14,043 matches
-
vis-à-vis de criza arabo-israeliană. A scos în evidență necesitatea soluționării pașnice a crizei care nu a fost rezolvată în urma celor trei războaie arabo-israeliene, dovedind că numai calea tratativelor directe ar putea duce la o pace dreaptă și durabilă în regiune. Convorbirile dintre șeful statului român și cei doi conducători arabi s-au desfășurat într-o atmosferă de lucru normală, prietenească, bazată pe respect reciproc, concretizată prin acțiuni bilaterale de cooperare economică și tehnico-științifică, de dezvoltare și diversificare a schimburilor comerciale româno-algeriene
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat, cu poziții diametral opuse și reacții pe măsură din partea liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o țară socialistă, cum era România, susține poziția Israelului și a SUA, cu privire la tratativele directe dintre arabi și israelieni după atâtea agresiuni împotriva unor țări arabe. Într-un mod diplomatic au și criticat țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu concepeau o altă modalitate de soluționare a conflictului decât cea armată, prin forță, așa cum de altfel fuseseră acaparate teritoriile de către Israel, în cele trei războaie din 1948, 1956 și 1967, când numărul refugiaților palestinieni crescuse simțitor. Fiind prezent la convorbiri, în calitate de interpret, am apreciat curajul, răbdarea, cumpătarea și înțelepciunea cu care președintele român a susținut și a apărat poziția adoptată de România față de evenimentele din Orientul Mijlociu și nu numai. Explicațiile pe care le prezenta nu puteau fi combătute cu argumente
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Israelul, asigurându-le armamentul necesar ca formă de păstrare a așa-zisului echilibru în regiune. c) Încerc să prezint unele aprecieri, în calitatea mea de atunci de interpret și diplomat, fiind prezent la primele și cele mai importante întâlniri și convorbiri ale președintelui Nicolae Ceaușescu cu președintele Egiptului, Anwar Al Sadat, și cu președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Au fost convorbiri de-a dreptul istorice, care au marcat debutul unui proces îndelungat și dificil spre pace în Orientul Mijlociu, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
calitatea mea de atunci de interpret și diplomat, fiind prezent la primele și cele mai importante întâlniri și convorbiri ale președintelui Nicolae Ceaușescu cu președintele Egiptului, Anwar Al Sadat, și cu președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Au fost convorbiri de-a dreptul istorice, care au marcat debutul unui proces îndelungat și dificil spre pace în Orientul Mijlociu, ce privea direct soarta poporului palestinian. Prima convorbire între președintele român și președintele egiptean a avut loc la Palatul Kubeh din Cairo, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Egiptului, Anwar Al Sadat, și cu președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat. Au fost convorbiri de-a dreptul istorice, care au marcat debutul unui proces îndelungat și dificil spre pace în Orientul Mijlociu, ce privea direct soarta poporului palestinian. Prima convorbire între președintele român și președintele egiptean a avut loc la Palatul Kubeh din Cairo, în aprilie 1972. A fost, după cum bine îmi amintesc, o întâlnire cu un început rece, pentru că fiecare avea o gândire și o poziție proprie, diferită, față de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cel rațional și înțelept. România ar fi dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a înlesni comunicările între cele două părți, pe căi diplomatice, discrete și sincere, în scopul pregătirii unei atmosfere propice convorbirilor bilaterale și tratativelor între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată numai și numai pe această cale, sublinia șeful statului român. Președintele României estima că atmosfera și climatul internațional sunt în favoarea acestei soluții pentru pacea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată numai și numai pe această cale, sublinia șeful statului român. Președintele României estima că atmosfera și climatul internațional sunt în favoarea acestei soluții pentru pacea arabo-israeliană, testată în timpul convorbirilor sale cu șefi de stat de pe toate continentele, inclusiv cu oameni politici și personalități din domeniul economic, științific și cultural din diferite regiuni ale lumii. Arabii, susținea Ceaușescu, ar trebui să valorifice această conjunctură internațională favorabilă, soluția de pace fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a durat câteva ore; ambii președinți prezentau argumente istorice, politice, economice, militare și sociale pentru a-și susține convingerile lor, dar cu tentă conciliabilă. Cele mai acute impedimente continuau să fie: recunoașterea statului Israel și tratativele directe arabo-israeliene. Pe parcursul întregii convorbiri, Anwar Al Sadat a reușit să înțeleagă și să menajeze sentimentele oaspetelui său care nu agrea condamnarea agresiunii Israelului din iunie 1967 și care nu a procedat ca celelalte țări socialiste din Europa să rupă relațiile diplomatice cu Israelul. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de potențialul uman, economic și militar. Egiptul, care a avut de suferit din cauza conflictului armat cu Israelul, cu Peninsula Sinai ocupată, solidar cu poporul palestinian, prețuia eforturile diplomației românești, orientate în direcția soluționării conflictului arabo-israelian. Schimbul de păreri din timpul convorbirilor l-a dus la concluzia și convingerea că ar fi chiar foarte bine să îi sugereze președintelui Ceaușescu continuarea întâlnirilor și convorbirilor, atât la Cairo, cât și la București, pentru reluarea dialogului pe baza ideilor românești, în scopul găsirii soluțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu poporul palestinian, prețuia eforturile diplomației românești, orientate în direcția soluționării conflictului arabo-israelian. Schimbul de păreri din timpul convorbirilor l-a dus la concluzia și convingerea că ar fi chiar foarte bine să îi sugereze președintelui Ceaușescu continuarea întâlnirilor și convorbirilor, atât la Cairo, cât și la București, pentru reluarea dialogului pe baza ideilor românești, în scopul găsirii soluțiilor care să apropie pozițiile celor două părți implicate în conflict, în vederea pregătirii convorbirilor în problemele din Orientul Mijlociu, ținându-se seama de interesele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
bine să îi sugereze președintelui Ceaușescu continuarea întâlnirilor și convorbirilor, atât la Cairo, cât și la București, pentru reluarea dialogului pe baza ideilor românești, în scopul găsirii soluțiilor care să apropie pozițiile celor două părți implicate în conflict, în vederea pregătirii convorbirilor în problemele din Orientul Mijlociu, ținându-se seama de interesele popoarelor arabe și israelian, afectate deopotrivă. În timpul întrevederii, cei doi președinți au abordat și aspectele bilaterale ale relațiilor politice, economice, comerciale, de cooperare economică și culturale dintre România și Egipt, convenind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
până la dispariția fizică, în 1981, a șefului statului egiptean. Ceaușescu devenise cel mai apropiat sfătuitor al lui Anwar Al Sadat în stabilirea căilor de instaurare a păcii în regiune; împreună au colaborat la elaborarea programului de acțiuni pregătitoare întâlnirilor și convorbirilor de pace egipteano-israeliene. Aveau deseori schimburi de mesaje și întrevederi în cei unsprezece ani cât a durat această colaborare între ei, când se elaborau idei, sugestii și propuneri, care făceau obiectul modificărilor și ajustării de poziții cu Israelul prin intermediul diplomației
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
raporturilor româno-egiptene până la finalul vieții sale, în decembrie 1989. De la prima întâlnire dintre șefii de stat, ai României și Egiptului, din 1972 până în 1979, când s-a semnat Tratatul de Pace egipteano-israelian, au avut loc peste douăzeci de întâlniri și convorbiri directe între Ceaușescu și Anwar Al Sadat și peste douăzeci și cinci de schimburi de mesaje, toate având ca subiect pregătirea convorbirilor și apoi a tratativelor de pace egipteano-israeliene, cât și dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-egiptene. Pentru pregătirea acestor întrevederi și schimburi de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 1972 până în 1979, când s-a semnat Tratatul de Pace egipteano-israelian, au avut loc peste douăzeci de întâlniri și convorbiri directe între Ceaușescu și Anwar Al Sadat și peste douăzeci și cinci de schimburi de mesaje, toate având ca subiect pregătirea convorbirilor și apoi a tratativelor de pace egipteano-israeliene, cât și dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-egiptene. Pentru pregătirea acestor întrevederi și schimburi de mesaje, precum și a altor întâlniri separate ale președinților Nicolae Ceaușescu și Anwar Al Sadat cu alți șefi de state sau
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Sadat cu alți șefi de state sau personalități influente în viața politică internațională, diplomațiile celor două țări erau într-o activitate intensă și continuă de elaborare a unor propuneri și sugestii privind pregătirea și stabilirea întâlnirii egipteano-israeliene, cât și a convorbirilor și tratativelor de pace. Evoluția acțiunilor de pregătire și realizare a primei întâlniri, la București, a președintelui egiptean cu primul ministru israelian a fost destul de dificilă, pentru că opinia publică arabă, inclusiv unii politicieni din Orientul Mijlociu, încă mai aveau percepții diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la București și l-a întrebat pe președintele Ceaușescu: dacă aș putea avea încredere în primul ministru Menahem Begin ? Răspunsul afirmativ al liderului român m-a determinat să iau această hotărâre și să vin la Ierusalim. Nicolae Ceaușescu a avut convorbiri directe și cu cei trei prim-miniștri israelieni, Golda Meir, Menahem Begin, Itzak Rabin, care s-au succedat la conducerea guvernului și care vizitaseră România, în perioada pregătitoare convorbirilor de pace dintre cele două țări. Schimbul de mesaje între România
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
această hotărâre și să vin la Ierusalim. Nicolae Ceaușescu a avut convorbiri directe și cu cei trei prim-miniștri israelieni, Golda Meir, Menahem Begin, Itzak Rabin, care s-au succedat la conducerea guvernului și care vizitaseră România, în perioada pregătitoare convorbirilor de pace dintre cele două țări. Schimbul de mesaje între România și Israel se desfășura, în paralel, fără întrerupere, pe aceleași canale diplomatice românești, ca și între București și Cairo, pentru clarificarea detaliilor ce se completau și se precizau în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
țări. Schimbul de mesaje între România și Israel se desfășura, în paralel, fără întrerupere, pe aceleași canale diplomatice românești, ca și între București și Cairo, pentru clarificarea detaliilor ce se completau și se precizau în întregirea percepției discutate în pregătirea convorbirilor directe de pace. Reprezentanții celor doi președinți, român și egiptean, precum și ai primului ministru israelian, erau personalități din diferite domenii, vicepreședinți de republică, prim-miniștri, miniștri de externe, alți membri ai guvernului sau consilieri ai șefilor de stat sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și șapte ale secolului trecut, România devenise unul dintre cele mai active state în ceea ce privea politica externă și un bun catalizator al pregătirii și finalizării procesului de pace, în general al conflictului global arabo-israelian. Contactele președintelui Nicolae Ceaușescu și convorbirile pe care le avea cu lideri ai lumii, cu șefi de state arabe și cu alte personalități politice și culturale din lumea arabă și din Israel se intensificaseră, având efecte pozitive asupra evoluției convorbirilor și tratativelor de pace egipteano-israeliene. În
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arabo-israelian. Contactele președintelui Nicolae Ceaușescu și convorbirile pe care le avea cu lideri ai lumii, cu șefi de state arabe și cu alte personalități politice și culturale din lumea arabă și din Israel se intensificaseră, având efecte pozitive asupra evoluției convorbirilor și tratativelor de pace egipteano-israeliene. În acțiunile de politică externă pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu, România nu se concentra exclusiv numai pe acest conflict, ci din contră, urmărea să contribuie la rezolvarea globală a divergențelor până la încheierea păcii între toate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
păcii între toate părțile implicate în războaie. În acest scop, a făcut apel permanent, în demersurile sale pe lângă țări arabe, să sprijine și să susțină, cu toate mijloacele de care dispun, părțile arabe beligerante. Vizita președintelui egiptean la Ierusalim și convorbirile cu primul ministru israelian, Menahem Begin, a fost precedată de o întâlnire, nefăcută publică, la Sinaia, în România, între cei doi conducători, pregătită în laboratorul diplomației țării noastre, fiind momentul și evenimentul cel mai dificil de realizat, dar și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe tema identificării unor soluții privind rezolvarea problemei palestiniene. Yasser Arafat a urmat o cale stabilită cu președintele român de-a lungul anilor, din 1972 și până în 1989, sfătuindu-se și consultându-se, în cele peste douăzeci de întâlniri și convorbiri care au avut loc în București și în alte capitale arabe pe care șeful statului român le vizita. Nicolae Ceaușescu și România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și consultându-se, în cele peste douăzeci de întâlniri și convorbiri care au avut loc în București și în alte capitale arabe pe care șeful statului român le vizita. Nicolae Ceaușescu și România au militat consecvent în toate întâlnirile și convorbirile pe care le avea cu alte personalități, pentru rezolvarea situației poporului palestinian, în conformitate cu interesele sale naționale, prin mijloace pașnice care să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate, reîntoarcerea refugiaților palestinieni și la crearea unui stat palestinian independent și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sale cu șefi de state sau cu alte personalități influente ale vremii, pentru a se informa reciproc despre rezultatele obținute și a stabili împreună un program minim de acțiuni pentru etapa următoare. Președintele O.E.P. era mulțumit și încântat de convorbirile cu Nicolae Ceaușescu, de comportamentul acestuia și de preocuparea sinceră ce o avea pentru poporul palestinian și pentru domnia sa. Până la urmă, cu ajutorul înțelepciunii sale, a reușit să diminueze starea de maximă încordare în zonă între israelieni și palestinieni, în acea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]