3,710 matches
-
este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc. Comportamentul consumatorului român s-a schimbat sub influența prefacerilor economico sociale, antrenate de tranziția de la societatea socialistă la societatea capitalistă care Își croiește Încă drumul. Pentru o adaptare rapidă la aceste prefceri trebuie stimulate, formate și promovate atitudinile creative. Luînd În considerare faptul că fenomene cum sunt shoppingul sau turismul pentru cumpărături sunt mult apreciate de populația tânără, managerii care controlează dinamica pieței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
oferi moartea pentru că astfel ar produce moartea lumii, ceea ce ar coincide cu negarea de sine. Demiurgul Îi explică Luceafărului absurditatea dorinței lui, prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer). Omul de geniu este capabil de a Împlini idealuri Înalte, se află dincolo de timp și de spațiu, de ordinea firescă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altfel, trecutul literar din orice parte de lume are un impact fundamental asupra unui scriitor. Problema este cea a eliberării de obsesii, cea a impunerii propriei identități, pe cât e posibil, inconfundabilă. Depășirea stării de epigonism este condiția existenței celui care croiește drumuri prin spații greu accesibile. Aici este de altfel și cea mai mare dificultate. Ce se poate face ca gestul să nu se repete, să nu amintească de Înainași? De cele mai multe ori creatorul Însuși trăiește momente de dezamăgire și pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului al XIX-lea întrucât ei au apreciat eronat că sufletul omenesc este o entitate substanțială, universală, ce poate fi împrumutată, imitată; altfel spus, ei au identificat nepermis cultura cu rațiunea umană abstractă. Autorul și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest proces „dezvoltarea subdezvoltării”, iar S. Amin, referindu-se la același aspect, vorbește despre „acumularea incapacităților dobândite”. Iată-ne dar, deja, în fața a două mari clase de teorii mondialiste: cele care-și au centrul în „Școala de la Binghamton” și cele croite în jurul grupului de la CEPAL (ECLA), în frunte cu S. Amin și A.G. Frank. Măsurătorile lui Manoilescu sunt și ele surprinzătoare în acest sens. El constată, de exemplu, că, de la epoca regulamentară la epoca interbelică, coeficientul de exploatare a muncii în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
învățământului public derulat pe întregul teritoriu al Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Spre liniștea din noi, a zilei ce-o trăim... Dar, Doamne, ce blestem a pus pe noi prigoană, De ce atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu ne mai vedem. Referință Bibliografică: Ne risipim iubirea ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]