3,978 matches
-
spre DN15 pe axialul pârâului Sec până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură directă cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DJ174A la Bilbor, de unde merge spre Capu Corbului DN15 (la
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
până la vest de Pasul Creangă . Urmărește limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură directă cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DJ174A la Bilbor, de unde merge spre Capu Corbului DN15 (la est de Borsec ) și are o
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
limitele de demarcație mai întâi între Munții Călimani și Munții Bistriței apoi pe aceea dintre Munții Bilborului și Munții Borsecului . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Depresiunea Giurgeu și Borsec , central spre Depresiunea Bilbor și la nord spre Depresiunea Șaru Dornei precum și spre Pasul Păltiniș . Nu are legătură directă cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DJ174A la Bilbor, de unde merge spre Capu Corbului DN15 (la est de Borsec ) și are o lungime 18 km. Terasamentul drumului este
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
făcându-se în regim off-road. Parcurge de la nord spre sud axialul Bistricioarei prin zonă numită "Cotul Bistricioarei". Urmărește limitele de demarcație dintre Munții Borsecului și Munții Bistriței . Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre Tulgheș și la nord spre Depresiunea Bilbor. Are traseul Glodu (DC79) - Bilbor (DJ174A) prin Pasul Iuteș și are o lungime 11,5 km Terasamentul drumului este de pământ. La nord face joncțiunea prin DC79 în lungime de 5 km cu DJ174E în apropiere de Catrinari și
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul Dorna Candrenilor (DN17) - Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DN17 la vest de Vatra Dornei . Are traseul Păltiniș (DJ174)-Catrinari-Dârmoxa-Negrișoara (DJ174
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
număr de locuitori și întindere, Poiana Mare ocupă locul II pe țară. Comuna Poiana Mare cuprinde în componența sa trei sate: Poiana Mare, Tunarii Vechi și Tunarii Noi. Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și Tunarii Noi. Comuna Poiana Mare face parte, din punct de vedere geologic, din marea depresiune structurală care a apărut între Carpați și Balcani, în mezozoicul superior. În ultima parte a mezozoicului și neozoicului, pe fundul mării care acoperă această depresiune s-au depus materialele cărate de apele curgătoare care erodau zonele înălțate. Poiana Mare se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
de salcâm și plop, sau cultivate cu cereale și viță de vie. Terasa “Ciuperceni” are cea mai largă extindere în zona Desa - Poiana Mare. Podul terasei “Ciuperceni” reprezintă un relief foarte variat cu șiruri de dune, ce închid între ele depresiuni înguste, adesea acoperite cu apă. În unele porțiune dunele se asociază, formând arii nisipoase compacte. Dunele de pe terasă sunt în majoritate fixate și se află într-un proces intens de solidificare. În sudul comunei, spre Desa, se află o mare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Seaca de Câmp. În zona Poiana Mare are o altitudine relativă de 14m. - Lunca Dunării Acesta se prezintă sub forma unor șanțuri mai întinse acoperite cu bălți, mlaștini și dune. Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
la o distanță de 14 km, are o mare influență asupra apelor freatice din luncă. Între Calafat și Rast se află un sector foarte complex, sub aspectul inundării suprafețelor dintre Dunăre. În afară de suprafețele inundate direct, superficial, de apele Dunării, multe depresiuni dintre dune sunt ocupate, primăvara, de ape prin infiltrații, ca urmare a ridicării nivelului hidrostatic. Aspectul general al reliefului, condițiile litologice precum și diversificarea solurilor favorizează o infiltrare rapidă a precipitațiilor, determinând o diminuare a scurgerii de suprafață în favoarea celei subterane
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
îndeosebi din ploi și ape subterane s-au format pe teritoriu comunei, datorită prezenței dunelor. Nivelul lacurilor scade atunci când nivelul apei freatice coboară și cantitatea de ploi este redusă. În sudul comunei, între Poiana Mare și Desa, se constată asemenea depresiuni situate între dunele de nisip. Ele urmăresc direcția generală a dunelor din zonă. În timpul verii, din cauza lipsei de apă, suprafețele respective nu pot fi folosite util. În zona Calafat-Poiana Mare, întreruperile apelor freatice sunt puse în evidență de apariția izvoarelor
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
o concentrație de săruri apropiată de aceea a Dunării. Lacurile, care se alimentează numai din scurgerea superficială au o concentrație de săruri foarte ridicată. Cantitatea de carbonați din aceste lacuri este atât de mare încât în timpul verii prin evaporarea apei, depresiunea rămâne acoperită cu o crustă albă de carbonați. În Balta Neagră, situată între Desa și Poiana Mare, cantitatea de ioni bicarbonici a fost de 12018,97 mg/l în luna septembrie 1962. Acest lucru dovedește că apa nu poate fi
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
1982; Cunoașterea și cercetarea climei României, în Geografia României, București, 1983; • Precipitațiile atmosferei în Delta Dunării, în Lucrările Muzeului Deltei Dunării, Tulcea, 1983; • Topoclimatele de deltă și litoral, în colaborare, în Geografia României, vol. I, București, 1983; • Regimul precipitațiilor în Depresiunea Târgu Jiu - Câmpu Mare, în Geografia Gorjului, Târgu Jiu, 1983; • L’influence antropique sur les topoclimats, în colaborare, Problems of contemporary topoclimatology Institute of Geography and spațial Organization, Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1990; Le role de la surface active dans
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
atmosferiques dans la region periurbaine de la ville de Bucarest, Polish Academy of Sciences, Varșovia, 1996; A comparative study of climatic date recorded at several meteorological stations in the Southern Carpathians and bulgar, în colaborare, București, 1996; • Inversiuni de temperatură în Depresiunea Petroșani, în Lucrările simpozionului româno-bulgar, București, 1996. Sursa info. - Trif Septimius http://www.romania-actualitati.ro/exploratorii gheturilor-36874
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
etapă a elaborat studiul satelor de pe valea Oituzului, sub îndrumarea prof. S. Mehedinți, ca teză de licență (1934-1936), în a doua etapă, sub îndrumarea prof. Gh. Năstase și Vintilă Mihăilescu, studiul s-a extins asupra așezărilor rurale și urbane din Depresiunea Onești-Bacău, ca teză de doctorat, susținută în 1949 cu calificativul maxim. În timpul studiilor universitare a fost îndrumat de profesorii S. Mehedinți, C. C. Giurescu, Vintilă Mihăilescu, Gh. Năstase și C. Brătescu.Din 1937 până în 1943 a funcționat ca profesor de geografie
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
nivelului apelor Moldova și Bistrița, BSRRG, XLII, p. 153-187; (1924), Climatologia câmpiei dintre Olt și Argeș, Acad. Rom., MSS, Seria III, II, Mem. 5; (1925), Pescuitul în Japonia după război, Rev.Șt.„V. Adamachi”; (1928), Cercetări de geografie economică în Depresiunea Jijiei, An. Șc. Normale „V. Lupu”, 3, Iași, 1927-1928, 36 p.; (1929), Noi observațiuni (inundații) în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț.,Iași; (1929), Note asupra schimbăriilor teritoriale ale județului Iași, An. Șc. Normale, Iași; (1931-1932), Cercetări geografice și antropogeografice în
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Rom., MSS, Seria III, II, Mem. 5; (1925), Pescuitul în Japonia după război, Rev.Șt.„V. Adamachi”; (1928), Cercetări de geografie economică în Depresiunea Jijiei, An. Șc. Normale „V. Lupu”, 3, Iași, 1927-1928, 36 p.; (1929), Noi observațiuni (inundații) în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț.,Iași; (1929), Note asupra schimbăriilor teritoriale ale județului Iași, An. Șc. Normale, Iași; (1931-1932), Cercetări geografice și antropogeografice în Depresiunea Jijiei, BSRRG, L, 1931 (partea I, 76 p.) LI, 1932 (partea a II-a, 34 p.
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Jijiei, An. Șc. Normale „V. Lupu”, 3, Iași, 1927-1928, 36 p.; (1929), Noi observațiuni (inundații) în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț.,Iași; (1929), Note asupra schimbăriilor teritoriale ale județului Iași, An. Șc. Normale, Iași; (1931-1932), Cercetări geografice și antropogeografice în Depresiunea Jijiei, BSRRG, L, 1931 (partea I, 76 p.) LI, 1932 (partea a II-a, 34 p.); (1934), Viața industrială în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1936), Contribuții la studiul căilor de comunicare în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Iași; (1929), Note asupra schimbăriilor teritoriale ale județului Iași, An. Șc. Normale, Iași; (1931-1932), Cercetări geografice și antropogeografice în Depresiunea Jijiei, BSRRG, L, 1931 (partea I, 76 p.) LI, 1932 (partea a II-a, 34 p.); (1934), Viața industrială în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1936), Contribuții la studiul căilor de comunicare în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Fenomene obișnuite dar rar întâlnite, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Contribuții la climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
Cercetări geografice și antropogeografice în Depresiunea Jijiei, BSRRG, L, 1931 (partea I, 76 p.) LI, 1932 (partea a II-a, 34 p.); (1934), Viața industrială în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1936), Contribuții la studiul căilor de comunicare în Depresiunea Jijiei, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Fenomene obișnuite dar rar întâlnite, An. Lic. Naț. Iași; (1937), Contribuții la climatologia Moldovei (temperatura), BSRRG, LVI, 23 p.; (1938), Mișcarea aerului în Câmpia Română, Noui contribuțiuni, BSRRG, LVII, p. 288-295; (1941), Iarna anului
Iulian Rick () [Corola-website/Science/324694_a_326023]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul se află în centrul comunei, mai sus de Gură Bărbulețului și mai jos de Cetățuia, de-a lungul râului Bărbulețu. Comună Bărbulețu este situat într-o depresiune a subcarpaților de curbura cu Dealul Bărbulețu (860 m), dealurile lui Coman (845,2 m) și dealul lui Iacob (708,8 m). Puternic fragmentată de rețeaua hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv, din țara vecină, Ucraina. Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
nisipuri și pietrișuri, care corespund aluviunilor actuale depuse. Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
NE. Aria subcarpatica dintre Râmnicul Sărat și Slănic este inclusă Subcarpaților Vrancei, în timp ce arealul subcarpatic cuprins între Slănic și răul Buzău este inclus Subcarpaților Buzăului. Limită nordică dintre Subcarpați și zona montană, urmărește marginea sudică a Pintenului Ivănețu, în lungul depresiunii de contact sau de flanc, ce se desfășoară pe aliniamentul Sibiciu- Brăești- Lopătari, dominată altitudinal în partea vestică de martorii de retragere ai abruptului montan Vârful Goși, Culmea Vătraiului, Vârful Hoților, Muchia Hoților, Coastele Pinului, Vârful Malul Alb, Vârful Pietriș
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
m, cu maxime în Dealul Blidișel (821 m) , vârful Pițigoiul(806m), vârful Bocu (824m); în partea centrală vârful Botanul are 799m. Eroziunea produsă de apele Sărățel, Bălăneasa, Sibiciu a dus la divizarea într-o serie de subunități: Se individualizează că depresiuni interne (la contactul cu muntele) cu orientare E-V: Lopătari în nord și Pătârlagele la sud, iar ca depresiune externă (intracolinara) Policiori. Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu același nume și continuă până la Berca, unde valea schițează o ușoară
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]