3,820 matches
-
o asociază cu ,,marea iubire"; * atât băieții, cât și fetele au perceput acest eveniment ca plăcut, considerând că a fost o confirmare a maturității. Una din cauzele acestor diferențe este că între fetele și băieții de aceeași vârstă există un decalaj de un an în dezvoltarea psihosomatică. Băieții au o atitudine mai tolerantă față de relațiile sexuale premaritale, deoarece beneficiază de mai multă libertate, autonomie și chiar încurajare spre relațiile sexuale. În continuarea acestui capitol și a lucrării vom prezenta în detaliu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
reproductive și genetice (NRGTs). Dezvoltarea rapidă a acestora este caracteristică mai ales țărilor dezvoltate economic, însă prin transferul rapid de tehnologie și informație NRGTs, acestea pot căpăta amploarea unui fenomen mondial. Ca și studiile altor autori, studiul nostru semnalează un decalaj între rapiditatea concretă a transferului tehnologic și asimilarea acestuia la nivel local ca urmare a specificității sistemelor morale, culturale și religioase [1, 3]. De obicei se susține că dreptul la reproducerea asistată, dacă acesta există, aparține mai mult cuplurilor căsătorite
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pe medii în perioada 1990-2000, putându-se observa marea diferență dintre cele două medii. În anul 1990 numărul divorțurilor a fost de aproximativ de 3,1 ori mai mic în mediul rural și în anul 1995 de 2,5 ori. Decalajul ratei divorțialității între cele două medii înregistrează o tendință de scădere. În general, numărul divorțurilor crește ușor, dar sigur, ca de exemplu de la 30725 în anul 2000 la 35225 în anul 2004. Vârfurile de divorțuri se înregistrează la grupele de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
două partide, care se confruntă pe tema reformării calendarului comunității. Unii consideră această reformare ca fiind imperios necesară, În timp ce ceilalți doresc conservarea lui. Problema s-a pus atunci când un mobad persan, J³m³sp Vilayatș, venit În India În 1720, a observat decalajul de o lună Între calendarul pars și cel folosit În Iran. Astfel a apărut secta Qadmi, „Vechi”, care a adoptat calendarul iranian, iar cei care s-au opus acestei inovații au fost numiți Șenșai (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 372, Boyce, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fie înfăptuită industrializarea. Constrîngerea implicită urma să fie realizată în cadrul unui stat cooperatist fascist. Dar consecințele finale ale acestei politici (numită "neoliberală") s-au făcut simțite abia în 1938 și numai din cauza intensificării periculoase a opoziției Gărzii de Fier. Decalajul prețurilor din agricultură a fost stabilit la nivelul de 59,4% pe la sfîrșitul anului 1940, iar standardul de viață era cu 33% pînă la 64% mai scăzut decît cel din 1916. Standardul de viață al României era cel mai scăzut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Occident, cele trei decenii care au urmat Înfrângerii lui Hitler au fost realmente „glorioase”. Uimitoarea accelerare a dezvoltării economice a fost Însoțită de debutul unei epoci de nemaiîntâlnită prosperitate. Pe parcursul unei singure generații, economiile țărilor din Europa de Vest continentală au recuperat decalajul acumulat În patruzeci de ani de război și depresiune, iar performanța economică europeană și tendințele consumului au Început să semene cu cele din Statele Unite. După ce se ridicaseră Împleticindu-se din moloz, În mai puțin de un deceniu europenii au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cap de locuitor. Având În vedere că tot mai mulți oameni lucrau, este vorba de o creștere Însemnată a eficienței și, aproape peste tot, de relații de lucru considerabil Îmbunătățite. Aceasta, de asemenea, a fost o consecință parțială a recuperării decalajului: preschimbările politice, șomajul În masă, subinvestițiile și exterminarea fizică din cei 30 de ani anteriori aduseseră Europa, În 1945, Într-un punct de plecare extrem de modest. Chiar și fără interesul contemporan pentru modernizare și tehnologii Îmbunătățite, performanța economică nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și profesiile liberale. La ORTF (Radioteleviziunea franceză) și Commissariat à l’Énergie Atomique, ca să luăm doar două exemple proeminente, personalul tehnic, de la jurnaliști la ingineri, fierbea de nemulțumire. Stilul tradițional de autoritate, disciplină, adresare (și chiar stilul vestimentar) erau În decalaj față de transformările culturale și sociale rapide din ultimul deceniu. Birourile și atelierele erau conduse de la vârf fără a lua În seamă reacțiile angajaților. Managerii puteau să sancționeze, să umilească sau să concedieze personalul după dorință. Salariații nu se bucurau de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
salariilor, concomitent cu o scădere economică. Retrospectiv, efectul e mai puțin surprinzător decât a părut pe moment. Marea migrație europeană a surplusului de forță de muncă din agricultură spre producția industrială urbană se terminase În anii ’70; nu mai exista „decalaj” de recuperat, iar ratele productivității au intrat Într-un declin inexorabil. În economiile majore din Europa, bazate pe industrie și servicii, ocuparea completă a forței de muncă era În continuare regula - inclusiv În 1971, șomajul În Marea Britanie era de 3
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tradiționali, care simțeau că partidul se abate de la străvechea linie marxistă 19. Dar pentru un politician votat În special de oameni prea tineri ca să-și amintească războiul civil și al cărui scop declarat era să surmonteze Înapoierea Spaniei (faimosul atraso, „decalajul” care afecta peninsula de la sfârșitul Epocii de Aur), vechea stângă ideologică reprezenta o piedică, nu un remediu. În viziunea lui González, viitorul Spaniei nu era socialismul, ci Europa. La 1 ianuarie 1986, Spania, alături de Portugalia, devenea membru deplin al Comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ulster, țara Galilor, Scoția, nordul și vestul Angliei), cea mai mare parte a Greciei și Portugaliei, sudul, centrul și nord-vestul Spaniei - toate erau sărace și aveau nevoie de subvenții semnificative și de redistribuirea ajutorului la nivel central pentru a recupera decalajul. În 1982, venitul Danemarcei - cel mai bogat stat membru - reprezenta 126% din venitul mediu al Comunității Europene, iar cel al Greciei, numai 44%. În 1989, produsul intern brut pe cap de locuitor al Danemarcei era Încă mai mult decât dublu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bogat stat membru - reprezenta 126% din venitul mediu al Comunității Europene, iar cel al Greciei, numai 44%. În 1989, produsul intern brut pe cap de locuitor al Danemarcei era Încă mai mult decât dublu față de cel al Portugaliei (În SUA, decalajul dintre statele bogate și cele sărace era de o treime). Iar acestea erau medii la nivel național, disparitățile fiind și mai mari la nivel regional. Chiar și țările bogate aveau zone care necesitau ajutor: când Suedia și Finlanda au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sărac stat membru, 33%. Dacă economiile acestor țări ar fi continuat să crească În medie cu 2% mai repede decât vechile state membre 7, Slovenia avea nevoie de 21 de ani pentru a ajunge din urmă Franța. În cazul Lituaniei, decalajul era de 57 de ani. Cetățenii din statele foste comuniste nu aveau, bineînțeles, acces la asemenea estimări, dar majoritatea nu Își făceau iluzii cu privire la greutățile care Îi așteptau. Întrebați Într-un sondaj din 2000 când credeau că o vor duce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
123; antisemitism 738; asasinarea echipei israeliene la Jocurile Olimpice de la München de către mișcarea „Septembrie Negru” 435; Bi-zona 125; centru al Europei 696-697; cheie a viitorului Europei 103; comunismul În perioada postbelică 67-68; Consiliul Economic al Bi-zonei 125; contribuția la NATO 227; decalaje economice regionale 690; decizii postbelice 123; devotament pentru construirea prosperității 255-256; distrugere materială 30; divizarea 113, 127, 226; evrei În 737-739; Germania de Est - vezi Germania de Est; Germania de Vest - vezi Germania de Vest; harta Germaniei și Austriei după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
potențialului uman. După cum se poate constata, această strategie este asemănătoare cu strategia de personal orientată spre investiții a lui Rolf Bühner, în cadrul căreia însele resursele umane devin obiect sau element de investiții pentru dezvoltarea ulterioară, sau viitoare a firmei. În raport cu decalajul de performanță acoperit de activitatea de training și dezvoltare putem avea: strategia „corectivă” - are în vedre reducerea decalajului între performanța efectivă a angajatului pe un post, la un anumit moment și performanța care ar trebui obținută pe postul respectiv la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lui Rolf Bühner, în cadrul căreia însele resursele umane devin obiect sau element de investiții pentru dezvoltarea ulterioară, sau viitoare a firmei. În raport cu decalajul de performanță acoperit de activitatea de training și dezvoltare putem avea: strategia „corectivă” - are în vedre reducerea decalajului între performanța efectivă a angajatului pe un post, la un anumit moment și performanța care ar trebui obținută pe postul respectiv la același moment. Această strategie mai este denumită și „reactivă” și este specifică organizațiilor care nu acordă prioritate dezvoltării
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un post, la un anumit moment și performanța care ar trebui obținută pe postul respectiv la același moment. Această strategie mai este denumită și „reactivă” și este specifică organizațiilor care nu acordă prioritate dezvoltării resurselor umane; strategia „proactivă” - urmărește eliminarea decalajului între performanța ocupantului postului la un anumit moment și performanța dorită de postul respectiv la un alt moment, respectiv în viitorul imediat sau previzibil. Strategia este bazată pe previzionarea dezvoltării firmei în viitor și pe identificarea nevoilor viitoare de pregătire
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
anumit moment și performanța dorită de postul respectiv la un alt moment, respectiv în viitorul imediat sau previzibil. Strategia este bazată pe previzionarea dezvoltării firmei în viitor și pe identificarea nevoilor viitoare de pregătire a personalului; strategia „procesuală” - urmărește acoperirea decalajului între performanța angajaților la momentul prezent și performanța dorită într-un viitor mai îndepărtat și are ca obiectiv crearea unui cadru organizațional stimulativ pentru învățarea la toate nivelurile și infuzia permanentă de cunoștințe noi în organizație. În raport cu etapele carierei pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
avea capacitatea în raport cu ceea ce practic ea realizează (diagnoza „internă”), pe de o parte, și evaluarea a ceea ce publicul dorește de la administrația publică și oferă acesteia (plata impozitelor, comportare, informare etc.) diagnoza „externă”. Situația ne arată gradul de adecvare și de „decalaj” între ceea ce trebuie și se poate realiza și ceea ce se realizează (prin public). Pornind de la aceste considerente (de ordin teoretico-metodologic) vom prezenta câteva aspecte generale privind o analiză concretă a resurselor umane. Abordarea poate fi luată ca un exemplu (un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul de producție. Orice decalaj care apare între calificarea muncitorilor și înzestrarea tehnică a muncii are efecte nefavorabile asupra eficienței activității întreprinderii. Astfel, dacă nivelul pregătirii este mai înalt decât nivelul tehnic, cheltuielile cu pregătirea sunt ineficiente, iar dacă nivelul tehnic este mai înalt decât
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
române contemporane”. E. Lovinescu pornește de la ideea că există un spirit al veacului (saeculum) explicat prin factori materiali și morali; aceștia imprimă un proces de omogenizare a civilizațiilor, de integrare Într-un ritm de dezvoltare sincronică. În condițiile existenței unor decalaje Între civilizații, cele mai puțin dezvoltate suferă influența binefăcătoare a celor avansate. Influența se realizează În două momente: mai Întâi se adoptă, prin imitație, forme ale civilizației superioare, apoi, se stimulează crearea unui fond propriu. Teoria imitației este preluată de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modernizarea culturii. Critica formelor fără fond cultivată de Titu Maiorescu este considerată de Lovinescu unul din neajunsurile criticului „Junimii”, chiar dacă s-a format și el În spirit maiorescian, dar socotește că asimilarea formelor pot să creeze fondul. Criticul propune eliminarea decalajelor culturale și modernizarea literaturii pe principiul sincronismului. Aceasta Înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor menite să confere noutate și modernitate fenomenului literar. Termenul de „sincronism” provine din franceză; la randu-i, vine din grecescul „syn” (Împreuna) și „cronos”, definind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
locale neplătite. Un alt exemplu este angrenarea în lucrări de interes public a beneficiarilor de ajutor social (venitul minim garantat) cu scopul principal de a compensa limitele resurselor bugetare. Inițial, problematica dezvoltării sociale a apărut în țările caracterizate de un decalaj de dezvoltare. Aceste țări - exemplul României la sfârșitul secolului al XIX-lea/începutul secolului XX sau al multor țări din America de Sud - nu sunt într-un proces „natural” de dezvoltare, dar, aflate la „marginea” Occidentului, au resurse și forțe interne capabile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
XIX-lea/începutul secolului XX sau al multor țări din America de Sud - nu sunt într-un proces „natural” de dezvoltare, dar, aflate la „marginea” Occidentului, au resurse și forțe interne capabile să proiecteze un proces de micșorare a declajului. În cazul decalajului, programele de dezvoltare au apărut din interior, liderii intelectuali și politici căutând să formuleze strategii și să organizeze acțiuni colective pentru realizarea acestora. În această perioadă, în România au dominat preocupări consistente de identificare a strategiilor de lichidare a decalajului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decalajului, programele de dezvoltare au apărut din interior, liderii intelectuali și politici căutând să formuleze strategii și să organizeze acțiuni colective pentru realizarea acestora. În această perioadă, în România au dominat preocupări consistente de identificare a strategiilor de lichidare a decalajului de dezvoltare. Este exemplul de excepție al reformei promovate de Școala sociologică de la București (vezi capitolul 2). O cu totul altă situație este cea a țărilor subdezvoltate cronic - lumea a treia -, lipsite de oportunități și de resurse interne de angajare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]