6,256 matches
-
dintre acestea. În fapt, elementul de bază ce diferențiază instituția de organizație este tipul de management acceptat și asumat la nivel structural-funcțional. Deși definițiile date conceptului de organizație par a nu avea la bază cercetări experimentale, fiind în mare măsură descriptive și restrictive, ele oferă o imagine de ansamblu asupra preocupărilor specialiștilor de a înțelege mecanismele care i-au asigurat în timp viabilitatea. Un tablou al evoluției conceptului ne oferă M. Zlate (2004, p. 90) care încearcă o etapizare a tuturor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
suplinită alternativ până în anul 1920 de naturaliștii Ion Simionescu (geolog) și Ion Borcea (biolog), ambii cu merite importante în fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturaliste și îndeosebi geologice. Prin Ion Simionescu, premers de Gr.Cobâlcescu, se face tranziția de la geografia descriptivă la geografia explicativă, științifică. Stau mărturie în acest sens cursurile sale ținute studenților Secției de Geografie, înființată prin noua organizare a învățământului superior din 1918, cursuri adaptate României întregite și publicate în monumentala carte "Țara noastră" în 1937. Suntem în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lui sensuri, de la a merge înainte, la a continua, a îmbătrâni și în cele din urmă a merge la culcare, a adormi, a muri). Poemul are o strofă mai lungă și una foarte scurtă. Prima strofă e alcătuită din versuri descriptive, n-are predicate și nici subiect. Citită independent e greu de înțeles: Scotch cu apă, cald, Medicinal, două pilule Pe o tăviță, ziarul Times La subțioară, urcând Demn, fragil, prelungă Dezbrăcare măsurată De pași grei, tuse, Cu grijă să nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
natura ideală a gândirii, la felul în care psihologia poate să contribuie la ameliorarea relațiilor dintre oameni. 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon Francis Bacon (1561-1626) a fost un gânditor englez care a servit cauza unei cunoașteri științifice descriptive. Opera lui s-a fundamentat pe rolul central conferit experienței în cunoașterea naturii și a omului, o tendință care a avut puterea de a marca întreaga gândire științifică ulterioară. Lucrările sale au fost clădite în ideea de a schița perspectivele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să-i devină adversar. Lucrarea sa cea mai remarcabilă s-a întitulat Inteligența animală. A apărut în 1882 și a cunoscut o mare răspândire. Renumele acestei cărți a fost dat nu numai de limbajul clar folosit, dar și de metoda descriptivă, anecdotică, folosită la prezentarea formelor inteligente de comportare a animalelor. Antropomorfismul său conceptual a fost accentuat de substituirea acestei explicații anecdotice celei cauzale și deterministe, considerând comportamentul animal ca o replică a comportamentului uman. Punctul slab al gândirii lui Romanes
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca Hugo Müstemberg și Heinrich Richert (1863-1936) își aveau suportul conceptual în gândirea filosofică a lui Kant, fundamentele filosofice și conceptuale ale unui alt psiholog, Wilhelm Dilthey (1833-1911) sunt reperate la Hegel. În lucrarea sa cu titlul Gânduri despre psihologia descriptivă și diferențială, care a apărut în 1894, Dilthey dezvoltă ideea că orice psihologie care s-a bazat pe interpretarea fenomenelor psihice din perspectiva științelor naturii are nevoie să se completeze cu o nouă perspectivă de abordare, cea a științei spiritului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dilthey dezvoltă ideea că orice psihologie care s-a bazat pe interpretarea fenomenelor psihice din perspectiva științelor naturii are nevoie să se completeze cu o nouă perspectivă de abordare, cea a științei spiritului. Această psihologie, în accepțiunea lui, este cea descriptivă și diferențială. Această nouă psihologie imaginată de Dilthey venea să explice alte fenomene decât cele legate de "atomii" interni ai vieții psihice. Obiectul de cunoaștere al acestei psihologii l-a găsit în alte structuri indivizibile, iar în locul mișcării mecanice propune
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înțelege". Psihologia trebuie să fie deci o știință a "înțelegerii". A fost o psihologie îndreptată atât împotriva științelor naturii, cât și împotriva psihologiei experimentale. Mulți psihologi din acea vreme s-au pronunțat împotriva psihologiei imaginate de Dilthey. Cu toate că în "psihologia descriptivă a înțelegerii" se găsesc și importante elemente pozitive și raționale bunăoară acea încercare de punere în legătură a creațiilor culturale ale unor popoare și a personalitățile acestora. Această idee a lui Dilthey a fost preluată și dezvoltată ulterior de E.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este setată de Partide Partide Media Tabelul 6: Logicile curente în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ordin organizatoric sunt luate în considerare ca factori de influență asupra procesului de selecție a știrilor. Nivelul analizei Mezonivel, aspectele instituționale ocupând un loc central. Tehnicile de observație Observație participativă. Tipul cercetării Cercetare inductiv-generalizată; de factură atât teoretică, cât și descriptivă. Problema rezidă în neconcordanța dintre cele două planuri. Tabelul 8: Aspectele organizaționale ale știrilor Johan Galtung și Mari Holmboe Ruge sunt fondatorii teoriei despre valoarea știrilor și despre valoarea lor de actualitate. Aceștia au efectuat în anii '60 o cercetare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Hard news se referă la evenimente care pot fi, teoretic, analizate sau interpretate și desemnează "prezentările factuale" ale evenimentelor (de exemplu: propuneri legislative, declarații politice, crime sau jafuri armate etc.) Spre deosebire de acestea, soft news se referă la evenimente cu caracter descriptiv, de larg interes social (engl. human interest stories). În timp ce hard news sunt "importante pentru oameni", soft news sunt importante pentru că "sunt legate de viața oamenilor" (Tuchman, 1978/1997, p. 176). Mai succint, hard news se referă la aspecte în legătură cu care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
formele specifice de manifestare ale limbajului politic, evidențiind trăsăturile caracteristice fiecărei tipologii în parte. Limbaj democratic vs. limbaj totalitar După criteriul regimului politic în care este vehiculat, distingem între limbaje democratice și limbaje totalitare. Termenii au atât o valoare denominativă, descriptivă, cât și una evaluativă. Regimurile democratice se caracterizează prin multiplicarea limbajelor politice și prin profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O formă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înregistrează lexicul eminescian ilustrează nu numai o etapă distinctă din evoluția limbii române, ci și atitudini distincte față de realitățile prezentate. 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale Grila semiotică articulează sistemul verbal, ca modalitate de cunoaștere specifică, într-o perspectivă pragmatic-integrativă, descriptivă și explicativă. În abordarea limbajului politic eminescian, plecăm de la premisa că, în cadrul manifestărilor discursive de factură politică, dimensiunea pragmatică guvernează sintagmatica semnelor verbale și semnificațiile acestora. Conștienți că "explorarea semiotică nu începe cu adevărat decât dincolo de semnul minimal"375, deci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și stabilește drept scheme textuale esențiale: narativul, descriptivul și argumentativul, fiecare dintre acestea impunând textelor dominante structurale specifice: * narativul discurs organizat secvențial, reprezentând acțiuni și evenimente, corelate prin relații cauzale, finale, temporale și actualizând un pattern global: schema de acțiune; * descriptivul discurs organizat spațial ca o constelație de atribute și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare, sintagmatica discursivă eminesciană integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Modalitate de abordare dominată de perspectiva semnului, demersul semiotic favorizează analiza limbajului politic eminescian ca ansamblu semnificant, care poartă marca contextului istoric care îl generează, expresie a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarului. Abordarea semiotică a vizat elaborarea unui discurs descriptiv, care să dea seamă de mecanismele și strategiile de semnificare utilizate de jurnalist în susținerea concepțiilor politice, de relațiile instituite între diversele mijloace de exprimare și de potențialul semnificativ al parametrilor situației de comunicare pe care o ilustrează publicistica eminesciană
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 G. Călinescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în genere. Luăm cunoștință de masa actelor religioase (intelectuale, simbolice, rituale, tehnice), de modurile cum a putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este luat în mod izolat, este lipsit de orice semnificație și este definit conceptual (cum ar fi, de exemplu, simbolurile logico-matematice)188. Un simbol incomplet beneficiază doar de o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
propriu) denumește o entitate care nu există sau dacă se referă doar aparent la ceva. Răspunsul ar fi că dacă un nume nu are denotat înseamnă că el nu are nici semnificație, devenind astfel un pseudo-nume astfel că termenii singulari descriptivi, care nu descriu nimic, nu pot fi asimilați numelor 189. Saul Kripke nu este de acord că numele sunt versiuni deghizate sau abrevieri pentru descripțiile definite. Mai degrabă, cei care vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument al cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot fi: modele verbal descriptive folosite În toate disciplinele nematematizate, modele matematice, modele fizice analogice (de tipul machetelor statice sau dinamice), modele grafice etc. În științele economice, În special În disciplinele organizării și conducerii, modelele sunt utilizate În toată diversitatea de tipuri care există. Conceptul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
greu de găsit pe alte căi. Modelul, ca instrument al cunoașterii științifice, este folosit În foarte numeroase discipline teoretice și practice. Fără pretenția de a face o clasificare riguroasă a tipurilor de modele, subliniem că ele pot fi: modele verbal descriptive folosite În toate disciplinele nematematizate, modele matematice, modele fizice analogice (de tipul machetelor statice sau dinamice), modele grafice etc. În științele economice, În special În disciplinele organizării și conducerii, modelele sunt utilizate În toată diversitatea de tipuri care există. Conceptul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor de tratament termic al acestora, a condițiilor de turnare, sudare, 111 Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996. George-Ștefan COMAN 159 prelucrare prin deformare etc. și „probleme descriptive”, scopul cărora este studiul legităților generale ale fenomenelor care au loc În metale și aliaje, la modificarea compoziției acestora În procesul de elaborare și În timpul prelucrării ulterioare. Este de la sine Înțeles că problemele descriptive și cele extremale se rezolvă Împreună
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prelucrare prin deformare etc. și „probleme descriptive”, scopul cărora este studiul legităților generale ale fenomenelor care au loc În metale și aliaje, la modificarea compoziției acestora În procesul de elaborare și În timpul prelucrării ulterioare. Este de la sine Înțeles că problemele descriptive și cele extremale se rezolvă Împreună. În toate cazurile situația se simplifică În mod simțitor dacă pentru un anumit fenomen reușim să Întocmim un model matematic, o funcție scop care trebuie apoi optimizată. Să presupunem, de exemplu, că trebuie să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]