5,380 matches
-
te botez MARIA, bine-ai venit !... și lumânarea venită din cer s-a așezat În palma icoanei Maria-Sfințita. de atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat și stăm la masă În doi : eu și ursita. sfânta noastră familie este cuib de azur și pe pragul ei veghează inima mea; lumânarea MARIA ninge lumina prin jur și-L rog pe Dumnezeu să nu sufle În ea...
Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
omologată sistemic. Sadismul este exersat nu împotriva fostului prevaricator, ci a ceea ce a mai rămas din el, un fel de fantoșă ca și personajul lui Ken Kesey, infatigabilul McMurphy după lobotomizare. Ecranizarea omonimă a lui Milos Forman, Zbor deasupra unui cuib de cuci, apare în 1975, patru ani după acest film de avangardă al lui Kubrick. Încă o dată, Kubrick reușea să ajungă la nerv cu filmul său și să-l zgândăre, mai ales că din el nu se poate extrage o
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
de lumini. Un prag pe care trupu-i așezat fără vreo explicație și nimeni n-ar ști ce-ascunde această umilă depunere, sigiliul în flăcări, ascuns în floarea inimii, eternul îndemn la tăcere, MUNTE LUPTĂTOR Vrăbii ar vrea să-și sape cuib în stâncă, să-nhațe boabele gândului, pițigând insolent inimi de orgi. Dintotdeauna-ncearcă să facă grohotiș din culme, dar iarăși urcă, după o clipă de tristețe, vulturul și, iată, muntele-i mântuit! Ferice de cei ce nu-i ntrevăd prin
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
apropiat de rană Și a rămas în cenușă gol. Văzând că trupul s-a împuținat Lacrimile începură să-și stoarcă sarea în mâinile, numai oase, ce-i acopereau ochii, în umbra lor ce încă strălucea. Amintirea ca puii căzuți din cuib tăcuse, Cerul abia mai lăsa câte o rază din începutul zilei, Inima nu-și mai învârtea roata, Fericirea i se uscase pe buze. Atunci a venit toboșarul ascuns Și a anunțat verdictul: Locul acesta va rămâne plin de el Până la
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
o stare sufletească și spirituală: "De la drum, acății suie uneori/ Destrămați în ceață, înveliți în nori./ Nu mai au nici umbră, nu mai știu de floare./ Sunetul metalic de păstăi mă doare./ Călători prin lume suntem. Călători!/ Mai aud la cuiburi bântuiri de ciori/ Când pe vale ziua prinde să coboare/ Dinspre amintire, de către răzoare,/ O să mori! îmi spune totul, o să mori!". Familiarizându-se cu această realitate inexorabilă prin înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
mori!". Familiarizându-se cu această realitate inexorabilă prin înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia Transilvaniei natale și eterne. între tumultul haotic al orașului și "întunecimea gropii" poetul alege să se-ntoarcă "în plop la cuibul de buhă", revizitându-și reperele vitale, ocrotite de grauri și sturzi, de Târnave și Mureș, de Munții din Apus, aflându-l în toate pe El: "Desculț, pe drumul țării, de când, nici nu mai știu,/ El în vecie Tatăl și eu vremelnic
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
fluide ale războaielor fără șir ale speranței și pierderii absolute ale visării, nedreptății, surâsului impalpabil, cruzimii ale râsului nebun, ale morții și gloriei asemenea, micile invocări de iubire talismanul pentru încă o zi singurătatea abruptă de a te găsi printre cuiburi de foc în prima linie Descifrez ceva din cele ce spui, văd în reflex întâmplări geologice ale silabelor mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e alb Spuma șerpuie de-a lungul apei Pînă departe. Oi de spumă Murdare răsuflă greoi lîngă apă Pe drum, gutuia cu aripi de frunze s-a prăbușit din cuib în colb pe totdeauna
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
al vieții, voia Ta Catedrală Se primenește trupul! Și atât. Mai dau morții o șansă - Să nu aibă remușcări! În rest, făceți-vă curățenie În propria oboseală În propria Unire. La temelia clipei 1.În strană pe o frunză veche Cuibul larvei - Orgolioasă plajă Îngerii nu mai au chef de vechituri Conviețuiesc frumos, straniu, Și-atât 2. Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
-i toată zbatere astrală - Calendar croiește din înaltul, Și-o rugăciune-n strai de gală. Se-ntoarce-n pumn cu cer pentru pământ - Buchet de curcubeu sub glie, De Dumnezeu hrănită. Zboru-i sfânt La rădăcină-i torță vie, Cioplind vârsta, cuib de-nțelepciune, Cerul din noi să treacă în duh - „ Pasăre-suflet” ce nu apune, Ceasornic sublimului văzduh!
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
Și el un prilej De tristețe De parcă iubirea N-ar recunoaște rotunjimea Pămîntului Ci numai primejdiile Și ispitele De-a stînga și dreapta Oricărui drum. Toată speranța Este-n porumbarul Cuminte Și măceșul înflăcărat, în popoarele de păsări Călăuzite spre Cuiburi De toate aceste semne, Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
o ipoteză cu totul fantezistă. O informație prețioasă ne furnizează în această privință chiar dl Mircea Handoca, citând o afirmație a legionarului Vasile Posteucă, apărută în cartea Dezgroparea Căpitanului (Madrid, 1977): "Eliade... n-a fost niciodată legionar cu fișă de cuib și legământ" (subl. mea - P. V.). Repet întrebarea: după ce criteriu stabilim că cineva a fost sau nu legionar? După părerea mea, un autor care are convingeri legionare și le exprimă în scris și public este legionar, chiar dacă nu a avut
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
subl. mea - P. V.). Repet întrebarea: după ce criteriu stabilim că cineva a fost sau nu legionar? După părerea mea, un autor care are convingeri legionare și le exprimă în scris și public este legionar, chiar dacă nu a avut "fișă de cuib și legământ" sau orice altă dovadă a înscrierii sale formale în Legiune. Un articol ca De ce cred în biruința mișcării legionare?, publicat de Eliade în "Buna Vestire", 17 dec. 1937 (Țurcanu, op. cit., p. 347) și celelalte cincisprezece articole "direct favorabile
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
punct de vedere organizatoric, din Legiune: Florin Țurcanu arată, pe baza unei declarații olografe a "comandantului" Radu Demetrescu Gyr, păstrate în arhivele S. R. I., că Mircea Eliade a intrat "în așa zisa "familie legionară" numită "Luminița", o grupare de "cuiburi" de intelectuali... conduși de poetul Radu Gyr". (Țurcanu, p. 339). Dl Handoca contestă această informație pe temeiul faptului că în corespondența dintre Eliade și Radu Gyr nu există nici o aluzie la această încadrare - ceea ce, evident, nu este o dovadă. În ce privește
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
Lumina intră cu demnitate prin ferestrele încăpătoare, în timp ce doi băieți se ridică în același timp din scaunele negre de plastic, părând adormiți, învăluiți în indiferență, inofensivi, doi băieți care se îndreaptă alene spre camera lor întunecată și caldă ca un cuib. Iar deasupra lor plutește destins zeul alb, fericit c-a rupt în sfârșit blestemul eredității.
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
ca și cum domnișoară ai fi ca și coaptă, propriu-zisa, Ca și cum s-ar fi aprins cămașa pe-un Ierusalim de sâni, dulce spinare de femeie, zațul meu de săptămâni, Prin himen trece libelula ca o lila, ca un tutun; e semn! La cuibul dumitale vin în genunchi să mă depun! înălțare Orașul privit prin plasma sangvină pare coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
potrivească specificului pestriț: un palat în miniatură, făcut cu precădere din piatră, cu bolți gotice sprijinind un turn cu profil de minaret. În doi ani casa e ridicată, primind un nume turcesc („“), regina petrecîndu-și în fiecare an cîteva luni în „Cuibul liniștit“, cu precădere primăvara sau toamna, dar niciodată iarna. Din 1926 și pînă în 1937, regina va întruchipa centrul simbolic al vieții Balcicului, în jurul ei formîndu-se o elită culturală ai cărei membri nu se dau în lături de a bate
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Schmitt, numai suveranul are puterea de a decide, căci decizia e „tăierea“ mănunchiului de posibilități cu păstrarea uneia singure. Istoria e făcută numai de persoane înzestrate cu virtuți suverane, niciodată de masele ignare. Regina Maria „decide“ destinul Balcicului prin ridicarea „Cuibului liniștit“ pe malul lui. Nici un geniu și nici un om politic nu ar fi putut să schimbe cota simbolică a Balcicului așa cum a făcut-o regina, căci schimbarea nu a ținut de putere, ci de harismă. Harisma, aidoma grației sînt noțiuni
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Cercul organizatorilor Se pare că Ministerul Educației și Cercetării a învățat câte ceva din experiența edițiilor trecute. Nu numai cadrul organizatoric, ci și criteriile de evaluare au fost substanțial ameliorate. Peste toate, iată, muzica are un reprezentant onest, deschis primenirilor, în cuibul unde se clocesc deciziile referitoare la morfologia și sintaxa învățământului muzical pre-universitar: inspector general Adrian Brăescu. Recolta Olimpiadei a fost însă în acest an condiționată de prestația colectivului de profesori și funcționari ai Liceului de artă "George Apostu". Invariabil eficienți
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
golaș, lipsit de orice urmă de pene, temperând instinctul, cruzimea pisicii. Concluzia lui André Gide... Sau ce lasă el să se înțeleagă e că cercetarea științifică rămâne deseori în urma unor observații întâmplătoare, directe. Ca si cum pe pisică, puiul golaș, căzut din cuib și complet dezarmat, nici n-ar interesa-o... Poziție umană. * * * Contactul cu oamenii de rând, cu, se poate zice, clasa muncitoare, îl obsedează pe Gide, vlăstar al marei burghezii franceze protestante. Teoretic, ,,comunist", până nu se va dezmetici în urmă
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
desenase lemne din cele mai tari esențe, pe care le visase că ar putea fi în pădurile din apropiere; nici vorbă de păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port cameea aceasta prețioasă încrustată într-un ungher secret al minții, de unde știu că va dispare doar o dată cu funcțiile cortexului, neuronilor, sinapselor mele. S-ar prea putea ca Marina, de acolo unde este (unde o fi oare
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre pe cealaltă, o lună fără de cer cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib care se pierde ca ecoul de sudalmă, nopți cu regi decapitați muzici de orchestre bete picurând din menuete bobi de sânge-nrourați, câini nocturni, frici voluptoase fără de sfărșit frison. Și acest eretic ton ce proverbele descoase.
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
luminii e trează lacrima ta adormiți nebunii în regele lear scapătă grija frumoasă a tresăririi apa părăsită din ciuturi somnul vulnerabil al fecioarelor în așteptarea învingătorilor lasă răsplată învinșilor vicleșug moștenit după trădare bătaie clopotului în liniștea copilăriei mai tânăr cuibului de vulturi împletește-n gard de nuiele clipele zilei poartă stăpânii somnului frica învinșilor aprinde rug numele lor înșiră ecoul formă de pieptene ține în mâini sărutul ca pe-o-mpietrire-n zăbavă a crucii formă de inimă păsării phoenix tăcerea îi taie
Poezie by Gheorghe Vidican () [Corola-journal/Imaginative/3416_a_4741]
-
Sufletele când vor cânta din nou? Poate niciodată, niciodată, Poate grădina curcubeelor vii Nici nu există. Prezumție Tu ai, iubito, umeri de zăpadă, Coapse de trandafir vibrând, Zorii abia așteaptă să te vadă Goală cum un pui de mierlă-n cuib. De când te știu ard Precum rugul implicat, Zac de boală ne-nțeleasă, Nu vom putea să ne învingem visul, Vom rămâne rădăcini adânci. Ani vor trece peste ani, Târziu chipurile noastre vor înfrunzi Ca doi plopi tineri la răscruce, Moartea înfruntând
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]