27,244 matches
-
decembrie 1987, Iași”. Din Iași, pe o vedere, Casa memorială “Mihai Codreanu”, foto Al. Comânescu, poposeau la Bârlad urările: « Dragi salutări din Iași. Pentru ziua numelui mai mulți, cu sănătate și bucurii în viață. Apostoleanu. 30 august 1988 ». Notă: Interesant, destinatarul nu are indicată adresa și totuși a primit felicitarea, ceea ce înseamnă că și atunci Poșta Română avea salariați buni. În legătură cu aceasta reamintesc ceea ce scrie Eugen Stroe în cartea „Stroe-Vasilache. Aplauze”, Editura „24 ore”, Iași, 2011 că a aflat de la tatăl
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Română avea salariați buni. În legătură cu aceasta reamintesc ceea ce scrie Eugen Stroe în cartea „Stroe-Vasilache. Aplauze”, Editura „24 ore”, Iași, 2011 că a aflat de la tatăl său: din străinătate, regizorul Sică Alexandrescu le-a trimis o carte poștală, iar la locul destinatarului a scris - Stroe și Vasilache, România. După vreo cinci ani, când maestrul s-a întors în țară și i-a întrebat, ‚Ei, ați primit cartea poștală?”, răspunsul a fost acesta - „Sigur că da !” Era dovada că destinatarii erau, de-acum
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
iar la locul destinatarului a scris - Stroe și Vasilache, România. După vreo cinci ani, când maestrul s-a întors în țară și i-a întrebat, ‚Ei, ați primit cartea poștală?”, răspunsul a fost acesta - „Sigur că da !” Era dovada că destinatarii erau, de-acum, celebri în București. Așa și aici: domnul Apostoleanu a scris doar atât: „tov, Alexandru Mânăstireanu, Bârlad” și scrisoarea a ajuns unde trebuia. Mai rău se întâmplă în zilele noastre, după 1989. Cu coletul poștal nr.15242 în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dorința mea fierbinte de a fi și eu în mijlocul celor cu care am dus 8 ani binele și răul. Cu dragoste, Ion Totolici. Scrisori din Craiova, de la Nina Cosulschi, cu data de 22 aprilie 1994, 1997 și 1997, îi vorbeau destinatarului Alexanru Mânăstireanu din Bârlad despre singurătatea ei și a copiilor ei, că «așa ne-a fost soarta». Cum s-a desfășurat întâlnirea promoției care sărbătorea și 50 de ani de la absolvirea Școlii normale din Bârlad, îl las să vorbească tot
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ștefănescu, Ilie Constantin, Florin Mugur. Scrisorile în versuri și proză ale poetului doctor către Leonid Dimov, mai vârstnic cu 13 ani, trec de la deferență la prietenie caldintimă, punctând impresii de lectură, aprecieri critice, cu o bucurie evidentă pentru reușita operei destinatarului. Ele sunt căutate și citite cu interes indiferent de vârstă. Un alt autor, Adrian G. Romila, tot moldovean, pornind de la o serie de scrisori mărturie ale celui care fusese un militar, realizează „În drum spre sud” un roman de aventură
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cât și acelea ale serviciului de contraspionaj”. Șeful acestui Serviciu Secret trebuia să fie ofițer de Stat Major, personalul și fondurile aflate la dispoziția sa intrând în categoria celor „speciale”, iar ordinele primite și rapoartele înaintate aveau ca expeditor, respectiv destinatar, doar pe șeful Biroului Informații. Aceste norme au fost dezvoltate prin Instrucțiunile cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații din ianuarie 1918, care au stabilit concret încadrarea și atribuțiile acestui oficiu. La sfârșitul anului 1918, maiorul Alexandru Bursan, șeful
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de colaborare între autoritățile civile și cele militare în acțiunea informativă/contrainformativă. O nouă circulară privind strângerea relațiilor de colaborare între autorități a fost emisă de I. G. Duca, la 16 iulie 1927, în calitate de ministru de Interne. De data aceasta destinatarii au fost prefecții de județ, care au primit ordin să organizeze săptămânal „conferințe colective”, la care să participe comandantul Companiei de Jandarmi, șeful Serviciului de Siguranță, șeful Poliției din capitala județului și din celelalte orașe, comandantul garnizoanei (sau un delegat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
creat organizații paramilitare, care au efectuat marșuri în uniforme specifice în vederea atragerii de noi aderenți. Prin acțiuni sociale - construirea de școli, biserici, șosele, îngrijirea monumentelor etc. - s-a urmărit pătrunderea „în sufletul țărănimii, care este mai refractară” la mișcările extremiste. Destinatarii telegramei au fost invitați să procedeze „cu toată energia” față de curentele politice care depășesc cadrul de activitate legal și li s-a cerut aplicarea Codului Penal. Guvernul de la București a inițiat, la rândul său, uneori în colaborare cu aliații săi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Conform principiilor directorului general, Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor trebuiau să constituie un laborator în care materia primă (informația) a intrat, a fost verificată, cercetată în interesul statului, iar apoi transmisă acolo unde era nevoie de produsul finit, destinatarul fiind apanajul exclusiv al conducerii D.G.P. Conform lui Constantin Cernat, „Siguranța are urechi și ochi, dar nu trebuie să aibă gură”, aluzie la indiscrețiile care puteau compromite cazurile în atenție și a propus funcționarilor un motto pe care el îl
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Fronturilor, care au elaborat buletine informative zilnice, lunare sau la cerere, dări de seamă și studii informative, expediate beneficiarilor legali. La Secția Contrainformații centralizarea datelor s-a efectuat pe linia activității celor patru grupe, iar materialul rezultat era expediat unor destinatari deciși de șeful Serviciului Secret. Personalul care a fost încadrat în Serviciul Secret a provenit din trei zone: 1. Funcționari din Poliție și Siguranță, unii cunoscuți personal de Mihail Moruzov, alții recomandați de rezultatele profesionale. Aceștia au ales să vină
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comandantul Legiunii de Jandarmi, reprezentantul garnizoanei, iar acolo unde era cazul, comandantul Companiei de Grăniceri și comandantul portului. Discuțiile și deciziile Consiliului erau consemnate într-un proces-verbal, trimis în copie instituțiilor participante, dar și la D.G.P. Armand Călinescu a cerut destinatarilor să se execute „cu strictețe” aceste dispoziții de colaborare, în interesul superior al siguranței statului. Problema pazei căilor ferate și a protecției călătorilor, bagajelor și infrastructurii aferente a fost subiectul principal al unei ședințe de colaborare desfășurată la sediul D.G.P.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a finalizat cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în pofida semnalelor transmise și a cererilor de rezistență armată. Un calup de date importante și interesante a provenit de la atașații militari aflați în diverse capitale ale lumii. Avertismentele acestora au ajuns la destinatari, însă măsurile politice și/sau militare au întârziat, astfel încât s-a ajuns la situația din vara anului 1940, când România a cedat o treime din teritoriul național fără nici un fel de rezistență armată. La conducerea Secției a II-a, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
000 dolari S.U.A., dar pînă la maximum 5.000 dolari S.U.A., pot fi scoase din țară pe baza unui document bancar (adeverință, certificat de valută etc.) care probează că suma a fost ridicată de la bancă. Aceste sume se înscriu de către destinatar în declarația vamală (art. 16 din regulament). 7. Persoanele fizice rezidente care scot din țară sume în valută efectivă (numerar) în limita de la pct. 6 de mai sus le pot utiliza în străinătate pentru operațiunile curente (art. 14 din regulament
NORMA Nr. V/371/21 din 6 iunie 1991 privind aplicarea prevederilor referitoare la sumele în valută şi în lei ce pot fi introduse şi scoase din România potrivit Regulamentului privind opera��iunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991 (art. 13, 14, 15, 16, 17, 18 şi 19). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107849_a_109178]
-
potrivit legii, proprietatea statului; - mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă și documentare. Articolul 6 Condițiile care trebuie îndeplinite pentru că bunurile enumerate la articolul precedent să beneficieze de scutire de taxe vamale sînt: - să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată; - să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare; - să nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri; - să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidență contabilă proprie. Bunurile scutite
HOTĂRÎRE nr. 673 din 25 septembrie 1991 privind tariful vamal de import al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108012_a_109341]
-
cu caracter secret se prezintă, nedesfăcuta, direct președintelui Curții, fiind evidențiata într-un registru special. Plicurile care poartă mențiunea "confidențial" se înregistrează în registrul prevăzut la alineatul precedent numai cu această mențiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului. Articolul 11 Președintele Curții, primind actul de sesizare în cazurile prevăzute de art. 144 lit. a), b), d), e), f), g) și h) din Constituție, fixează termenul de dezbateri, astfel încît să existe cel mult 30 de zile de la sesizare
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108120_a_109449]
-
dovedi, prin acte justificative, efectuarea uneia din operațiunile prevăzute. Articolul 4 Acordarea regimului vamal de "drawback" se face la cererea importatorilor odată cu depunerea declarației vamale de import, numai la vămile de interior în a caror rază de competență se află destinatarii. Organele vamale pot dispune în orice moment importatorilor ținerea de evidente care să permită verificarea ulterioară a exactității datelor înscrise în documentele justificative ce vor fi prezentate cu ocazia cererii de restituire a taxelor vamale. De asemenea, organele vamale pot
HOTĂRÎRE nr. 1274 din 8 decembrie 1990 privind reducerea unor taxe vamale de import şi instituirea regimului de "drawback". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107393_a_108722]
-
se soluționează de organele vamale în termen de 30 de zile. Restituirea taxelor se face din încasările curente de taxe vamale. Articolul 7 În cazul nerespectării de către importatori a condițiilor stabilite pentru verificarea reexportului mărfurilor importate, în urma controlului efectuat la destinatar, organele vamale pot decide retragerea regimului de "drawback", pe baza unui act de constatare vamală. Articolul 8 Prezenta hotărîre intra în vigoare de la 1 ianuarie 1991. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă
HOTĂRÎRE nr. 1274 din 8 decembrie 1990 privind reducerea unor taxe vamale de import şi instituirea regimului de "drawback". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107393_a_108722]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 28 noiembrie 2006. (3) În cazul în care cererea de înmatriculare/înregistrare este transmisă potrivit prevederilor alin. (2), încheierea judecătorului-delegat se comunică pe cale electronică, data comunicării fiind considerată data la care aceasta devine disponibilă destinatarului, precum și pe suport hârtie. ... ------------- Alin. (3) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. II din LEGEA nr. 441 din 27 noiembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 28 noiembrie 2006. Articolul 4 (1) Registrul
LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106835_a_108164]
-
referă alin. 1 pot fi dispuse, în scris, în cazuri urgente și temeinic justificate și de procuror, care este obligat să informeze de îndată despre această instanță. (2) Corespondență și obiectele ridicate care nu au legătură cu cauza se restituie destinatarului. ... ----------- Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Alin. (1^1) și (1^2) ale art. 98 au fost introduse de LEGEA
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
relația cu statul solicitat, în condițiile legii. În absența unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic internațional aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandată. În acest caz, avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia ține loc de dovadă a îndeplinirii procedurii de citare. ... (8^1) La stabilirea termenului pentru înfățișarea învinuitului sau inculpatului aflat în străinătate, se ține seama de normele internaționale aplicabile în relația cu statul pe
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
proces-verbal. ... (2^1) În cazul în care scrisoarea recomandată prin care se citează un învinuit sau inculpat care locuiește în străinătate nu poate fi înmânata datorită refuzului primirii ei sau din orice alt motiv, precum și în cazul în care statul destinatarului nu permite citarea prin poștă a cetățenilor săi, citația se va afișa la sediul parchetului sau al instanței, după caz. (3) Când citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finală, alin. 5, 6 și 7, unitățile acolo arătate
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
se află în ospătăria să. 7. Creanța cheltuielilor de transport și a cheltuielilor accesorii asupra lucrului transportat, întrucat timp acela ce l-a transportat, îl are în posesiunea să, și în cele 24 ore ce vor urma trădării lucrului la destinatarul sau, dacă acesta din urmă a conservat posesiunea lucrului. 8. Creanțele rezultând din abuzuri și prevaricațiuni***) ale funcționarilor publici, în exercițiul funcțiunii lor, asupra cauționamentului lor, precum și asupra dobânzilor ce ar fi produs acel cauționament.****) ----------- *) Predarea. **) Lucruri. ***) Pagube de care
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
operațiunile de predare-primire a corespondentei secrete și de transportare a acesteia la și de la locurile prevăzute la art. 6, în condiții de siguranță și de păstrare a secretului. În cazuri speciale, prin aceste persoane se poate transporta corespondență secretă la destinatarii care au sediul sau reședința în aceeași localitate cu expeditorul. Desemnarea persoanelor împuternicite să execute asemenea operațiuni se face cu respectarea art. 4 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Tuturor acestor persoane li
HOTĂRÎRE nr. 426 din 4 august 1992 privind colectarea, tranSportul şi distribuirea corespondentei secrete. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108733_a_110062]
-
probe, experimentări sau cercetări; - bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului; - mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclamă și documentare. Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligații de plată; - să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare; - să nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri; - să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidență contabilă proprie. În cazul
HOTĂRÎRE nr. 406 din 27 iulie 1992 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei nr. 3/1992 referitoare la taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108724_a_110053]
-
cotei zero numai livrările de bunuri pentru care se justifică realitatea exportului, prin: - organizarea și conducerea evidentei tehnico-operative și contabile distincte; - prezentarea declarației de export vizată de organele vamale, din care să rezulte datele necesare pentru identificarea declarantului, expeditorului și destinatarului, precum și date referitoare la natură și valoarea mărfurilor. b) Prestări de servicii la export ... În această categorie se cuprind operațiunile legate direct de exportul de bunuri mobile corporale, precum și alte prestări de servicii efectuate pentru persoane fizice sau juridice nerezidente
HOTĂRÎRE nr. 406 din 27 iulie 1992 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei nr. 3/1992 referitoare la taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108724_a_110053]