5,030 matches
-
ape cernite semănam deznădejdea,/ scuipatul roșu al trăgătorilor de la rame;/ câteodată iarba de pușcă, alteori calendarul,/ iscodind eczema ce se întindea pe armuri și pe arme", "era un vaiet lung de iasme și huliți/ născuți pe valuri din scuipat de demon să se-agațe"). Limbajul devine armă de luptă în sine, iar cântecul se transformă într-unul mortuar, nu e un imn închinat victoriei, ci un tablou al morții, al bolii cu toate grozăviile ei. Granițele dintre eros și thanatos se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din ziare (Fapt divers, Moment solemn) sau fac, pur și simplu, trimitere la o modalitate de creație (Proiect abandonat de madrigal, Conspect de toamnă, Cântec de hârtie, Preparative pentru tăcere, Retrospecție, Alegorie generală), sunt mult mai puține titlurile evident metaforice (Demonul sângelui, Fruntea Soarelui-Rece). Titlurile acestea descriptive, multe dintre ele formate dintr-un singur cuvânt, maximum două sunt oricum redimensionate, redefinite prin textul în sine, nimic nu rămâne atât de simplu precum pare. 3.2. Intertext. Certitudine și incertitudine - jocul probabilităților
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
când suia olandezul de la tropice/ profilul orizontului cât o minge de ping-pong". Se întrevăd și aici contururile unui posibil tablou, redimensionarea se realizează prin prisma unui posibil colaj. Peisajul interior ridicat la rang de lume absolută se reflectă și în Demonul sângelui. Se realizează și aici o geografie abstractă: "Apele Mării de Safir într-o noapte/ urcau răzvrătite spre inima de vântură-lume,/ plutea numai Vasul-Fantomă și o stea exilată/ din constelații somptuoase, străluciri și renume". Din Demonul sângelui pare să lipsească
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se reflectă și în Demonul sângelui. Se realizează și aici o geografie abstractă: "Apele Mării de Safir într-o noapte/ urcau răzvrătite spre inima de vântură-lume,/ plutea numai Vasul-Fantomă și o stea exilată/ din constelații somptuoase, străluciri și renume". Din Demonul sângelui pare să lipsească burlescul, luarea-n derâdere a propriilor sentimente. Spunem pare pentru că nici de data aceasta finalul nu este total inocent. Universul creat pe pânze diafane, stilul reveriei este pus sub semnul întrebării de un termen precum "cotrobăiau
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de data aceasta finalul nu este total inocent. Universul creat pe pânze diafane, stilul reveriei este pus sub semnul întrebării de un termen precum "cotrobăiau" ce intervine pe final de text: "Peste pajiști de alge ce-mi urcau în artere/ Demonul Sângelui zbura domol deasupra tuturora,/ prin intermundii orbitele-i goale cotrobăiau Luna/ cu pale luciri de parcă ar fi fost aurora". Există o cramponare în senzorial și în senzual de care nimic nu-l poate separa pe eul liric. Universul acvatic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
deși ea nu lipsește cu desăvârșire) poate și datorită faptului că aici eul emitent adoptă deseori masca bufonului permițându-și, în consecință, să modifice până la caricatural sau bizarerie contururile cotidianului: "Noaptea bate din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n cauciucuri/ Și broboade, de cu joi/ Apretate peste ciucuri." (Cursă) sau
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
240, 244, 246 Alegorie generală, 166, 219 Tonegaru. Constant Amurg, 165, 191, 226 Apele mari, 176, 218 Cântec pe hârtie, 124, 170, 204 Conspect de toamnă, 184, 211, 218 Cruciera, 126 Cules de rod, 169 Debemur morti, 163 Decor, 185 Demonul sângelui, 120, 175 Document, 173, 174, 219 După-amiază, 165, 172, 211 Fanții, 165, 176 Fata morgana, 122 Filosofia materiei, 172 Filozofia materiei, 191 Finis coronat opus, 164 Fruntea Soarelui rece, 211 Grădina enigmă, 120 Grădina falsului Epicur, 124 Habanera, 184
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ed.Muzicală, 1984, p. 79). 7. G. Topîrceanu, „Noapte de iarnă”, în Balade vesele și triste și alte poezii, ediție citată, 1966, p. 66. Mai aproape de denumirea lor științifică e versul „Ca piramide, se înșiră plopii” dintr-o traducere a Demonului lui Lermontov, făcută de Ioan R. Rădulescu. (Viața Romînească, 2, vol. 5, 1907, p. 14) 8. G.Coșbuc, „Cîntecul fusului”, în Versuri,ediția cit., p. 16; M. Eminescu, „Și dacă...”, în Poezii, ediția cit., p. 131; G. Topîrceanu, „Balada morții
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a reflectat la Iisus Hristos, mai ales în momentul bolii, comparînd suferința sa cu a Lui, dar nu cred că ținea în casă o Biblie, ca să citească din ea la vreo nevoie sufletească. Faptul că se elibera mai greu de „demoni” ar putea fi explicat și printr-o atare lipsă. Bacovia aparținea unei generații materialiste, darwiniste, ateiste, care nu o dată închinase, ostentativ, ode lui Satan. Cioran, dimpotrivă, făcea parte dintr-o generație care s-a format cînd erau în vogă Nikolai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Satan văzută deasupra capitalei Statelor Unite" (Mann, 46-47). "Un pergament antic oferă o descriere a Paradisului" cu subtitlul "- și o formulă secretă pentru a reînvia morții!" (Foster, 6), "Unul din patru piloți de OZN este beat!" (Sanford, 13), " Cadavrul unui demon găsit în Țara Sfântă" (Foster, 13) și "Alertă națională declanșată de NTSB: Un avion cu pasageri aproape că a intrat în coliziune cu niște entități înaripate la 12,000 metri înălțime" cu descrierea "Îngerii au părut că plutesc pe lângă un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
s Progress), inspirându-se din titlurile de capitol ale acestuia din urmă: "I Begin a Pilgrimage" ("Îmi încep călătoria"), "A Pilgrim's Progress" ("Călătoria unui Creștin"), "An Approach to the Delectable Mountains" ("Ajunși la Munții Bucuriilor Nespuse") și "Apollyon". Un demon distrugător în Călătoria Creștinului, Apollyon este, în Camera imensă, numele dat de Cummings directorului închisorii a cărui grădină de trandafiri este recipientul găleților de urină ale prizonierilor, ca urmare a directivelor date de surveillant. La fel cum Cummings își caracterizează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Fox Mott, New York: Barnes, 1950, 304-13. ―, A Bibliography of Literary Journalism in America, Minneapolis: Burgess, 1937. Foster, Mike, "Ancient Scroll Provides a Description of Heaven:- And a Secret Formula for Resurrecting the Dead", Weekly World News 4 Ianuarie 2000: 6. ―, "Demon's Body Found in Holy Land", Weekly World News 4 Ianuarie 2000: 13. Foxe, John, Acts and Monuments of Matters Most Special and Memorable Happening in the Church, Especially in the Realm of England, 1596-97, ediția a 5-a, Foxe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon) s-au schimbat. Printre fenomenele sociale, morale și estetice care definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale moderne. Parisul, orașul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o serie de figuri ambigue, jalnice, detestabile, păcătoase, victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând Familia și Societatea, asemeni lui Nana în românul eponim. Răutăcioasa și de o imoralitate contagioasă, cu o putere nefasta, ea distruge viața bărbatului. De la La morte amoureuse de Téophile Gautier, unde Pariziana este demon și vampir, literatura reprezintă nenumărate Salomee în perioada decadenta. În prefață la volumul sugestiv intitulat Diaboliques (1874), Barbey d'Aurevilly prezintă eroinele sale drept noi Eve, monștri cu aparente de îngeri. Eroinele sunt femei-sfincși, femei dominatoare și virile, reprezentări ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de prim plan sunt revoltați, în afara legii, vehicule care traversează, în mare viteză și cu violența, de sus în jos sau invers, etajele ierarhiei sociale ale Comediei umane. Dinamismul extraordinar generează mitul energiei vitale. Eroii lui Balzac sunt posedați de demonul arivismului. Dacă personajul balzacian se definește că "o sumă de energie", după formulă din Physiologie du mariage, economisita (că în cazul avarilor) sau consumată (că în cazul personajelor active), personajul din jumătatea a doua a secolului pierde această calitate. "Pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ei au fost și sunt (poate că nu pentru toți, poate că nu la aceeași intensitate dramatică) și problemele noastre, ale românilor, ale unei țări și societăți dominate de ură și nedreptate, de manipulare și sfidare, de trădare și minciună. Demonii trecutului, cu care președinții de până acum au făcut pact de sprijin (Iliescu) sau de neagresiune (Constantinescu, Băsescu), ne bântuie și ne țin în continuare în frig și sărăcie. Trăim într-o țară în care, vorba unui flyer adolescentin-rebel, distribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pățit Herta Müller în 1988, dar, oricum, sunt încă printre noi, amenințători. Și dacă noi nu avem puterea poetică și încăpățânarea artistică de a scrie necontenit despre asta, putem, cel puțin să participăm la efortul ei titanic de a exorciza demonii trecutului, alimentând, după puteri, neuitarea, și cumpărându-i cărțile traduse. Chiar dacă nu se găsesc în nicio librărie din Iași. 25 octombrie 2009 Constantin Simirad este un om puternic. Abil, cu mult farmec personal, cu o judecată clară și impetuos în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nesimțite și cu cea mai mare ușurință” . Din romanitate și creștinismul lor specific și popular, daco-romanii și protoromânii au făcut scutul lor de apă rare împotriva ultimilor valuri migratoare. În plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tema fundamentală a baladei „Zburătorul” este mitul erotic, al unei făpturi care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul”... este un demon frumos, un Eros adolescent, care dă fetelor pubere tulburările și tânjirile Întâiei iubiri”. Începând cu I. H. Rădulescu, nu este liric român să nu fi reluat mitul În diferite chipuri, Eminescu fiind unul din marii poeți care l-a cultivat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reluat apoi de alți poeți sub diferite forme. Prezența mitului În creația populară e semnalată și de Romulus Vulcănescu care vede În „Zburător” o semidivinitate, făptură cu o mare capacitate de metamorfozare. El „este o semidivinitate erotică de tipul incubilor (demon masculin), un daimon arhaic de factură malefică. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o altă origine, cea din soare și noapte: „Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere". În antiteză cu imaginea angelică a primei Întrupări, aceasta se circumscrisă demonicului, după cum o percepe fata: „O, ești frumos, cum numa-n vis Un demon se arată”. Imaginea se Înscrie tot În canoanele romantismului: părul negru, „marmoreele brațe", „ochii mari și minunați”. Pentru a doua oară, paloarea feței și lucirea ochilor, sunt semne ale dorinței de absolut, Înțelese de fată ca atribute ale morții: „Privirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
partea fundamentală a poemului, 441 de cuvinte din cele 1908, În vreme ce adjectivul reprezintă numai 176 de cuvinte. Din cele 441 de substantive și 176 de adjective, 46 sunt neologisme, intrate În limbă În ultimele două secole: aer, amar, castel, coroană, demon, Hyperion, insulele, marmoreele, ocean, orizont, palate, palid sunt de origine latină; bolți, bujori, colț, negrăit, odorul (de două ori), plutind, rochii, rude sunt de origine slavă; distrează, himeric, idealuri, Înclin, nimb, paj, sfera (de două ori), stepe, surâs sunt de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]