4,161 matches
-
lucie în care se zbate bătrâna și sărăcia generală a oamenilor din Basarabia. Dar cel mai mult m-a durut atunci când în cimitir am văzut pe cruci nume românești scrise cu grafie chirilică, scrise în rusește. M-am chinuit să descifrez prin litere chirilice nume ca: Neculai, Vasile, Gheorghe, Ion... Cred că cimitirul vorbește cel mai bine despre drama românilor basarabeni. Este mare păcat ca să se spună despre românii basarabeni că sunt analfabeți, că nu știu să scrie, că nu știu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai preocupat de expresia mea decât de aceea a interlocutorului și totuși nu pot să spun lucruri prea clare despre mine, fiindcă, afară de ceea ce se oglindește pe un chip străin din propriile mele gânduri despre mine, nu reușesc niciodată să descifrez nimic“3. În propozițiile lui Vona, goana buimacă e ațâțată de concizie, observațiile se înstrăinează de sine, dobândind valoare exemplară fără ca măcar să știi cum și prin ce. După cum arată propoziția pe dinafară, n-ai crede-o în stare de ceea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
deschise a compartimentului, m-a cercetat scurt și apoi s-a întors cu spatele la compartiment, privind prin geam întunericul orb. Să fi fost femeia-samovar complicea celor doi, plasată anume în acest compartiment? I-am arătat conductorului biletul și buletinul, căutând să descifrez în ochii și colțurile gurii lui dacă știa de planul securiștilor. În orice caz, nu s-a ocupat de mine mai mult decât de femeia-samovar. Imediat după asta, m-am dezbrăcat lăsând ușa deschisă, dar mi-am păstrat dresul sub
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
anularea totală, devenind mult mai prozaic; atenția mea îndreptându-se spre un alt obiectiv cu mult mai important. Organul olfactiv detectase mirosul unui produs de patiserie rurală în vecinătatea băncii mele. Acum se străduia să-l identifice și să-i descifreze notele caracteristice. Oare ce să fie? Despre ce-o fi vorba? Greu de spus, așa, dintr-o dată. Colegul meu de bancă era Boris Cazacu, un elev cuminte, inteligent și silitor la învățătură, totuși câteodată mă solicita la efectuarea unor teme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
așa cum sunt toți oamenii mari. M-am convins cu ocazia asta că măreția înseamnă simplitate. Scrisorile lui Iris, după părerea mea, sunt nepublicabile din mai multe motive. În primul rând, sunt indeslușibile. Iris avea un scris teribil de greu de descifrat. Eu trebuia să le citesc de trei-patru ori până când îmi dădeam seama și până când înțelegeam, din context, ce voia să spună. În al doilea rând, publicarea lor nar avantaja-o pe Iris, pentru că, așa cum am ară tat, în scrisori nu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Nicidecum. Mai curând mă suprastimulează. Dar, la urma urmei, sunt un observator și un istoric, așa că observ plictisitul de moarte al multora dintre contemporanii mei. A.R. Știu că îl cunoașteți pe scriitorul Mircea Eliade. Mă înșel sau se pot descifra în ultimul dumneavoastră roman sensuri și rezonanțe ale gândirii lui Mircea Eliade? S.B. Îl admir foarte mult pe profesorul Eliade și am citit multe dintre cărțile sale; faptul de a citi cu admirație duce, fără îndoială, la unele influențe, dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
societății omenești.“ (Contemporanul, 6 decembrie 1974) DRĂGUȚ Vasile „Programul pe care recenta plenară a PCR l-a așezat în fața criticilor de artă este o încununare a tradițiilor militante și, în același timp, o generoasă deschidere de orizont pentru activitatea viitoare. Descifrăm în substanța de gândire a acestui program amintirea lui Kogălniceanu, Bolliac, Aman, Delavrancea, Iorga, Tonitza, a tuturor acelora care au militat în scris pentru o artă națională, izvorâtă din sufletul poporului și pusă în slujba acestuia.“ (Scînteia, 25 noiembrie 1971
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de altă natură. El avea «dreptul» la un om genial, care să-l conducă pe drumul nou, el avea «dreptul» la Nicolae Ceaușescu. Nașterea și prezența la cârmă a lui Nicolae Ceaușescu sunt o necesitate istorică. Aceasta se poate lesne descifra dintr-o mulțime de semne, de pildă: libertatea interioară absolută a uriașei lui personalități, care se simte a fi condiționată numai de drepturile și de necesitatea, de nevoia istorică a poporului: sinteza de realism, de luciditate fără greș, cu pasiunea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îl înfățișează, în cadrul înfăptuirilor sale (de la sputnik la spărgătorul de gheață atomic) tuturor celor care privesc atenți spre țara neîncetatelor prefaceri.“ („Cunoștințe sporite“, Gazeta literară, 30 octombrie 1958) SĂLCUDEANU Petre „Partidul ne-a ajutat și ne-a învățat permanent să descifrăm, în termenii unei culturi avansate, falsa artă de adevărata artă, indiferent de cei ce bat la porțile ei. Momentul politic, ideologic și cultural pe care îl trăim, moment de mare însemnătate, se cere tradus în viață prin măsurile preconizate de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai toți sunt de acelaș sânge, de aceeași origine, de acelaș nume: daci sunt și unii și ceilalți“, Mihai, la rândul său, a desfășurat în Transilvania o politică în al cărei filigran se descifrează conturul său de principe român. S-a stăruit, pentru a se releva această realitate, asupra măsurilor luate în favoarea iobagilor români și a preoților români. Pentru cei dintâi, Mihai a solicitat dreptul de a-și paște vitele „în locurile libere și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evenimente ieșite din comun, ca să rămână spre știință posterității. Iată așa se face că într-un Strajnic bisericesc din zestrea sfântului locaș de cult din Sreza Cârțișoara găsim pe interiorul coperții din spate, o notiță ce e destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s(-)a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți (.....) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
descifrate și extrase de preotul Scorobeț Liviu în anul 1971. Noi le vom însera nu într-o ordine cronologică naturală ci în ordinea aleatorie în care au fost scoase din filele sfintelor cărți, respectând strict ortografia autorului. Începem cu cele descifrate de profesorul Literat: 1. Octoihul tipărit la 1746 la București în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Pe ultima pagină a acestuia găsim: - « Să se știe că în anul 1833 au fost lipsă de bucate cât ș(i )au vândut oamenii vitele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Szkriszam eu Damaszkin Bantsy» b. «Să se știe de când au venit lăcustele până(?) în luna August anul 1828. Eu Damaszkin Banctsy 3. Un Strajnic fără foaia de început. Pe păretele dela sfârșit o notiță pe care n-am putut-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va avea iproci. La anul dela Hs.1761, iar dela zidirea lumiii 7269» Iscălit: Iordachie. b. «Într-o însemnare din 1753, ilizibilă. Am descifrat numai anul. c. «Să se știe decând au fost săbaru (soborul) la Belgrad de preoți nuniți au fo(st) la anul Domnului 1761 me(se)ța fe(bruarie) în 8 zile. d. «Să se știe de cându a lua(t
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bantsiu deszkeb 28 ianuarie 1837.» h. ( pe peretele dela sfârșit) «...a șezut(u) jolide(rii) ...predatu afară în țara rum(â)niea(scă) pe brătiea(?)...Nikitics ...(și mult mai la vale)...stricat obăgiea împăra(tu) Iosivu.» Mai departe prezentăm însemnările descifrate de părintele Liviu Scorobeț: 1. Apostol 1851, legat în pereți de carton, uzat în proporție de 80 la sută. a. « În anul 1865 au ars 65 case în Streza Cârțișoara» b. » Cumpărat în 1852 de pr. Gheorghe Banciu.» 2. Cazanie-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să ne amintim lucruri care ne-au însoțit anii tinereții când, abia ieșiți din adolescență, ne avântam pe pieptișul abrupt, dar atrăgător, al publicisticii, la ziarul bârlădean Steagul roșu. El, junele din Priponeștii Tutovei care încă nu-și pusese pirostriile, descifra alfabetul ziaristicii și hălăduia pe coclaurile fostei regiuni Bârlad în căutarea de date și fapte pentru știri și reportaje. Eu, dascăl începător, cu responsabilitatea conducerii unei școli în spate și a unei familii care s-a rotunjit prin venirea pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sale. Prin astfel de mijloace învățătorul reușește să pătrundă în mințile sărace și încețoșate ale copiilor ca în niște încăperi slab luminate, își încălzește propriul suflet la lumina incandescentă emanată de zecile de ochi ațintiți asupra sa, se străduiește să descifreze de pe chipurile contorsionate ale copiilor mirarea, nedumerirea, neputința, ca și sclipirea scânteietoare a înțelegerii. Cred că astfel de momente de tensiune intelectuală, în care fluxul emoțional și spiritual circulă intens, în ambele sensuri (de la învățător la clasă și invers), reprezintă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
aceștia se emoționau și se pierdeau numai când îi vedeau figura rece și încremenită, ca de sfinx. Aflați în fața unor dificultăți inerente în descâlcirea exercițiilor sau a problemelor, unii dintre năpăstuiți aruncau o privire spre profesor în speranța că vor descifra pe chipul lui un semn, un indiciu care să-i orienteze în strădania lor. În acel moment profesorul îi apostrofa: Nu te uita la mine, băiete! Pe fruntea mea nu scrie nimic. Uită-te la tablă, acolo se află soluția
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
moșneagului. Așa a și făcut viitorul inginer. Bunicul, cu puțină diplomație, l-a capturat pe nepotul împricinat și i-a tras o bătaie cu cureaua, pe care o va ține minte toată viața. Pe fața și în vocea povestitorului se descifra și acum, după mulți ani, regretul că bunul său prieten a avut de suferit din cauza lui. La încheierea vizitei la fosta casă a bunicilor, loc impregnat de duioase amintiri, chipul transfigurat radia lumina și satisfacția împlinirii unei puternice dorințe. A
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de ani și le ajuta, după caz. Doamnelor și domnișoarelor le adresa invitația să urce înaintea lui, gest pentru care era răsplătit cu un mersi! protocolar, spus din vârful buzelor, în unele cazuri însoțit de un zâmbet în care el descifra o invitație la dialog, la o plimbare sau chiar la o aventură idilică. Era vremea fascinantei studenții, cu puține griji dar bogată în oferte de prietenii și distracții, după voia inimii. Cu trecerea timpului, obligațiile profesionale și sociale, grijile familiale
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Domnul Muntenesc, pus-au în gând și pentru noi ca să ne ia, și au trimes pe un Franț Căpitan Vetroșanu, c-o samă de Nemți și cătane și cu multă adunătură ce au strâns de Moldoveni..." (Restul nu se poate descifra, monumentul fiind deteriorat). Sub crucea aceasta odihnesc rămășițele soldaților austriaci și ale șefului lor, căpitanul Ferenz, căzuți în lupta de la Nicolina. Pag. 272. Biserica Dancu, dărâmată la anul 1903, pentru a face loc grădinei și anexelor Teatrului Național. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Aprecieri critice „candoarea tablourilor sale este o oglindă vie a candorii personale, a purității unui om mare care se ascunde după masca unui copil mare, care se joacă de-a omul. Felul cum citește el lumea înconjurătoare sau caută să descifreze lumea cărților este de o puritate și o franchețe excepționale care fac ca pictura să permită omului matur să se-ntoarcă la copilărie mirându- se ca și artistul de ceea ce vede.” Spiru Vergulescu- Pictor „Salut în pictorul Mihai Dascălu, una
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trotuar, ridică-ți rochia și spune ce îți trebuie. - Mă șochezi! - Dacă ești o momâie proastă! Apoi nu se mai uita la ea. Expresia de pe fața ei era una de crispare, cumplită și nimeni nu ar fi reușit să o descifreze. Avea un surâs de înger clocotind cu fața roșie de mânie, cu broboane de transpirație rece, cu toate visele năruite, singură, ducându-le în spate. Se retrase într-o cameră, se așeză în fața unei oglinzi și se privi mult timp
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
găsi remediu și rezolvare la multe probleme și impedimente din viață. Să nu uiți, Carlina că mulți vor căuta avantaje de câștig dacă te vei lăsa condusă de cei care se cred mai deștepți și mai puternici decât tine. Să descifrezi corect lumina care strălucește în tine, în jurul tău și niciodată să nu intri în contradicție cu Cel ce a creat lumea.” Acum strângea la pieptul ei cu toată dragostea învățătura lor din copilăria ei. Uneori îi mai spunea: „Vei avea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
termeni axiologici. Suferim astăzi de pe urma unui exces de conceptualizare ce ne-a estropiat plăcerea de a fi simpli cititori pasionați de literatură ori spectatori entuziaști în sala de cinematograf. Când deschidem o carte ori ne instalăm în fața ecranului, se poate descifra o reală istovire a gândirii și sensibilității în aceste obsesii pentru teză, mesaj, conceptș, „metodăș, „relevanță socialăș, „agendăș. Spun „istovireș deoarece cred că e mult mai confortabil să aplici o schemă interpretativă gata făcută unei opere de artă, decât să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]