șezătoarea literară menită să strângă fondurile necesare pentru publicarea operei poetului. Publică pamfletul "Falimentul clerului ortodox român" în "Vocea învățătorilor" în care își exprimă dezamăgirea legată de deznodământul „chestiunii Ghenadie” și de felul cum este condusă biserica ortodoxă: "Literatorul" reapare la 20 februarie 1899 avându-l secretar de redacție pe Ștefan Petică, dar nu reușește
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară Românească. Doar marii proprietari de pământ erau primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei domnești
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
totalul populației, predominant etnici lituanieni și germani din fostul Teritoriu Memel, dar proporția lor a scăzut după 1945 odată cu eliminarea populației germane. Mici comunități protestante sunt dispersate de-a lungul părților de nord și de vest ale țării. Credincioșii și clerul avut mult de suferit în timpul ocupației sovietice, mulți oamenii fiind uciși, torturați sau deportați în Siberia. Diferite biserici protestante au stabilit misiuni în Lituania din 1990. 4,1% din populație este ortodoxă (în special în rândul minorității ruse), 0,8
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
o colecție de proverbe și zicale latine și din Biblie, ""Enchiridion militis christiani"" ("Manualul combatantului creștin", 1503). Opera cea mai importantă este ""Encomium moriae"" sau ""Laus Stultitiae"" ("Elogiul nebuniei", 1509), dedicată lui Thomas Morus, o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a "curiei" catolice, în același timp apologie a pasiunii exaltate ("nebuniei") a adevăratului creștin care-și dedică viața credinței. Erasmus înțelege credința creștină ca o acceptare nedemonstrabilă - împotriva și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni - a lui Dumnezeu devenit
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
cei plecați și fugiți, pentru a ajunge la o cifră de de morți în timpul Războiului Civil, adică puțin peste 3% din populație. Majoritatea victimelor au pierit în afara câmpurilor de luptă, din lipsa de îngrijire adecvata sau de hrană. Vechile elite (clerul, și burghezia, aceasta din urmă de la început mai fragilă decât cea din Occident, o parte din intelectuali) au dispărut ori s-au exilat, cel puțin pentru a se alătura unora dintre membrii lor din străinătate. Încă din epoca leninistă, acești
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
cu comercializarea cidrului și ajunsese „"sindic"” al orășelului Beaumont-en-Auge. După ce a urmat cursurile primare ale școlii din localitatea sa natală, a fost trimis să-și continue studiile la o mănăstire benedictină, tatăl său intenționând să-l facă să intre în clerul catolic. În acest scop, la vârsta de șaisprezece ani, a fost trimis la Universitatea din Caen, pentru a studia teologia. După ce a absolvit cursurile Universității din Caen, Laplace a avut șansa să îl cunoască personal pe D'Alembert, care l-
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
-lea. Explicația pentru care Italia a fost punctul de plecare al umanismului renascentist este gradul de urbanizare ridicat al jumătății nordice a peninsulei: aceasta era zona cea mai citadină și secularizată a Europei în epocă. În această arie puternic urbanizată, clerul creștin era mai puțin probabil să domine guvernul și educația, până și bisericile fiind construite și administrate aici de laici. Spitalele și organizațiile caritative care țineau de biserică fuseseră reorganizate și centralizate sub control guvernamental. În contrast cu Europa nordică, unde educația
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
amintit și care s-a aplecat cu multă simpatie asupra tagmei călugărești, nu menționează nici el vreunul care să fi trăit și copiat literatură latină până în anul 1178. Scriptoria mânăstirilor erau, de altfel, locurile unde se copia literatura religioasă necesară clerului creștin, iar faptul semnificativ că în mod sistematic căutătorii renascentiști de manuscrise de literatură clasică în limba latină spun că nu le-au găsit în bibliotecile mânăstirilor explorate, amintind în schimb de locuri puțin onorabile în care le-au găsit
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
cum se cuvine , însă, o dată cu renașterea carolingiană, gramatica s-a transformat profund, și dintr-un simplu manual de reguli elementare de latină, a devenit o disciplină ce regla exprimarea și gândirea. Obiectivul principal al renașterii vieții culturale a fost educarea clerului în vederea îndeplinirii corespunzătoare a funcției sale religioase și nu numai, deoarece se poate sesiza cum oamenii Bisericii au devenit cei mai buni colaboratori ai regelui în conducerea treburilor publice. Paginile capitularului despre cultivarea studiilor literare ("capitulare de litteris colendis") ne
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
eliberarea forțelor inventive. Renașterea carolingiană a reprezentat un izvor de inspirație pentru mișcarea intelectuală de mai târziu, deoarece a lăsat ca moștenire: transcrieri străvechi ale poemelor barbare în care erau cântate istoria și războaiele regilor de altă dată; ideile unui cler instruit, care a fost capabil să conducă cancelaria regală și administrația statului; numeroase tratate de dogmatică ce au clarificat discuțiile aprinse asupra doctrinei adopționiste, doctrinei iconoclaste și cea privind natura Trinității; o gramatică în limba națională și o liturghie unificată
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
la răspândirea largă a cunoștințelor. În această perioadă începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu statele-orașe italiene și continuând în Germania, Franța și Spania. Acest proces este favorizat de o diplomație modernă, care, evitând războaiele, devine un important instrument politic. Clerul, în special cel înalt, își schimbă modul de viață, renunțând la preocupările exclusive de cult și aspirând la o participare activă în politică. Papi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în această privință de negustori sau conducători politici. Creștinismul
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Tratatul de la Lateran din 1929, care a adus atât de mult dorita și mulțumitoarea rezolvare a problemei romane. Pius al XI-lea a apreciat profund singularitatea firii omenești. A sprijinit din răsputeri activitatea misionară și a fost nerăbdător să vadă cler autohton, condus de episcopi autohtoni preluând cât mai multe domenii misionare. În ceea ce a fost numită Magna Carta a misiunilor, Pius a permis anumite obiceiuri care, considerate cândva ca având nuanță de superstiție, cu timpul s-au secularizat. A fost
Papa Pius al XI-lea () [Corola-website/Science/298399_a_299728]
-
nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut "un dascăl de rumânește" (ȘP, 20). Nizamul prevedea, printre altele, că puteau fi primiți la școala domnească din orice clasă socială... fie cler, fie din [[boier]]i sau [[negustor]]i sau din orice altă clasă (Ibidem, 21). Nu știm cum și nici cât a funcționat această școală, dar se știe că în [[1838]], când se pun bazele învățământului public în [[Țara Românească]] ("Eforia
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]