6,563 matches
-
că ar fi disponibilă o catedră de sanscrită la Buenos Aires, dar vă conjur să n-o acceptați. De doi ani, viața a devenit imposibilă acolo. Fiica mea vitregă, care era destul de fericită până în 1950, îmi scrie scrisori disperate. În plus, clima este aspră, iar pesosul aproape nu mai are valoare. Intelectualii mor de foame. E perferabil să mori de foame într-o țară europeană: cel puțin te bucuri de „atmosfera spirituală”... Nu sunt optimist, dar cred că „războiul rece” se va
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fericit! MirceaȚȚ** XLIXtc "XLIX" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Uppsala, 18 decembrie 1960 Dragă Mircea, Cu cel mai mare regret - și uimire! - am aflat din ultima dvs. scrisoare cum vă atacă bolile cele mai imprevizibile. Să fie de vină clima aspră de la Chicago, prea violentă pentru bieții români? Căci (familia) Ringgren ne scrie că iarna se suportă foarte bine, cu condiția să fii obișnuit cu rigorile iernii uppsaliene și să te îmbraci potrivit cu anotimpul, ceea ce americanii - și americancele! - nu înțeleg
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o istorie a imaginarului (2000, 2006) România, țară de frontieră a Europei (2002, 2005, 2007) Mitul democrației (2003) Între Înger și fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până În zilele noastre (2004, 2011) Jules Verne. Paradoxurile unui mit (2005) Omul și clima. Teorii, scenarii, psihoze (2005) Tinerețe fără bătrânețe. Imaginarul longevității din Antichitate până astăzi (2006) Occidentul. O interpretare istorică (2007) Napoleon III cel neiubit (2008) „Germanofilii“. Elita intelectuală românească În anii Primului Război Mondial (2009, 2010) Franța, hegemonie sau declin? (2010) Tragedia Germaniei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deși ar putea recurge la mijloace contracepționale (avortul rămâne principala metodă de limitare a nașterilor). Și viața de fiecare zi este nesănătoasă, din pricina disfuncționalităților societății românești și Îndeosebi a birocrației Înspăimântătoare: alergătură, stres, enervare... Și când toate astea (fiindcă nici clima nu Îi favorizează pe români) se petrec iarna În ger sau vara sub un soare torid, lucrurile devin și mai puțin sănătoase. Murdăria ambiantă este responsabilă pentru boli caracteristice: hepatită, febră tifoidă, meningită... Important pentru un român este să nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
menite a conduce lumea și a decide pururea despre soarta celorlalte popoare“ (mai perspicace, Tocqueville anunța tot atunci că viitorul aparține Statelor Unite și Rusiei!). Codru-Drăgușanu admiră muzeele și Înfăptuirile tehnologice. Îl uimește Însă numărul mare al bărbaților chei (poate din cauza climei!) și Îl oripilează brutalitatea unui meci de box. Limba engleză Îi zgârie urechile; crede că nu este bună, dată fiind scurtimea cuvintelor, decât pentru comenzi navale! <endnote id="2"/> Câțiva ani a trăit la Londra și Dimitrie Brătianu (1818-1890), fratele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aproape cotidiene la catastrofe, toate se țin lanț. Poate că tocmai nesiguranța vieții a imprimat psihologiei bucureștene o doză de fatalism, combinată cu dorința de a trăi clipa, fără a Învesti prea mult În viitor. Primul mare dușman este Însăși clima. Departe de munte, departe de mare și Într-o câmpie deschisă spre stepele rusești, Bucureștiul se supune unui climat tipic continental. Precipitații sunt puține. Vara e foarte cald, temperaturile urcând frecvent spre 40 de grade Celsius (În cazuri excepționale, chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încălzit sensibil: efectul de seră?). Primăverile sunt scurte: se trece repede de la frig la căldură. Toamna, În schimb, este lungă, cu o vreme agreabilă În septembrie și octombrie. Problema este că noul oraș suportă mult mai greu acest gen de climă decât cel vechi. Și astăzi, În zonele verzi, temperatura e vara cu câteva grade mai scăzută decât În zonele de blocuri și asfalt. Atunci când oamenii trăiau Într-o mare de verdeață și printre râuri, izvoare și lacuri, verile vor fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Iarna, nu se mai suferă de frig, ca pe vremea lui Ceaușescu, problema multora este Însă de a plăti prețul ridicat al Încălzirii. Pe vremuri era mai simplu: fiecare Își făcea foc cu lemne, iar lemn se găsea din belșug. Clima e o supărare permanentă. Alte necazuri sunt periodice. Nici o generație nu a fost scutită măcar de câteva dintre ele. Războaiele și ocupațiile străine au Înregistrat timp de secole o frecvență ieșită din comun. Turcii, uneori și tătarii, au prădat orașul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
erau boieri. Interpretarea lui Gonța este surprinzătoare. Fiind el însuși țăran, știa că locuitorii de la munte se ocupă nu numai cu păstoritul: pe lângă oi și vite, au livezi de pomi și fac și agricultură, atât cât le permite pământul și clima. În afară de aceasta, mai toți țăranii liberi mergeau călări când erau chemați la oaste. Faptul că se reped pe urmele tătarilor, când aceștia pradă, sau că, Ștefan cel Mare le dă voie să meargă și să vadă ce s-a întâmplat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune glumind că mulți spanioli l-au numit taurul. Se apropie seara și vântul aduce un aer mai răcoros dar soarele încă strălucește destul de puternic. Interesantă clima în partea aceasta a Spaniei. Chiar și în miezul zilei deși soarele strălucește din plin ai nevoie de cămașă nu numai pentru a te proteja de razele soarelui dar și de vântul ce suflă destul de tare. Clima este mult diferită
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
destul de puternic. Interesantă clima în partea aceasta a Spaniei. Chiar și în miezul zilei deși soarele strălucește din plin ai nevoie de cămașă nu numai pentru a te proteja de razele soarelui dar și de vântul ce suflă destul de tare. Clima este mult diferită de canicula de la noi când nu adie o boare de vânt. Am mâncat multe alune și fructe uscate dar tot îmi este foame. Aștept cu nerăbdare cina de la 19:30, eu, care de cele mai multe ori mănânc de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
s-a lăsat seara. Astăzi după amiază a plouat iar acum aerul este destul de răcoros, chiar rece, iar spaniolul de lângă mine, un tânăr frumos, deschide o sticlă cu vin în prezența a două tinere și frumoase spanioloaice. Dacă aici, seara clima este atât de răcoroasă, se înțelege mai ușor de ce Spania are aceste întinderi nesfârșite de culturi ale viței de vie. Un pahar cu vin însoțit de obișnuitul jambon încălzește inima și hrănește trupul spaniolului, contribuind la acea vitalitate aproape
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
răspuns încă și cu multe alte aspecte, inclusiv de ordin consular de care te vei izbi acolo. Prima mea preocupare a fost să-mi împrospătez cunoștințele despre Peru și să le completez cu lecturi despre istoria, cultura, condițiile geografice, de climă și, evident, de trai cotidian. Știam unele date elementare despre această regiune, dar mă simțeam obligat să merg la ambasada din Lima ca un cunoscător, nu ca un turist neavizat. Am început cu "lucrarea de bază" de la referentura Peru, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
la finele campaniei, sau se pot aduce în țară, sau se vor vinde cel puțin cu prețul cu care au fost plătite. În urma suferințelor îndurate în luna trecută, boala mea, după cum v-am scris, s-a agravat, apoi și asprimea climei de aici mă pune în imposibilitate a mai putea sta în Moscova, astfel că am neapărată nevoie de concediu ce v-am solicitat deja. Dacă călătoria pe căile ferate ruse ar prezenta vreo siguranță, aș veni la Iași, dar acum
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în întregime/ așa cum ești tu în deplină intimitate/ ar sări în aer sediile tuturor ministerelor/ ambasadorii tuturor statelor s-ar simți ofensați în numele popoarelor lor/ și și-ar retrage hârtiile aurite de acreditare/ apariția ta integrală în epocă ar modifica clima pe glob/ ar topi calotele glaciare, pustiurile lumii toate ar înflori/ s-ar înfăptui noua ordine economică pe planeta Pământ/ încetișor, încetișor...". Fragmentul din care am citat se numește "Cutia planetară de viteze". Și au trecut 30 de ani de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
gust și parfum", iar "Enciclopedia americană" menționează că: "în partea occidentală a Cubei se cultivă cel mai bun tu-tun din lume, fiind notoriu parfumul său special, extraordinar". La obținerea acestui tutun de excepțională calitate contribuie în mod decisiv factorii de climă și sol. Cuba este situată departe de căldurile ecuatoriene, temperatura medie anuală fiind de 25 grade, umiditatea relativă de 79%, precipitațiile în zonele de cultură de 1000-2000 mm anu-al, iar solul, de culoare roșu-tropical sau roz, nisipos, feruginos, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
selectarea terenului, în septembrie, se seamănă, zona se acoperă cu pânze sau paie pentru protecția germinării de răcoarea din timpul nopții și căldura din miezul zilei, pânzele sau paiele fiind îndepărtate dimineața și seara, ca plantele sa se acomodeze cu clima. La 10-12 zile răsar plantele, se stropesc cu insecticide și la 35 de zile, în a doua jumătate a lunii octombrie, când plantele au 15 cm, sunt mutate în terenul definitiv de cultură. Frunzele încep a fi recoltate la 45-80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
André Masson, Paul Klee, Juan Gris..., achiziționate la Paris la sfaturile lui Gertrude Stein și peste tot cărți, reviste și baruri pe roți. Avea chiar și în baie o "mică bibliotecă"! Din rațiuni dictate de conservare, având în vedere și clima, călduroasă și umedă, spațiile nu sunt accesibile, putând fi "cercetate" doar cu privirea, prin geamurile și ușile deschise și te uimești ce poate să ofere fiecare colțișor: camera lui Hemingway cu picturi mexicane, harta Africii, piei de leu, mașina de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de trestie de zahăr pentru a determina "incapacitarea" muncitorilor angrenați în campania de recoltare, contaminarea zahărului exportat de Cuba, atacuri la ambasadele și reprezentantele cubaneze din străinătate... În anii ulteriori s-au propus chiar folosirea de tehnologii avansate pentru modificarea climei Cubei și distrugerea recoltelor de trestie de zahăr. În martie 1970 un grup terorist avea să introducă în Cuba virusul pestei porcine, fiind necesară sacrificarea a peste jumătate de milion de animale. În 1973 a fost răspândit în Cuba virusul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mă zorea Eliza să sosesc la Cumpăna, unde i se ura singură. Am petrecut patru zile foarte plăcute acolo. Frumusețea locului, cele trei ape care veneau vâjâind pe văile Capra, Cumpăna și Buda se întruneau chiar sub casă, formând Argeșul, clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
evocatoare. Cartierele vechi ale Bucureștiului le cunoștea în detalii, mult mai bine decât mine, în orice caz, care sunt trăitor în urbea legen darului Bucur de peste patruzeci de ani. Să mai notez că la București îl atrăgea pe Zaciu și clima, mai caldă și mai uscată decât a Clujului în care, toamna și iarna, umezeala și frigul îl paralizau. Deși fiu al meleagurilor românești nordice, Zaciu iubea, ca Alecsandri, căldura și cerul senin. Am venit la București să mă mai dezmorțesc
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
închipuiam că pe această față a mărei pe care îți fug ochii și gândul poți să mergi săptămâni, luni și ani fără să-i dai de sfârșit, să cutreieri pământul în toate direcțiunile, să treci prin toate latitudinele, prin toate climele, de la eterna vară a ecuatorului, la eterna iarnă a polurilor, singură această idee mă rătăcea, părea ceva peste fire, întrecea chiar fantasmagoria visului. Am auzit pe unii susținând că aspectul mării ar fi monoton, fiind totdeauna același. Din contra, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
biocenoză, ca și lichenii, să fie mai productivă decât componentele ei luate separat. Faptul că simpla prezență a celuilalt, chiar dacă e un parazit, este un factor stimulator, este perfect explicabil În acest context. Și, Într’adevăr, pentru unele zone, cu climă extremă, precum extremul nord, lichenii sunt singura bază trofică pentru tot ceea ce mișcă pe acolo: În primul rînd, turme Întregi de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot mai ridicat pe parcursul istoriei sale, a impus o evoluție a adăpostului. Peștera, ridicată acum la rangul de mit, nu putea asigura adăpostul curent, din cel puțin două motive: sunt destul de rare și, mai ales, amplasate În zonele muntoase, unde clima mai aspră presupune o colonizare umană mai târzie. Dar omul a imitat ceea ce a văzut În natură, construindu-și adăposturi de vânt, precum cel descoperit la Ripiceni și, mai târziu, ceva În genul bârlogului animalelor, adică bordeie. Necesitatea de a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]