4,459 matches
-
sau, chiar cu înțelesuri inverse, se suprapun. Ca să fiu sincer, nu pot afirma nimic. Cu cât mă gândesc mai mult cu atât se multiplică detaliile și văd mai puțin clar. E dureros că sufletul omenesc este așa de lipsit de consistență. Și cu groază văd că se poate ca Irina să fi luat hotărâri exagerate sau atâtea altele intermediare. Se poate, admițând posibilitățile cele mai extreme, să se fi omorât pentru mine sau să se fi măritat pentru un altul. Când
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vine mai ales din neputința de a putea clasa toate amintirile. Sunt doar vorbe, priviri, interjecții care nu se leagă de nici un eveniment. Nu știu în ce ordine s-au produs ele, și astfel nu voi izbuti să dau o consistență precisă descoperirilor mele. Voi forma o ființă statică compusă din sute de exclamări trădătoare, care s-au petrecut în timp. În definitiv, Irina poate a evoluat. M-a iubit la început mult, și apoi gândul că trebuie să se aranjeze
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-i produc bucurii, distrînd-o, învățînd-o, dezinteresat. Am căutat să-mi descopăr mici gusturi perverse din voința de a fi exact, pe care, de obicei, le crezi inerente fiecărui om. Poate chiar, în parte, iscodindu-le, le-am creat. Am dat consistență unor vagi intenții și mi-am clădit apoi o personalitate sufletească falsă. Poate că de-ar citi Irina acestea, ea care, în definitiv, prin mine și-a trăit dragostea ei primă, și-ar aminti de atâtea satisfacții complecte și nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
alăturare destul de elastică, s-a numit ficțiune autobiografică. Lucrurile intră în matca firescului într-o narațiune care, deși pare fragmentară, caleidoscopic răspândită cum este în mai multe fațete recompunând același cosmos în care se integrează eul mărturisitor al anecdoticii, capătă consistența unui tot unitar tocmai grație empatiei pe care o generează, empatia față de o lume uitată, prăfuită, iubită de unii și condamnată de alții din pricina lipsei sale de reacție la insuportabila presiune a istoriei. Este vorba, ca să fim mai preciși, despre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
înveșmântată într-o mică lume a ei ca un scut invizibil, pe care o duce cu ea fără niciun efort prin lumea exterioară, cea fadă și mizeră. Fără niciun efort, fiindcă mica ei lume e imponderabilă, dar are în schimb consistență. Și flux unidirecțional toată atenția exterioară o pătrunde fără să-i provoace nici cea mai mică vătămare, dar nicio atenție nu se-ndreaptă dinspre lumea ei către cea exterioară. Repet, pe stradă! Unde femeia tânără și frumoasă n-are nimic
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
neobservată și a unui electrician autodidact și nemulțumit din Poole, nu se simțea atrasă de un stil de viață original și nici măcar nu avea chef să-și ia diploma pentru a contracara hegemonia culturală masculină. Nici carnea lui Beverley, de consistența smântânii, și nici statisticile pe care aceasta i le oferea nu reușiseră să elibereze extazul sexual încătușat în pieptul îngust al lui Carol, așa cum nu reușiseră nici cele cam șapte penisuri ca niște cârtițe oarbe, care o pătrunseseră și lânceziseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
reține proverbe sau zicători. Un exemplu suficient de bun, însă atât de comun încât este rareori conștientizat ca atare, fusese descoperit de Carol. Degetul ei o putea dovedi. Cu siguranță, era ceva în locul acela, ceva destul de mare și bine înfipt. Consistența sa nu era nici solidă și nici fluidă, ca a unui chist, dar nici rugoasă, ca a unui neg sau a unei bătături. „Însă“, îi explică trupul minții lui Carol, „obiectele din zona genitală, asemenea celor din gură, par mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
strecoare înăuntru și să poată pipăi interiorul umed. Dumnezeule! Era acolo, mai mare ca oricând! Să fie oare de vină sensibilitatea exagerată a degetelor, sau grăunciorul chiar crescuse? I se părea ei, sau degetele chiar simțeau că aceasta avea o consistență internă proprie, care îi sugera că nu e doar o bucată de carne amorfă, ci una înzestrată cu simțire? Capul curios al băcanului se ivi la capătul culoarului. Carol își retrase mâna din pantaloni, transpirând de parcă ar fi fost surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
povestea? Nicidecum, bunule cititor. Tu ai fi făcut-o? În schimb, am achitat cei 10 penny pentru accesul la toaleta publică. În cabina strâmtă am răzuit sperma uscată de pe interiorul coapselor mele cu o bucată de hârtie aspră, a cărei consistență se apropia mai mult de cea a hârtiei de împachetat decât de moliciunea hârtiei igienice. Apoi, în timp ce îmi stropeam cu apă fața amorțită, am văzut un soi de avanpremieră a camerei de interogatoriu în această încăpere anonimă, funcțională și lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
atâtor abuzuri din trecut, încât aveai impresia că trupul ei a fost însăilat în grabă. Iar părul, pe care-l coafa acum în stil prerafaelit, fusese atât de des decolorat, vopsit și filat în decursul anilor că avea, la atingere, consistența vatei de zahăr amestecate cu pilitură de fier. Bull se abținuse să-și treacă degetele prin părul ei când făcuseră ceea ce trecea drept dragoste. Se temuse să nu se taie. Nu că Bull nu s-ar fi considerat atrăgător - deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
atârna pe marginea patului, întocmai ca podul suspendat Westway. În unele momente, pleoapele i se zbăteau sub influența piesei de teatru Nō pe care i-o înscena subconștientul, apoi Bull se smiorcăia și strângea la pieptul dotat cu pectorali de consistența budincii o minge de rugby imaginară. În alte momente, cele de repaos total, picioarele lui ca de gândac se agitau și se depărtau în somn. Astfel, cele două seturi de organe genitale se suprapuneau în cadrul format de coapse. Neonul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sfârșit, simțind o căldură care aproape că îl făcu să leșine. Citi: PASAJ RETRAS Dumnezeu există. În cazul meu ai fost tu. Și încă pot să spun că mai ești. Deși ascuns în cele mai necuprinse paradoxuri și lipsit de consistență, existența lui este totuși incontestabilă. Cred că viața este o matrice care poate fi schimbată cu propriile gânduri. În cazul meu, acțiunea gândurilor bune asupra matricei mi te-a adus pe tine. Am suferit însă prea multă vreme din cauza nebuniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
se pot împlini sufletele precum cel al meu, adăstând la răscrucea dintre lumi?... Nu știu. Nu știu cum este pentru fiecare, dar pentru mine cunosc, cred, răspunsul, o dată pentru totdeauna: am să aleg viața în locul exaltării aceleia tulburi și fără pic de consistență pe care unii o numesc geniu și pe care, dacă n-aș ști totuși că am trăit-o pe propria-mi piele până nu demult, în încercarea de a afla locul de unde izvorăsc gândurile, la fel de neputincios ca cine știe câți alții să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
salvat. Salvat, și cred că asta era de fapt ceea ce trebuia să înțeleg, aceasta era știința aceea absolută la care visam pentru a putea stăpâni universul, abia acum am înțeles, sper, în sfârșit, menirea sufletelor pe țărmurile acestea lipsite de consistență ale vieții... acesta este rostul lor, odată pentru totdeauna, acela de a-și împlini menirea salvându-se... Dar stați, SALVAT?! Am fost salvat, am spus parcă, nu de mult? Dar ce vorbă mare-i asta? Nu mi-e rușine locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Respirația Ei este azurie în înălțimea cerurilor, foșnește pe vârfurile munților, șoptește în frunzele pădurii, unduiește peste câmpii, doarme în văile adânci, arde fierbinte în deșert. Tăria oaselor voastre s-a născut din tăria oaselor Mamei divine, care a dat consistență stâncilor și pietrelor. Ele stau dezgolite în fața cerului, pe vârfurile munților; sunt ca niște uriași care stau dormind pe coastele munților, ca niște statui sfinte așezate în deșert și ascunse în adâncimea pământului. Delicatețea cărnii noastre s-a născut din
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ruină. Tăticu, dar ar putea să investească ceva bani în ei, să treacă la renovare. Dar mie îmi place ca varietatea să fie cât mai mare. E ceva care mă excită După așa ceva, Londra mi se pare insipidă și fără consistență... Acum hoinăream prin lumina galbenă a băncilor închise, a municipalității și a afacerilor proaste, toate sleite de munca de peste zi. De ce nu sunt băncile la fel de diverse și apte de improvizație ca toate celelalte afaceri americane? De ce nu putem avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
beat? mă întrebă el încântat și zâmbi. Sunt câteva lucruri mai bune decât zâmbetul întunecat și reticent: lucruri care merită o sută de dolari. Merită mai mult. Cutele pleoapelor lui erau de un negru infinit, ceea ce dădea și mai multă consistență uimirii lui, făcându-i zâmbetul și mai tainic. E ceea ce va pune întotdeauna pe figura lui Felix un aer ștrengăresc, chiar și atunci când el va înceta să mai fie un băiat negru și va deveni un bărbat negru. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ar trebui să mă duc în America. Dar eu nu vreau să mă duc în America. Nu-mi pot permite să mă duc în America... Toate aceste evenimente au un efect atât de negativ asupra mea... Viața mea își pierde consistența. Marile agenții, pentagramele formei și scopului, nu mai au nici o putere asupra mea și nu mai îmi produc nici o plăcere. Fat Vince mi-a găsit o slujbă, să lucrez ca paznic pe o furgonetă de înghețată din Hyde Park. Treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a avea în față o asemenea prăjitură o irita, mai ales că Marcel compara zilele petrecute împreună cu această prăjitură nesuferită! Va evita toată viața prăjiturile de acest gen, n-or s-o mai tenteze, se topesc prea repede, n-au consistență. Se dărâmase întreaga cetate a viselor ei, precum castelele clădite pe nisip, care nu rezistă nici timpului și nici intemperiilor naturii. A doua zi, trebuia să înceapă serviciul la secția de chirurgie. O săptămână întreagă făcu tot posibilul să n-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
i-ar fi fost așa de simplu să spună: Vrei să fii soția mea!? Dar Alex avea ceva enigmatic în tot ce făcea: În discreția vorbelor, în gesturi și chiar în zâmbetul lui, care nu avea întotdeauna aceeași coloratură și consistență. Se prea poate să fi fost și el năpădit de gânduri și întrebări. E deosebit de dificil însă să pătrunzi în sufletul unui om, mai ales dacă lipsește o punte. Și totuși... ce aștepta? Mai exista oare cineva ce intrase pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ființele privite în sine sunt asemenea unui râu curgător pe surfața căruia sunt suspendate umbre. Aceste umbre stau pe loc ca o urzeală, ca ideea unei ființe sub care undele râului [curg] eterne, altele formează o bătătură, singura ce dă consistență acestor umbre și totuși ea însăși într-o eternă tranziție, într-un pelerinagiu din ființă-n ființă, un Ahasver a formelor lumei. Acuma, căutând la organele acestor ființe, găsim asemenea că ele sunt ca părți constitutive ale întregului, forme mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui r în n (senin în loc de serin) (v[ezi] Miklosich și Slavische Elemente im Rumunischen) Celelalte popoare balcanice [MAGHIARA ȘI ROMÎNA] 2263 [La unguri: ] Flecțiune turanică, dicționar slav, sintaxă germană. La romîni: flecțiune traco-ilirică, dicționar latin al limbii în circulațiune. ["CONSISTENȚA UNEI LIMBE"] 2285 Limba română de-aceea s-a depărtat și s-a înmuiat * așa de latină *, pentru că așa de lungă vreme nu a fost scrisă. Consistența unei limbe începe cu scrierea ei. Elementele primite în această scriere, nouă fiind
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
slav, sintaxă germană. La romîni: flecțiune traco-ilirică, dicționar latin al limbii în circulațiune. ["CONSISTENȚA UNEI LIMBE"] 2285 Limba română de-aceea s-a depărtat și s-a înmuiat * așa de latină *, pentru că așa de lungă vreme nu a fost scrisă. Consistența unei limbe începe cu scrierea ei. Elementele primite în această scriere, nouă fiind chiar, devin consistente și rămân în limbă, dacă nu contrazic cu direcțiunea spirituală a poporului. Ele nu trebuie să coincidă cu natura limbei, ci numai să nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
puține colori precise, deci le puneau pe toate - dar știau a le pune astfel încît raportul lor e frumos. Pe un grund roșietic sau suriu. Făceau o armonie înaintea ochilor. Și amestec de colori provine însă mai rar. Însă pe consistența colorilor dădeau mult, așa încît pe unde nu venea aer și străini colorile până azi au rămas proaspete. În morminte a aflat și L[epsius] asemenea colori proaspete, însă umezeala aerului mării discompune varul pe care ele sunt puse, deci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de profesori pensionari, după o viață de muncă, înregimentați în elita intelectuală a societății! O altă familie de intelectuali pensionari (învățători) vorbeau, cu amar, despre „performanțele” lor în drămuirea modestelor pensii pe care le primesc: meniuri sărace ca varietate și consistență, pregătite din produse ieftine și de calitate inferioară, raționalizarea strictă a consumului alimentar: patru măsline de persoană la micul dejun cu un pic de margarină și nelipsitul ceai amăgit cu puțin zahăr, două sute de grame de mezel pe săptămână, un
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]