3,847 matches
-
vrea să îndrume masele. Visul unei instrucții publice care i-ar învăța pe oameni dragostea de patrie și ura împotriva tiranilor animă planurile de reformă. O politică a limbii se afirmă; ea vede în limba franceză limba națiunii și în dialect pe cea a obscurantismului, ba chiar a trădării (document 2, p.262). La Paris, în sfîrșit, un om nou, acel "sans-culotte", purtînd suliță, pantalon vărgat, bonetă frigiană cu cocardă tricoloră, devine actorul principal al mișcărilor populare și apasă fizic asupra
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
agricol. Acest calendar, care avea ca defect faptul că nu putea fi universal (în emisfera australă, "thermidor" ar fi indicat luna cea mai rece), a fost suprimat la 1 ianuarie 1806 (11nivôse an XIV). DOCUMENT 2 Revoluția, limba franceză și dialectele "Legislatorul vorbește o limbă pe care cei care trebuie să execute și să se supună nu o înțeleg. "Trebuie să popularizăm limba, trebuie să distrugem această aristocrație de limbaj care pare să fi stabilit o națiune rafinată în mijlocul unei națiuni
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu ziua. Diversității sociale i se adaugă diversitatea situațiilor regionale. Franța rurală de la începutul secolului al XIX-lea este încă foarte apropiată de fosta Franță. Comunicațiile sînt lente, valorile și ideile orașelor rămîn îndepărtate, tradițiile folclorice sînt la apogeul lor, dialectele locale rămîn la loc de cinste. Populația orașelor se întinde de la lumea prăvăliilor și a meșteșugurilor, care ține de burghezia populară, la acele "clase periculoase" din suburbii, populație flotantă, dezrădăcinată, gata să se alăture celei mai mici agitații, noi "barbari
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților și măsurilor din Vechiul Regim și chiar în portul specific regional după 1870; modelul urban unificator este răspîndit prin intermediul școlii și al serviciului militar; ziarele ieftine se impun de acum încolo. Viața politică la țară, amorsată sub
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anul II, lunile tragice, 254 Republica burgheză și Marea Națiune, 257 Protejarea celor dobîndite, 257 Exportarea Revoluției, 258 Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte, 259 Documente: 1. Calendarul revoluționar. Exemplu din anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un curent social și politic. Curentul poporan, adică cunoașterea literaturii populare și utilizarea ei ca îndreptar pentru literatura cultă, s-a născut în Moldova. Eliade, când recomandă lui C. Negruzzi procedeul de a-și forma limba literară, vorbește de unificarea dialectelor, de limba bisericească, dar de limba poeziei populare nu1; și n-a vorbit nicăierea. Și foarte multă vreme acest curent n-a fost măcar cunoscut aiurea. Reprezentanții acestui curent sunt A. Hîjdău din Hotin 2 , Asachi, dar mai ales - cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și Eminescu și-a dat seamă de legătura dintre tendințele politice și sistemele lingvistice: el constată că acei care au fost "unioniști" în politică au fost "unioniști" și-n limbă, adică partizani ai unei limbi literare făcută pe baza ambelor dialecte 1. Cu această ocazie, Eminescu citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl Maiorescu să n-o fi cunoscut?) 2 Despre literatură - lucru curios - a vorbit puțin cel mai mare poet al
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-n privința politicii -, își pune toată speranța în Moldova, care "joacă în dezvoltarea românilor un rol însemnat". Așadar, în privința limbii și a literaturii, Eminescu face parte din curentul critic moldovenesc, dând criticismului o nuanță mai pronunțată de eclectism: dreptul tuturor dialectelor; și admițând, în faza întîi, și oarecare înrîurire a sistemelor lingvistice novatoare. * Dar dacă pe la 1880 problema lingvistică și literară nu mai este atât de însemnată, primejdia înstrăinării fiind în mare parte înlăturată, problema socială se pune cu o putere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
putut rezista, și, de la 1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV, 1840-1842), în care e concentrată tendința spre purismul limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum am văzut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
evreii priveau cel mai adesea spre Berlin, unde se n? scuse Haskala, Iluminismul evreiesc. Ei priveau mai cur�nd spre aceste centre de cultur? pentru inspiră? ie dec�ț la �?? rmul nepervertit� ? i la lumea s? m?n? torismului. Vorbeau idi? , un dialect german. �n anii �50 ai secolului nostru, liderul evreu Nachum Goldmann vorbea, parafraz�ndu? l pe Goethe, despre �afinitatea schizofrenic? � dintre germani ? i evrei. El explică aceast? atrac? ie dintre dou? popoare care le �mbog?? ea reciproc ? i care a luat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor �n Carpa? îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari (departe de limitele provinciei române Dacia) �n Transilvania 211
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și ca învățători; imaginea sistemului familiei ca garant al securității, loc de refugiu, adăpost pentru fiecare membru al familiei; familia ca structură ce asigură socializarea și dezvoltarea capacităților de comunicare într-un cadru cultural dat; utilizarea limbii familiei (sau a dialectului sau idiomului specific familiei). în ceea ce privește reziliența comunitară, factorii componenți ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viața comunității; autoritatea recunoscută în comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
System: Convergence Towards Moderate Diversity?”, În K.H. Goetz, S. Hix (ed.), Europeanized Politics? European Integration and National Political Systems, Frank Cass, Londra, pp. 94-120. Ferguson, K.E. (1984), The Feminist Case Against Bureaucracy, Temple University Press, Philadelphia. Firestone, S. (1970), The dialect of sex: The case for feminist revolution, Morrow, New York. Foucault, M. (2005), Biopolitică și medicină socială, Editura Ideea Design & Art, Cluj-Napoca. Gal, S.; Kligman, G. (2003), Politicile de gen În perioada postsocialistă, Polirom, Iasi. Geva-May, I.; Wildawsky, A. (1977), An
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
propov]duire în rândul oamenilor. Vreme de 45 de ani de la iluminare a vorbit tuturor categoriilor de oameni: b]rbați și femei, ț]răni, tâmplari, brahmani, paria, regi și criminali, asceți și filosofi. Aceste discursuri s-au p]strat în dialectul pali și constituie baza studiului nostru asupra eticii budiste. Înv]ț]turile lui Buddha s-au transmis prin tradiția oral] și abia mai tarziu (secolul I î.Hr) au fost consemnate de c]tre c]lug]ri pe frunze de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții, suferinței și lipsei egoului sunt strâns legate. Cele Patru Adev]ruri Sfinte și Nobilă C]rare în Opt Trepte (Octupl]), ca element component al celei dintâi, sunt legate de definirea acelei st]ri omenești descrise de cuvântul dukkha din dialectul pali. Orice reflecție asupra moralei și societ]ții nu poate face abstracție de acest aspect esențial. Dup] p]rerea unora, noțiunea de dukkha indic] o perspectiv] pesimist]. Cu toate acestea, idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau negative ale acelor acțiuni care pot fi evaluate din punct de vedere etic. Dintre acestea, cel mai important concept necesar evalu]rii acțiunii umane este noțiunea de kamma, ce are la bâz] principiul cauzalit]ții etice. Termenul kamma al dialectului pali este folosit pentru a face referire la acte de voinț] a c]ror modalitate de exprimare o constituie gândirea, vorbirea și faptele. Afirmația atât de cunoscut], conform c]reia esență faptei este dat] de însuși motivul ei, orienteaz] evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se traduce, de obicei, prin motiv, ins] el desemneaz] o noțiune mai complex], acoperind atât motivul și intenția, cât și consecințele care decurg din acestea. Potrivit legii cauzalit]ții etice, dac] cineva ofer] unui om nec]jit o sum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentiment de vinov]ție pentru greșeală comis]. P]catul, vina și îngrijorarea pentru faptă s]vârșit] sunt concepte care nu se încadreaz] în analiza budist] a f]r]delegii. De fapt este chiar dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s]vârșirii unei fapte rele. În general, f]r]delegea este definit] că fapt] nes]buit], imoral], sau ca profanare. De fapt, neliniștea, îngrijorarea și temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al unei limbi, și din asumarea anumitor practici sociale. Aceste asemănări de sânge, vorbire, obiceiuri și așa mai departe sunt văzute ca inefabile, și uneori covârșitoare, coercitive, în și prin ele însele. Oricine este legat de ruda sa, vecinul său
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elemente ale culturii grupurilor mai largi de care aparțin (vezi și Hobsbawm, 1983), pentru a-și atinge scopurile. Brass (1991:19) identifică trei vectori pe care conceptul de identitate poate fi construit: obiectivi "markerii culturali obiectivi pot fi limba sau dialectul, un port distinctiv sau obiceiuri alimentare, religie sau rasă" -, subiectivi autodefiniri ale identității și comportamentali modalități specifice de comportament și interacțiune. Practic, pentru Brass constituirea unei identități colective este procesul trecerii de la stadiul de categorie la stadiul de comunitate ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
riturile se află în matca lor firească. Exodul de țărănime spre oraș, impus de regimul comunist, a adus cu el și forma aceasta contrafăcută de alai nupțial, dînd naștere la ceea ce vedem acum pe străzile orașului: grupuri pestrițe urlînd în dialect și cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci cu puradeii aferenți. Și asta, într-un oraș care a cunoscut ținuta civică, bunul gust, demnitatea. 9 iunie În preajma sfîrșitului, internat, Camil Petrescu nu-și dezminte forța caracterului și, de ce nu, umorul. Tratat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de lume ce se scurge dinspre stadion e răvășit brusc de o coloană urlătoare de microbuze cu, se-nțelege, batalionul dinamovist. Ce tocmai ofensase un Iași nu oarecare. Ei, bine, ieșiți de pe terasa unui birt din Sărărie, și spurcîndu-i, în dialect, pe invadatori, naivii cheflii au parte de un fulgerător spectacol ca-n Fîșia Gaza: din microbuze se năpustesc pe ei killeri în negru și-i bumbăcesc scurt, profesional, eficient. Se lasă liniștea. Și cu ea, înserarea. Peste ieșeni planase, 90
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să existe, au existat o suită Întreagă de povești și tradiții diferite trăite În mici cătune, cuibărite În văi sau așezate pe pantele munților de pe tot continentul. Fiecare poveste era transmisă Într-o limbă diferită sau cel puțin Într-un dialect diferit. Nenumărate de limbi regionale, obiceiuri și reguli pentru a face comerț au menținut costul tranzacțiilor ridicat pentru a produce și schimba bunuri și servicii pe o Întindere geografică mare. Reprimând sau chiar eliminând zone cu diversitate culturală era un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe cineva care vorbea franceza. În momentul unificării Italiei În 1861, numai 2,5% din populație folosea limba italiană pentru comunicarea zilnică. În Germania secolului al XVIII-lea, mai puțin de 500.000 de oameni puteau vorbi și citi În dialectul, care mai târziu a devenit limba germană oficială, iar mulți dintre aceștia erau actori care jucau În piese noi pe scenă sau cărturari care scriau pentru o elita intelectuală restrânsă 14. O mare parte din motivația pentru crearea limbilor naționale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
latina era limba oficială a Bisericii fiind utilizată și de cărturarii europeni și oficialii guvernamentali la curțile Palatelor, ea reprezenta o piață de cititori prea mică pentru noua revoluție a comunicației. Pe de altă parte, atât de multe limbi și dialecte erau vorbite În Europa, Încât fiecare dintre acestea reprezenta o piață prea mică pentru a fi viabilă din punct de vedere comercial. Soluția, În majoritatea țărilor, a fost să se aleagă un singur dialect, de obicei cel dominant Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]