4,113 matches
-
1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe Tauern, circa 100 rezervații
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
era reședința cercului cu același nume, în care erau înglobate 32 de localități inclusiv (Reșița, Dognecea, Bocșa), aici aflându-se un suboficiu administrativ, o biserică și o mânăstire romano-catolică. Populația localității este denumită de românii bănățeni "cârșoveni", "carașoveni", "cotcoreți" și "cocoși" iar sârbii din Banat le zic "Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor, în trecut, au fost creșterea
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului și ale Hunedoarei. B. Fauna
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
sau congelată 0206 Organe și subproduse comestibile de la animalele din speciile bovină, porcină, ovină, caprină, cabalină, de măgar sau de catâr, proaspete, refrigerate sau congelate 0207 Carne, organe și subproduse comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări de la nr. 0105 (cocoși și găini, rațe, gâște, curci și bibilici) ex 0208 Alte feluri de carne, organe și subproduse comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate 0209 00 Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și grăsime de pasăre netopită, proaspete, refrigerate sau congelate, sărate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
fundul ei, între păraie împădurite constituindu-se cele câteva cătune: Borăști, Curășăști, Jăcești, Bârzogănești, Bârstăneși, Codrești, Găndrești, Băcești, Popicești, Bologești. Geografia locului și așezarea familiilor din respectivele cătune au fost cândva versificate: "Ciurcu, Cureș, Vagon, Jac, Imbrea, Budulău, Nonic, Hup, Cocoș, Dămian, Șilip". De obicei familia își construia casa în funcție de suprafața de teren ce-o avea, care era bine să fie cât mai mare pentru nevoile unei economii agro-pastorale. Erau câteva familii foarte vechi și înstărite care aveau în jurul casei câte
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ. Nefiind adânci
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolnița - Epuran" (Peștera Topolnița, Peștera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului și formațiunea naturală cunoscută sub numele de "Cocoșul de Munte". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cireșu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,08%). Pentru 1,05% din populație, apartenența etnică
Comuna Cireșu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301600_a_302929]
-
a scris studii despre viața lui Pușkin și despre arhitectura Petersburgului. Ea s-a dedicat cercetărilor legate de viața și opera lui Pușkin: "Пушкин и Невское взморье" („Pușkin și litoralul Nevei”), "Гибель Пушкина" („Moartea lui Pușkin”), "O золотом петушке" („Despre Cocoșul de aur”, "O каменном госте" („Despre Oaspetele de piatră”) și altele. Pentru mulți ani, Pușkin a constituit pentru Ahmatova o salvare și un refugiu în fața ororilor istoriei, o personificare a normelor morale și a armoniei. Pe lângă acestea, se mai ocupă
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva posibilități pentru
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
să mute în orașele mari. Astfel în mediul urban a devenit vizibil fenomenul suprapopularizării a parohiilor. În acest context a devenit absolut necesar construirea noilor de lăcașuri de cult, cum ar fi Biserica din Orașul de Jos și Biserica cu Cocoș din Cluj, Biserica Mică din Târgu Mureș sau Biserica cu două Turnuri din Oradea. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria și România a
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește mesajul "„Și nu uita ca de Crăciun,/ Române să fi bun”". Acea noapte a Ajunului nu este o noapte a odihnei, aceasta căutându-și timpul între cântatul cocoșilor de ziuă și toaca de chemare la biserică. Pe tot timpul acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
în diferite specii formând frumusețea stâncilor golașe și a pădurilor noastre care atrage pe mulți iubitori de escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
se îndepărtează culoarea și nu ceara, ca în alte locuri din țară, prin intermediul „borșului” care înlătură culoarea roșie lăsând vizibile modelele de ceară conturate în relief pe suprafața oului. Dintre modele amintim: brâul Maicii Domnului, calea fără sfârșit, grebla, creasta cocoșului etc. Tot acum, în Duminica Albă, numită și Duminica Mătcii, avea loc înainte vreme obiceiul „înfrățirii”, al „legării de frați și surori”, prin schimbarea de „ouă scrise” între tineri, care se salutau ulterior cu formula: „soră de cruce” sau „kereska
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
poartă denumiri interesante, iar zona montană este reprezentată de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cătunul Buda, cu 26 de case, 20 birnici și șase sufleturi (un popă și cinci scutelnici). În anul 1775, Maria Jituiceroaia, văduva Jituicerului Gheorghe Cănănău, cu fii ei Șerban și Ioniță face schimb de moșii. Ea dă mănăstirea Solca, munții Cocoșul, Găina, Valea Porcescul, Mestecănișul, Petrișul, Fața Câmpulungului (Dea)și Muncelul la Strajă și primește în schimb satul Costești, din ținutul Botoșani. Măsurile luate de stolnicul Constantin Kogălniceanu după 1767pentr „a ridica și așeza în vatra satului pe oamenii ce șed
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum cântă cocoșul, ea vestește o mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și-l mănâncă; dacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îngenunchează lângă sicriu, apoi încep să-și dea mâna peste ei, punând un ban sau o monedă fiecare, ca să aibă mortul de drum. Se dă peste ,copârșeu” pomană de sufletul mortului rudelor și oamenilor săraci. Prima dată se dă un cocoș celui ce rămâne capul familiei. Hainele mortului se dau celui care l-a spălat. Se mai dau oi, fiindcă lâna oilor ține apă mai mult timp și mortului nu-i va fi sete. Inainte de a porni spre groapă, se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]