4,044 matches
-
punct, lucrurile chiar așa stau. Numai că acestă angajare a lui Liviu Capșa, fie că ea se manifestă în cîmpul pur al ficțiunii, în cel impur al socialului sau în acela de-a dreptul insalubru al politicului, nu este nici una didactică, și nici una misionară, ci una ludică și necruțătoare în același timp. Și poate că tocmai acest amestec paradoxal de empatie, de detașare ironică și de voluptate a observației și a enunțului sau, într-un cuvînt, această scufundare inocentă în- tr-un
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
după încheierea celui de-al treilea război punic. Mărturiile lor funcționează, deci, nu cu amintiri, ci cu topoi. Pentru ei, locul e dintru-nceput literatură. Diverse episoade din timpul deja legendarelor conflicte sunt citate de aceștia cu valoare în principal didactică. E cazul aceluia avându-l în centru pe faimosul consul Regulus, care, după ce pledează în fața senatului pentru continuarea luptei, se întoarce, așa cum promisese, în prizonierat, unde, de altminteri, va fi torturat și ucis. De asemenea, adeseori invocată e scena, cu
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
v Internet-spațiu de informare și comunicare v Comunicarea electronică NOUĂ PLEDOARIE PENTRU PROFESIE Ultima carte a Nicoletei Marinescu, aceasta pe care o avem acum sub ochi, o reprezintă perfect pe urmașa unei familii de învățători și profesori, în care spiritul didacticii s-a pliat pe înțelegerea superioară a ceea ce înseamnă instituția bibliotecară în rostuirea lumii. Prezența acestor modele în viața ei - așa cum recunoaște des, ușor obsedant - a funcționat ca un impuls al credinței în binefacerea învățării permanente, în pregătirea profesională asiduă
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
școli, care a ținut ultima lecție aniversara având ca subiect: profesorul Tiganescu și opera să literară, prezentând o expunere liberă academică, filosofica și culturală de înaltă ținută, cum rar se întâmplă în asemenea ocazii. Cel puțin la fel de importantă ca activitatea didactica a fost și activitatea depusă de domnul Vasile Precop în afara școlii. A fost un neobosit îndrumător cultural, și-a apropiat mereu tineri de talent, a sprijinit și inițiat manifestări culturale pentru reliefarea puternică a valorilor noastre naționale. El este cel
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
acolo la școală eram toți ai dumneaei și ne identificam cu apelativul „promoția sau seria Băteanu”. La limba și literatura română era cu adevărat „o nebunie”, făceam cu nu mai puțin celebrul profesor Florea, fratele cunoscutului profesor de metodică și didactică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doamne, învățam în medie, aproape în fiecare zi, în jur de trei ore numai la română. Ai mei erau ușor nemulțumiți deoarece nu se mai știa masa de seară, orele treceau, iar eu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acolo la școală eram toți ai dumneaei și ne identificam cu apelativul „promoția sau seria Băteanu”. La limba și literatura română era cu adevărat „o nebunie”, făceam cu nu mai puțin celebrul profesor Florea, fratele cunoscutului profesor de metodică și didactică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doamne, învățam în medie, aproape în fiecare zi, în jur de trei ore numai la română. Ai mei erau ușor nemulțumiți deoarece nu se mai știa masa de seară, orele treceau, iar eu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Pentru specializarea să, urmează cursuri postuniversitare la Torino în Italia, în ani 1966-1967. Între timp lucrează intens la finalizarea doctoratului, iar în anul 1970 obține titlul științific de Doctor în Drept. Că o recunoaștere a rezultatelor deosebite obținute în activitatea didactica și de cercetare, în anul 1972, într-o perioadă mai dificilă pentru promovarea cadrelor universitare, obține funcția de conferențiar universitar și devine titular la Catedră de drept penal, pentru disciplinele Criminologie și Drept Penal - partea specială. Calitățile sale organizatorice, pregătirea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
anul 1972, într-o perioadă mai dificilă pentru promovarea cadrelor universitare, obține funcția de conferențiar universitar și devine titular la Catedră de drept penal, pentru disciplinele Criminologie și Drept Penal - partea specială. Calitățile sale organizatorice, pregătirea și pasiunea pentru activitatea didactica l-au recomandat pentru alegerea în 1972 în funcția de Decan al Facultății de Drept din Iași și realegerea, în aceeași înaltă poziție din nou în anul 1976. Datorită rezultatelor obținute în activitatea de decan și a pregătirii sale, în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
și realegerea, în aceeași înaltă poziție din nou în anul 1976. Datorită rezultatelor obținute în activitatea de decan și a pregătirii sale, în anul 1978, este numit în funcția de Prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Activitatea să didactica, de cercetare și dezvoltare științifică în domeniul Dreptului este confirmată și prin numirea să, în anul 1981, în funcția de profesor titular la Catedră de drept, disciplina Drept Penal și Criminologie, a prestigioasei universități ieșene. În anul 1981 este numit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
său de multe generații de studenți și practicieni din domeniul juridic, dintre care mulți au învățat și absolvit după dispariția să, este măsură cea mai corectă a valorii unei unei vieți dăruite studiului, cercetării și educației. Opera să științifică și didactica acoperă zone importante din domeniile criminologiei, dreptului penal, partea generală și cea specială. Păcat că volumele sale de poezii și poeme, scrise cu mare talent, încă din liceu, nu au văzut în totalitate lumină tiparului, să sperăm că aceste stihuri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
la nivelul lecției, care rămâne principala modalitate de organizare și desfășurare a activității didactice. Evoluția continuă a lecției în sensul adaptării la exigențele contextului pedagogic se regăsește și la nivelul proiectării. Astfel, reforma curriculară mută accentul ce se punea în didactica tradițională pe proiectarea lecției, pe proiectarea unității de învățare. Acest aspect are următoarele avantaje: creează un mediu de învățare coerent, în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; implică elevii în proiecte de învățare personale pe termen
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute; principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute; principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdo- didacticii <footnote apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote>: • Principiul formării vorbirii în practica directă a comunicării verbale, în joc și în manipularea (cu scop) obiectelor; Principiul tratării individuale și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să nu-i obosească, a doua etapă între cinci și șapte ani în care încep lecțiile de pregătire pentru școală. După Aristotel, de educație beneficia toți oamenii născuți liberi”(E. Voiculescu, 2001, p. 7). “Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, considera că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a acestor „semințe
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
al acestui fenomen; nu jurnaliștii fac știrile, ci știrile, cultivarea lor regulată a făcut să se nască jurnalismul, care nu este astăzi doar un compartiment al vieții publice, ci reprezintă, în bine și în rău, însăși latura pedagogică, chiar apăsător didactică, de constrângere, de dependență a fiecărui individ de factorul public. Astfel, fiecare dintre noi face parte din „public“, această massă uriașă și abstractă care acaparează în modul cel mai concret realitatea omului ca reprezentant al mulțimii. Difuzarea știrilor se petrece
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
deocamdată de Germania, e nevoie de respectarea principiului conivenței conform căruia poți să înțelegi o limbă și să răspunzi în altă limbă; 4. Predarea limbii franceze în Europa, în țările lumii francofone și în spații terțe - schimbarea concepției legate de didactica limbilor: accentul se mută de la informația lingvistică la practica lingvistică și la facilitarea accesului spre alte limbi. Se face transferul de la principiul învățării limbilor la cel al educării în spiritul limbilor (educația plurilingvă și multiculturală presupune schimbarea de paragidmă și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
regulilor unui adevărat „marketing lingvistic”; - modul de predare a francezei trebuie să corespundă tradiției țării pentru ca franceza să nu mai fie considerată o “limbă dificilă”; - transmiterea dimensiunilor actual ale culturii francofone și mondiale (belgiană, elevețiană, canadiană, africană, asiatică ...); - practicarea unei didactici integrate a limbilor, a unui învățământ deschis cunoașterii pragmatice a limbilor, propriu spațiului plurilingv și multicultural al Europei. (iunie 7, 2012) Ecumenism Am putut simți și cultiva trăiri ecumenice prin activitatea desfășurată în cadrul unui grup parlamentar elitist, Grupul Ecumenic de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
unele mai mult, altele mai puțin inspirate. Chiar la nivel de slogan de campanie, e ușor să remarci focalizarea unora pe critica superficială a “sloganului celuilalt” care, în felul acesta, se întipărește mai bine în memoria colectivă. Un principiu în didactică este acela conform căruia profesorul nu trebuie să repete eroarea, greșeala, derapajul elevului deoarece acestea sunt mai puternice decât norma și se întipăresc imediat în mintea învățăcelului. Aș putea spune că astfel Puterea servește Opoziția. Și apoi, ne luptam de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Revoluția sexuală - mistificare a dorinței și naturii umane. Cu această ocazie, a fost lansat și volumul de autor: Pornografia, maladia secolului XXI. A doua zi, l-am avut ca invitat pe Virgiliu Gheorghe la cursul meu din cadrul unui master de didactică, pentru a continua discuțiile pe aceste teme sensibile, mai mult, pentru a-i ajuta pe masteranzii care lucrează sau vor lucra în școli să conștientizeze rolul mediei într-o largă dezbatere la nivel național. S-au pus întrebări, s-au
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Revoluția sexuală - mistificare a dorinței și naturii umane. Cu această ocazie, a fost lansat și volumul de autor: Pornografia, maladia secolului XXI. A doua zi, l-am avut ca invitat pe Virgiliu Gheorghe la cursul meu din cadrul unui master de didactică, pentru a continua discuțiile pe aceste teme sensibile, mai mult, pentru a-i ajuta pe masteranzii care lucrează sau vor lucra în școli să conștientizeze rolul mediei într-o largă dezbatere la nivel național. S-au pus întrebări, s-au
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3. Ocupații specifice; 4. Particularități etnocomportamentale. Capitolul VIII. Impactul activităților antropice asupra mediului și combaterea degradării acestuia. <reflist> 1. Coteț, P., Nedelcu, E. (1976), Principii,metode și tehnici moderne de lucru în geografie, Editura Didactică si Pedagogică, București. 2. Cucu, V. (1981), Geografia populației și a așezărilor umane, Editura Didactică și Pedagogică, București. 3. Cucu, V. (1984), Îndrumător metodic pentru observații pe teren și întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în Sinteze geografice
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și pe experiența personală a artistului. Și pentru că simțea cu disperare nevoie de a avea o singură ființă de partea sa, Lăură decise în taină să frecventeze cursurile “șefului” SS, un bărbat adorabil, extrem de inteligent și de motivat în cariera didactica. Constribuise la sporirea curiozității ei și opinia unui student din breaslă respectivă care era pur și simplu “îndrăgostit” de cursurile respective. Bineînțeles că au pactizat împreună și a doua zi Lăură pășea deja “incognito” în marele amfiteatru, alături de alte
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mișcare sunt utilizate cu precădere în ciclul primar, având în vedere particularitățile de vârstă și preocupările elevilor în această etapă de acomodare cu învățătura, când jocul își revendică drepturi și își impune prezența în activitatea școlarilor, chiar și în cea didactică, nu numai în timpul liber (în clasa I jocul ocupând un loc specific, rezolvând multiple sarcini didactice). 2. Conținutul programei școlare poate fi realizat aproape în întregime prin joc, ceea ce impune includerea acestuia în fiecare lecție, aceasta căpătând un pronunțat caracter
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
A., 1993, L’éducation physique et sportive, Rev. EPS, nr. 240, mars - avril pp. 16-17; 76. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport - Turism, București; 77. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport - Turism, București; 78. Rață G., 2004, Didactica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău; 79. Rață G., 2004, Didactica educației fizice școlare (Metodica educației fizice școlare), Ed. Alma Mater, Bacău; 80. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p. 30-31; 81. Rusu
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
avril pp. 16-17; 76. Popa Gh., 1975, Piramide, Ed. Sport - Turism, București; 77. Radovici I. și colab., 1977, Gimnastica abdominală, Ed. Sport - Turism, București; 78. Rață G., 2004, Didactica educației fizice și sportului, Ed. Alma Mater, Bacău; 79. Rață G., 2004, Didactica educației fizice școlare (Metodica educației fizice școlare), Ed. Alma Mater, Bacău; 80. Robin E., 1997, Acrosport, exemple de cycle au college, Rev. EPS nr. 267, p. 30-31; 81. Rusu I. C. și col., 1996, Gimnastica, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca, p. 25-26; 82. Scarlat
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]