198,612 matches
-
o conștiință a demnității naționale în această țară. Și această conștiință este cu dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteți inteligența acestei țări" (p. 299). În aprilie 1931, un reprezentant al studenților clujeni îi cerea participarea la comemorarea pașoptistului Axente Sever: "Vă rugăm, domnule rector, să sacrificați din prețiosul timp o părticică, colaborând, pentru câteva clipe măcar, în mijlocul acelora cari urmăresc cu admirație fiecare pas al domniei voastre, cari ne-am obișnuit a vedea în domnia voastră singura pildă vrednică de urmat în această țară
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
parfum de salcâm glazurat cu noxe automobilistice și având în fundal cotcodăcelile cât de cât discrete ale câtorva puicuțe ascunse într-un balcon pentru a fi salvate de la eutanasie(re?). Abia începuseră telejurnalele și, peste țară, se rostogoli vestea că domnul Președinte Băsescu, părăsise "Elias"-ul punând de-o vizită inopinată la ședința Guvernului... Din reportajul tv, am văzut în sala de ședințe un fel de brâncușiană "Masă a tăcerii" în ediție nouă și adăugită, cu scaune (fotolii!) ocupate de vietăți-variante
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
nepăsătoare malițiozitate: - Noa, iubiții mei (unde-am mai auzit eu expresia asta ?), să vedeți ce le face-amu dom' Băsescu! Și curioși, dar mai ales înfiorați, ne-am apropiat și mai mult taburetele de MegaVijăn, în timp ce prietenul a continuat: - Doamnelor și domnilor, nu că m-aș da eu profesionist, da' zâceți-mi mie H5N1, dacă dom' Băsescu nu seamănă fix cu Alexandru Lăpușneanu când i-a zis lu' Negruzzi - citez din memorie: "-Mă, de m-oi scula d-acilea, pre mulți am să
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
grav, tenebros: - Cine-a râs ? Mă rog, să ne păstrăm cumpătul... Dar eu cred că Ion Cristoiu a salvat, cu abilitatea-ai cunoscută, telespectatorii și implicit poporul de la o adevărată psihoză care ar fi avut consecințe imprevizibil-catastrofale, fiindcă, în realitate, domnul Prim-ministru părea o curcă, după o ploaie repede, urmărind în zare zborul amenințător al unui fluture cu cap de mort. Spot publicitar (tot) la Antena 3, și tot în aceeași seară de 25 mai, realizat de Radu Stroie sub
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
e!, s-a auzit prin văzduh aceeași voce tenebros-amenințătoare. Are dreptate domnu', și dacă mai aud un singur "hi-hi-hi", o dau lu' frate-mi-o de democrație și vă eutanasiez pe toți în cazanul cu smoală... E liniște, doar vocea domnului Președinte, prin micul ecran, luminează mintea guvernanților spunându-le: - Instituțiile statului funcționează haotic. Și, cel puțin așa s-a văzut și auzit în reportajul tv, toată lumea, aflând de ce focarele gripei aviare se înmulțeau ocupând alte și alte localități, a exclamat
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
Dumitru Hurubă Când însuși psihosociologul Haralampy nu pricepe mesajul vreunei emisiuni de televiziune, convoacă adunarea populară a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când, mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai virtuoși în Capitala valsului și, nu cu mult timp în urmă, a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
nu smulsese fereastra din țâțâni, că aceasta se afla la locul ei, iar dincolo de sita protectoare din geam, abia-abia ghiceam o imagine care, poate, nici nu era a Președintelui, ci a vreunui felcer semănând binișor cu o mască? Categoric, nu! Doamne, că mai bine-ar fi fost fără televiziune! (și eu gândesc la fel când văd unele emisiuni jalnic realizate...). Căci, ce vor înțelege acei nevolnici urmași din suferința noastră ? Pricepe-vor ei, oare, că totul era atât de veridic, încât
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
hotărât să punem de-o adunare a familiilor, motiv pentru care puțin a lipsit să nu-l auzim pe Doru Bușcu de la Academia Cațavencu spunând la TVR1, la "Jurnalul" din dimineața zilei de 9 mai: - "Cațavencu a obosit puțin..." - Ay, Doamne, nu se poate!, a zis cu spaimă în glas nevastă-mea Coryntina. Însă am apreciat cu toții și cu obiectivitate, modestia excesivă a "cațavencistului", inclusiv Haralampy - venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
cu spaimă în glas nevastă-mea Coryntina. Însă am apreciat cu toții și cu obiectivitate, modestia excesivă a "cațavencistului", inclusiv Haralampy - venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din seara precedentă - el chiar spunând: - Domnilor (adică eu și Jerome), după umila și neavizata mea părere (ipocritul!), Cațavencu e cu mult mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe TVR1, în seara de duminică
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
venit să-i împrumut un sfert de trăscău pentru scoaterea cuiului rămas în cap din seara precedentă - el chiar spunând: - Domnilor (adică eu și Jerome), după umila și neavizata mea părere (ipocritul!), Cațavencu e cu mult mai obosit decât spune domnul Bușcu... Iar între altele fie spus, după ce am văzut și "Balul Academiei Cațavencu" transmis pe TVR1, în seara de duminică, 21 mai, am fost și mai convinși de acest adevăr, cutezând să-l "deranjăm" pe magistrul François Villon cu o
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
opoziție", cum îi place să declare oricui îi apare în față cu o cameră de filmat în mână, confundându-l cu un reporter tv. Ș.a.) Ce spuneam? A, despre rating? Lasă, mai vorbim... MINIȘTIRILE RUBRICII l Într-un reportaj tv, domnul ministru Flutur înfuleca pofticios și viteaz, împreună cu alte autorități, copane împănate cu usturoi altoit cu H5N1 spre a da zvon spre compatrioți că se sacrifică pentru ei. Haralampy: -Doamne-ajută! Așa să fie. l Trupa finlandeză de arătări, "Lordi", a fost
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e pustie... mahalagiii adună hârtiile, afișele... Foiță de țigare. Ecranul memoriei fixează ce nu trebuie, și deseori omite decisivul. Așa de exemplu nu pot uita negul interlocutorului
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
n-a mai avut nici un contact cu "bodyguardul" său de vreo 20 de ani. Asta zic și eu pază și protecție! Mă limitez la doar încă un exemplu de bîlbă colaterală: tabloul "Cina cea de taină" al lui Leonardo. Vezi doamne, apare în el Maria Magdalena. O cred și pe asta dacă mi se spune și care din cei doisprezece apostoli era inexistent... Sau poate s-o fi aplecat bietul om după ceva ce îi căzuse sub masă. Oricum, mă opresc
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
era foarte amabil, foarte natural, foarte cult și foarte modest. Înaintea interviului, îmi aduc aminte că i-am telefonat așteptându-mă ca o secretară să planifice întâlnirea pentru o dată îndepărtată. Cineva mi-a răspuns și am cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu, nu, nu-mi spuneți maestre! Spuneți-mi Borges!" I-am explicat despre ce este vorba. "Bun, când doriți să veniți? La ora zece e bine?" În plus, avusesem prima întâlnire cu el într-o
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
interioară, cu sobornicia și cu grija, de multe ori vecină cu ipocrizia, de a croi chiar de aici, din inima vremelniciei, veșmintele gingașe ale eternității de dincolo, iar Apusul, cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat, cea catolică și cea ortodoxă, și-au văzut
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta, nu tragic, ci ca o laică, sfâșietor de dulce răstignire: "Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă.// Doamne, Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta, nu tragic, ci ca o laică, sfâșietor de dulce răstignire: "Țipă sufletul în mine/ După mâna ta prelungă.// Doamne, Doamne, nu mai vine/ Timpul să-ți întind pe-o dungă/ De pat tare trupul moale?/ Să-ți desfac veșmântul dulce?/ Curelușa la sandale?/ Răstigni-m-aș pe o cruce/ Caldă de femeie tristă,/ Bate-mi-aș în palme cuie/ Laice
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ci la grădiniță, așteptându-și nepoții ca să-i conducă acasă? Numai o minte infantilă poate crede nefolositoare o minte în vârstă. Dnii Nicolăescu ori Miclea ar trebui să se trateze de infantilism acut. Dar oare la cine? Pregătiți-vă pașapoartele, domnilor, se pare că veți fi siliți să mergeți la Viena. Cît despre noi, simpli cetățeni, Dumnezeu să ne aibă în paza lui! Wonderland Cu numai cîteva zile înaintea dispariției lui Iordan Chimet, CULTURA (nr. 22) a realizat un remarcabil Profil
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Damaschin (textele românești sînt însoțite de traducerea lor în limba franceză semnată de Letiția Ilea), intitulat Rugăciunile pictorilor. Socotindu-i ucenici ai Sfîntului Luca, evanghelistul dar și pictorul care, potrivit tradiției, ar fi fost primul care a zugrăvit chipul Maicii Domnului, autorul e atras de caracterul de hierofanie al operei lor, care ne dă prilejul "să contemplăm Invizibilul", să comunicăm cu "Misterul care li s-a revelat și pe care astfel ni-l împărtășesc" și nouă: "Lucrarea artiștilor, aici convocați, mărturisește
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
ar zice de pe margine, dar nu, pe profesorul nostru nici o determinare, biologică sau socială, n-o să-l împingă acolo...) al marilor probleme prin care trec școala, viața, literatura. (S.V.) Am aflat de un document care mă acuza de "concepții dușmănoase" Domnule Profesor, v-aș pune o primă întrebare, cum se zice, de curiozitate. Ați fost îndrumătorul - de licență, de doctorat - al multor, foarte buni, viitori colegi (Simona Popescu, Mircea Cărtărescu, Liviu Papadima, Mircea Vasilescu, Bogdan Lefter sînt doar cîteva nume). Ce
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Monica Heintz dacă-și continua studiile în România? Ar fi fost pregătită pentru o asemenea cercetare? Nu cred. Oricum în 1993 nu aș fi putut urma această specialitate. Chiar și astăzi, în ciuda unor eforturi imense depuse atît la București de domnul profesor Vintilă Mihăilescu, cît și la Cluj, în cadrul Institutului de Antropologie Culturală, disciplina antropologie socială nu este ferm stabilită în peisajul universitar. E păcat, pentru că e o disciplină care ne ajută să evităm nombrilismul. Antropologia socială este fondată pe capacitatea
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
lucruri de făcut, eforturile sînt mai vizibile și îți dau mai multă satisfacție. Singura problemă cu eforturile e că deseori nu prea reușesc. Am avut șansa, însă, în septembrie 2005, să vizitez (scurt) Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pentru că domnul Marian Preda, prodecan al facultății, mă invitase să prezint un film despre Republica Moldova. Sediul din Schitu Măgureanu arăta fantastic și proiecte științifice erau cu duiumul! Am ajuns acolo într-o zi în care, din pricina ploii puternice, cafeteria studențească din subsol
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
spre deosebire de tonul sobru și sec al Rodicăi Palade, Ovidiu Șimonca alunecă într-o tribulație ranchiunoasă al cărei ton amintește de metehnele unui ziarist de scandal. E multă otravă în rîndurile articolului cu pricina, dar și multă frustrare mocnită. Îi recomandăm domnului Șimonca o cură de primenire sufletească la capătul căreia să poată fi suficient de obiectiv pentru a fi în stare să comenteze detașat chiar și acele evenimente culturale la care participă oameni pe care nu-i poate răbda. După ureche
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
conform mărturiei autorului - o adaptare proprie a denumirii celebrului Ein deutsches Requiem, Ťdupă cuvinte din Sfânta Scripturăť, cum spune Johannes Brahms" - mai degrabă o celebrare a eternității spiritului, o "aducere aminte de Cel de Sus și de cei adormiți întru Domnul", decât expresia unei ceremonii pro defunctis. În selectarea și ordonarea fragmentelor celor 7 părți componente, ca și în stabilirea titlului i-a stat alături, ca în multe ocazii similare, soția sa, căreia îi este dedicată lucrarea. Ștefan Niculescu și-a
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea de mântuire, la început în canon cu iz medieval, pentru a atinge în final o densitate aproape atomică) și imuabilitatea spiritului (simplitatea și transparența unisonului corzilor). În partea a 2-a, Doamne miluiește, "corespunzătoare catolicului Kyrie eleison și Christe eleison", unisonul nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]