7,719 matches
-
iar PASOK beneficiază de statutul de aliat în grupul politic socialist din Parlamentul European. În plus, actorii partinici, fie și disidenți, își apără punctele de vedere fără să rămînă în afara europartidului. Apoi, Daniel-Louis Seiler propune un al doilea motiv: o coaliție "atît de dezbinată nu s-a prea evidențiat în scrutinele din 1979 PSI și PSDI s-au prezentat pe liste concurente decît la nivel liric și simbolic"671. Este o realitate că partidele membre originare din aceeași țară nu fac
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
PSE a fost totuși de acord să susțină politicile active pentru locuri de muncă (Luxemburg, 1997) și strategia de la Lisabona (2000). În această privință, ne-am expus concepția asupra mecanismelor implicate care ne permit să identificăm pozițiile partidelor membre, precum și coalițiile apărute. Apoi, Hix și Lord consideră că influența PSE depinde și de deciziile UE. În fapt, regulile de decizie în UE lasă puțină marjă de manevră pentru PSE, adaptat, în esență, să influențeze informal Consiliul European. Pe de altă parte
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
informație și de conținut și creșterea credibilității naționale. În completare, de adăugat că PSE le permite actorilor săi partinici să dezbată între ei, oferind astfel proiecte transnaționale inedite. 10.1.2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a analizat PSE și cazul capitolului despre locurile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de adăugat că PSE le permite actorilor săi partinici să dezbată între ei, oferind astfel proiecte transnaționale inedite. 10.1.2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a analizat PSE și cazul capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997). Johansson și-
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2.3. Abordarea transnațională Karl-Magnus Johansson a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale pe agenda procesului politic european, căci impactul acestor coaliții este mai evident atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională, el a analizat PSE și cazul capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997). Johansson și-a argumentat analiza cu documente publice, interviuri și surse secundare. Totuși din studiul nostru de caz reiese că PSE nu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și cazul capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam (iunie 1997). Johansson și-a argumentat analiza cu documente publice, interviuri și surse secundare. Totuși din studiul nostru de caz reiese că PSE nu a dezvoltat o strategie de coaliție transnațională în sensul dat de Johansson. S-a concentrat mai curînd spre regruparea actorilor partinici în vederea influențării procesului politic european, în urma adoptării capitolului despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam. Faptul se verifică atît în actul I, cît și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lui Marks et alii, care propun despărțirea modelului lui Hix și Lord în două direcții: o dublă dezagregare cauzată de probleme și de teritoriu 705. La rîndul nostru, vom propune aprofundarea modelului Hix-Lord printr-o "triplă dezagregare": actorii partinici (în privința coalițiilor create între ei), politicile și mecanismele. În primul rînd, este necesară examinarea poziționării actorilor partinici în cadrul partidelor europene. Miza este cea subliniată de Christophe Bouillaud. Sînt dificil de examinat relațiile în cadrul conferinței liderilor de partid și al grupurilor de lucru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dimensiunea teritorială (națională sau chiar comunitară). Pentru asta, am examinat pozițiile actorilor partinici prin intermediul interviurilor centrate și al colectării documentelor respective în care erau exprimate pozițiile lor politice în cadrul cooperării partinice la nivelul partidelor europene. Astfel, este posibil să identificăm coaliții între actorii partinici naționali/europeni în cadrul europartidelor, ținînd cont de tripla dezagregare propusă. Politicile constituie cea de-a doua dimensiune de explorat, ceea ce ne permite să examinăm poziționarea actorilor partinici față de mizele politicilor. La nivel agregat, dacă examinăm politicile PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
atît în jurul politicii cererii cît și a ofertei. Apoi, grupurile de lucru constituie o importantă arenă de dezbatere unde se pot analiza pozițiile actorilor partinici naționali și europeni plecînd de la documente istorice și interne. Prin extensie, aceste poziții conduc la coaliții în jurul preferințelor politice privind combaterea șomajului, fapt dovedit de analiza actelor I și II ale politicii locurilor de muncă a PSD. În plus, în cadrul europartidelor se pune problema gestionării acestei diversități politice. Am arătat că există mecanisme centralizate care operează
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
II ale politicii locurilor de muncă a PSD. În plus, în cadrul europartidelor se pune problema gestionării acestei diversități politice. Am arătat că există mecanisme centralizate care operează în grupurile de lucru și care mediatizează poziționările actorilor partinici și ale diferitelor coaliții. La fața locului, ele nu se manifestă la fel și nu produc același rezultat. În cazul președinției POSL, a fost creat un grup de lucru mai restrîns, compus din POSL, PvdA și Partidul Laburist Irlandez. Acesta va influența, în parte
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cooperare I și cooperare II au permis ameliorarea interacțiunii dintre actorii partinici. Pe urmele lui Geoffrey și Pippa Pridham, am expus importanța mecanismelor de interacțiune internă în cadrul europartidului. În raport cu o anumită miză, acesta organizează exprimarea pozițiilor actorilor individuli și ale coalițiilor din europartid. În cazul grupurilor de lucru, mecanismele partinice centralizate determină, în parte, elaborarea programelor partidelor europene. La conferința liderilor, operează mai ales mecanismele descentralizate. În plus, mecanisme verticale leagă conferința liderilor și grupurile de lucru. În acest cadru, cooperarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
am referit la cele instituționale pentru a examina dezvoltarea partidelor europene și a politicilor europene pentru locurile de muncă. Karl-Magnus Johansson este de părere că analiza "procesului prin care actorii naționali devin actori transnaționali și pătrund în societățile naționale construind coaliții peste frontiere poate îmbina două subdiscipline ale științei politice. Distincția artificială între relațiile internaționale (RI) și politicile comparate (PC) este un obstacol în înțelegerea naturii transnaționalizării și integrării. Studiul transnaționalizării partidelor politice îi îndeamnă pe teoreticienii și pe analiștii empirici
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în cadrul europartidului (Hanley) Rezultatele cercetării de față trec totuși de această sinteză teoretică. Mai mulți factori motori, o dată reuniți, permit, cu siguranță, optimizareea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
luptele dintre diferitele facțiuni ale unui partid politic. Diferența e că, în europartide, elitele partidelor naționale intră în competiție la nivel european. La un nivel intermediar de agregare între expresia preferințelor și politica oficială a partidului european, se pot distinge coaliții legate prin afinități ideologice. În fine, există și actori și factori ambivalenți, cum sînt grupurile politice, partidele naționale, mizele politice care divizează europartidul. De luat în considerare este și sistemul partinic european, care alătură două tendințe de sens contrar: presiunea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
O. spre Est este considerată ca o „apropiere a pericolului de frontierele patriei’. 2) Poziția adoptată de Moscova a demonstrat clar că Rusia concepe Europa Centrală și de Est ca o zonă neutră și în nici un caz sub controlul unei coaliții ostile Rusiei. Succesele obținute în vederea gestionării crizei bosniace de la Sarajevo (februarie 1994), precum și crearea „grupului de contact”, din care făcea parte și Rusia, au marcat o cotitură în conștiința rusă de a fi o mare putere. Aceasta s-a manifestat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se transforma în elementul central al sistemului european de securitate. Rusia considera N.A.T.O. o amenințare la adresa intereselor sale de securitate, iar zona Europei Centrale și de Est ca o zonă neutră, ce nu trebuie să fie sub autoritatea unei coaliții opuse ei. Marea Britanie este angajată politic față de N.A.T.O., fiind un factor important de garantare a securității, alături de S.U.A. Și-a afirmat dorința revitalizării și reînnoirii N.A.T.O. Franța, pe de altă parte, a avut totdeauna o atitudine ambivalentă față de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o spirală ascendentă, interesele și obiectivele statelor, ca principali actori ai sistemului internațional, schimbându-se de la o etapă la alta. Practic, nu se poate vorbi despre o definiție general acceptată a conceptului de alianță. Unii autori folosesc termenii de „alianță”, „coaliție”, „pact", „tratat", „bloc” , ca pe noțiuni ce ar avea același sens. Alți cercetători fac distincție între acești termeni, motivându-și într-un fel sau altul, punctul de vedere. În consecință, se poate spune că nu există un consens în ceea ce privește clasificarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ar putea fi contradicția dintre mutațiile juridice din sfera dreptului internațional, pe de o parte, și persistența instituțiilor alianțelor militaro-politice. De astfel, prevederile articolului 21, prin ambiguitatea lor, ofereau un justificat temei și un subterfugiu pentru continuarea practicii formării de coaliții politice (condiția finală fiind să nu se denumească ofensive). Cea de-a treia perioadă analizată, care acoperă spațiul istoric de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în prezent, aduce ca element de referință crearea Organizației Națiunilor Unite și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
reprezintă singurele organisme europene care au contribuit în mod substanțial la crearea unei Europe stabile, sigure și prospere. Pentru alte state din lume au constituit un model de stabilitate și colaborare, de interdependență încununat de succes. N.A.T.O. a instituționalizat coaliția de apărare pentru Europa Occidentală și a reușit un lucru care nu s-a mai realizat până la ea și nici după ea: atragerea Statelor Unite într-o colaborare deosebit de avantajoasă pentru statele vesteuropene în vederea obținerii status-quo-ului pe continent. Faptul că aliații
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cu o varietate de probleme. Perspectiva că Uniunea Europeană ar putea deveni cadrul major pentru prosperitate și stabilitate într-o Europă privită ca întreg se confruntă cu riscul pierderii coeziunii din cauza lărgirii granițelor sale, deschizând astfel drumul spre vechile și neliniștitoarele coaliții concurente, pentru care Europa era cândva recunoscută, temută și disprețuită. În ciuda tuturor acestor motive, Europa este zona unde imaginea internațională a Rusiei, angajamentul internațional al Statelor Unite și viitorul instituțiilor multilaterale importante din Occident se vor defini cu claritate. VI.4
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mai larg de amenințări percepute ca fiind aceleași pentru toți membrii (fie prin descurajarea purtătorilor de riscuri de a se alinia, fie prin compensarea unei asemenea alinieri) ș.a. 2. Deși există o terminologie diversă raportată la fenomenul abordat - alianță, asociere, coaliție - se constată similitudinea acestora care poate merge până la identitatea de esențe. În pofida nuanțelor, accentelor și valențelor diferite, este greu de stabilit o diferențiere de substanță între aceste noțiuni. Unii analiști le includ într-o concepție generică, aplicabilă „formării și menținerii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
relație de cooperare între două sau mai multe grupuri autonome pentru atingerea unui obiectiv specific” (Hugo F. Reading, „A Dictionary of the Social Sciences”, London, 1977). Privită prin această prismă, alianța se înfățișează fie ca o asociație, fie ca o coaliție, acestea nefiind altceva decât ipostaze concrete ale cooperării. Cooperarea poate fi directă sau indirectă, primară secundară sau terțiară, antagonică sau de acomodare, competitivă sau de convergență, poate să reprezinte o acțiune comună principală sau auxiliară etc. Ca modalități specifice de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
existența unuia sau mai multor dușmani reali sau potențiali; - reciprocitatea intereselor - fie cu privire la păstrarea status-quo-ului, fie la expansiunea teritorială, a resurselor strategice etc. - eventualitatea angajării militare și a riscului unui război. Abordarea tradițională a problemei alianțelor pune în centrul atenției coalițiile politice și militare, fie ele de tip ofensiv sau defensiv. Într-o astfel de viziune, alianțele implică o colaborare militară, ceea ce le distinge de colaborările sau asocierile cu caracter economic și politic, deosebindu-se de organizațiile de securitate colectivă, fiind
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de asemenea, prin competiția dintre alianțe se caută dobândirea acestui echilibru. Există o părere larg acceptată în abordarea tradițională, potrivit căreia alianțele internaționale favorizează echilibrul, în acest sens putându-se observa chiar funcționarea câtorva reguli de comportament al participanților la coaliții. În „Sistem și proces în relațiile internaționale”, Morton Kaplan prezintă astfel câteva reguli operaționale ale modului de formare a alianțelor în secolul al XIX-lea: 1. Participanții la sistemul de alianțe au căutat să se întărească și au acceptat mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1. Participanții la sistemul de alianțe au căutat să se întărească și au acceptat mai degrabă negocierea decât lupta directă. 2. Orice participant a căutat echilibrul și a contestat orice tendință de dominație venită din partea altui stat sau a unei coaliții. 3. Datorită faptului că sistemul internațional este clădit pe puterea statelor, participanții au căutat să reducă tendințele de organizare supranațională care ar fi putut afecta statutul suveran al statelor ca subiecte internaționale. Perioada secolului trecut ca și cea anterioară a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]