5,649 matches
-
a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările ce se văd astăzi și care-i falsifică ținuta originară. Pag. 288. "...Ochii mei caută zadarnic să deslușească dulcea curbă a dealului Cetățuiei, cu silueta fină a mânăstirei și palatelor sale domnești." (Foto-Regal) NOTE cu privire la text În căutarea trecutului (pag. 15-25). Epoca din viața Iașului pe care lucrarea aceasta o îmbrățișează corespunde cu anii copilăriei, adolescenței și tinereței mele. Aceasta explică de ce am trecut peste atâtea fapte și atâtea figuri, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la apariția primelor contribuții științifice privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din istoria Moldovei, depistarea unor falsuri, punerea în valoare a mențiunilor de acte de la sfârșitul secolului al XIV-lea și a celor mai vechi sigilii domnești și boierești. În plan istoriografic a elaborat numeroase studii și articole, reconstituind - cu o acribie deosebitădate, evenimente și fapte din istoria medievală a Moldovei. A depus eforturi susținute în publicarea volumelor de interes național, Documenta Romaniae Historica, fiind coautor la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a tolera” : „a suferi”, „a suporta”, „a Îngădui” etc. În astfel de cazuri, toleranța este percepută ca un act paternalist, un act de favoare față de o comunitate care se abate de la normă și este deci „a-normală”. Printr-un hrisov domnesc de la mijlocul secolului al XVIII- lea, de pildă, se interzicea străinilor („greci, albanezi, sârbi și alții”) să devină boieri și să ocupe funcții publice, pentru că ei erau doar „suferiți [= tolerați] a trăi și a locui aice, În pământul țării” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și la țăranii din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din Banat <endnote id="(387, p. 111)"/> și din alte regiuni ale Europei Est-Centrale. În schimb, traversând Moldova În 1785 pentru a lua În primire postul de secretar la curtea domnească de la Iași, contele Maurice d’Hauterive remarca „extraordinara politețe” pe care o manifestau oamenii de rând anume „la vederea unui bărbat care pare să fie unul dintre apropiații domnitorului” <endnote id="(387, p. 167)"/>. La rândul său, Alexandre Jean de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faci ? ! Nu-i vina noastră. Așa ne-a făcut Dumnezeu” <endnote id="(813, p. 114)"/>. Chiar și Însurătoarea cu „o femeie de alt neam” (fie ea și creștină) era „de ocară” În satul sau târgul românesc. O confirmă vechile ofisuri domnești din secolul al XVIII-lea <endnote id=" (577)"/>, dar și cărturarii români din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1819, de exemplu, Moise Nicoară credea că „străinul” și „muierea” („muieri Îndemnate și Învățate În toate blăstămățiile”) sunt doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face alcătuirea căsătoriei Între creștini și necreștini” <endnote id="(535, p. 400)"/>. Prevederile acestor două Codice - adaptate sau Întărite de diverse ofisuri - au acționat până În 1865, când a intrat În vigoare Codul civil. În 1850, un ofis emis de Sfatul domnesc și aprobat de Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
galițian”, din cauza căruia „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori Încă și la desplăcuitele tratarisiri, Întâmplări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-au bătut pe tinerii progresiști care au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă a „Îmblânzit” termenii decretului, acesta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă a „Îmblânzit” termenii decretului, acesta urmând să fie aplicat „fără sălnicie”. Adresat „Departamentului Trebilor din Lăuntru”, acest ofis domnesc, făcut după „pilda păzită În staturile Învecinate”, făcea trimitere directă la „mai mulți tineri din acest neam [= evreiesc], carii au dobândit o bună creștere În țările streine, unde toți cetățenii fără osebirea credinței să Îmbracă În acelaș port” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei, amețiți de băutură, s-au mascat sumar și au batjocorit răstignirea, purtându-l pe falsul Isus pe o cruce improvizată. Ei au fost văzuți de târgoveții creștini, arestați și judecați, mai Întâi de „Departamentul Criminalicesc” și apoi chiar de „Domnescul Divan” al Moldovei. În mod exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar pe patru să se trimeată la groapa ocnei pe toată a lor viață”. Sentința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Fălciu așa că am luat decizia de a le transcrie INTEGRAL. a.l. Morți, răniți și dispăruți din Divizia a III-a În prima Bătălie a Plevnei „DIVIZIA A III-A, OFIȚERI RĂNIȚI. Maiorul Lipanu, Rgt.10 Dorobanți (Înființat prin Decretul Domnesc nr.2195/26 noiembrie 1876, cu garnizoana de pace la Focșani, n.n.); Căpitanul Vălcescu Ion (idem); Căpitanul Manolescu Neculai (idem); Căpitanul Dumitrescu, Rgt.9 Dorobanți (Înființat cu același Decret Domnesc dar cu garnizoana de pace la Brăila, n.n.); Căpitanul Șișman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
domnul Țării Românești a poruncit ca scaunul domniei să fie așezat În Cetatea Bucureștilor. Se va modifica Întrucît din anul 1459 datează primul hrisov În care se amintește de existența orașului București, iar din 1846 avem date despre așezarea scaunului domnesc a lui Mircea Ciobanul În acest oraș”. Cenzorii greșiseră grav asupra ultimului an, 1846, deoarece pe atunci Bucureștiul era de mult timp capitala Țării Românești și apoi domnitorul momentului era regulamentarul Gheorghe Bibescu. Într-adevăr, Mircea Ciobanul a intrat În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dintr-o familie de răzeși. Aceștia aveau pământ în stăpânire din vremuri străvechi, pământ primit de la domnitorii pe care strămoșii lor îi slujiseră cu credință și pe care îl lăsau moștenire urmașilor lor, drept ce li era statornicit prin poruncă domnească, înscrisă în urice păstrate cu sfințenie din tată în fiu. învățase carte la școala din sat apoi a muncit în gospodăria părinților săi, împreună cu frații și surorile apoi și-a făcut armata și a fost lăsat la vatră în 1880
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi cu perje uscate și scrijele de mere domnești. Pentru cei care nu au gustat în viața lor „scrijele” trebuie să spunem că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ori . Masa decurse în liniște, au mâncat cu poftă cartofi prăjiți cu harbuz murat și au sorbit cu plăcere și câte un pahar-două din vinul adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei. Numai moș Negruș a mâncat cu mare plăcere vreo două mere domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă de mere, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vinul adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei. Numai moș Negruș a mâncat cu mare plăcere vreo două mere domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă de mere, că aveau din belșug în livadă. Soarele se apropia de asfințit iar oaspeții se pregătiră de plecare. − Mulțumim din suflet pentru masa îmbelșugată și gustoasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
clarifică ceva din istoricul urbei natale și nu un fapt secundar, ci un eve- niment cu caracter exemplar, cu caracter fondator. Data de 11 februarie 1866 marchează abdicarea forțată a prin- cipelui Al. I. Cuza și încredințarea puterii unei Locotenențe Domnești. Votul multiplu cu voie de la stăpânire, gest civic de care își amintește scriitorul, antrenează însă și o per- spectivă derizivă asupra mecanismelor politice, perspectivă dominantă în opera lui Caragiale. Revenirea în urbea natală se face abrupt, nu numai spațial, ci
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bătut strâmb. Așa, măi băieți! Scoateți-l din pământ și mutați-l mai încolo. Bravo! Păi voi voiați să îndreptați strâmbăciunea cu un ciocan de bătut cuie? Râd și ăia doi de se odihnesc pe margine. Unul a încălecat scaunul domnesc de stejar și catifea, altul a obosit de atâta stat în fund și s-a întins pe una din cele 20 de bănci care așteaptă să fie puse în rânduială de ospăț. Și vântul suflă; pictorii pictează cu gândul la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o fi tinerețea că n-o mai aflu nicicând? Pe unde mi-o fi umblând hăbăucă cum o știu tinerețe de zurliu mirosind a busuioc și arzând pară și foc? De-o s-o prind o priponesc la umbră de măr domnesc, să-mi doarmă durerile să-mi bucure zilele! .................................................................. Cu repartiția în mână am plecat la Botoșani, la o concentrare de 3 luni. Aici, peste cele câteva sute de absolvenți din toata țara, a dat o epidemie de dizenterie, care avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
luni după intrarea mea în minister, primesc de la ambasada noastră din Chile o informare "bombă": au descoperit la vama din Santiago un funcționar care se cheamă nici mai mult nici mai puțin decât Cuza și care susține că e "os domnesc" și că are două fete ce au terminat liceul și ar dori să poată studia în România. Numele Cuza e rar și în România, mi-am zis eu doct, darămite în Chile și apoi, ca istoric, știam că Principele Unirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961ă, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971ă, Începuturile vieții urbane la Iași (1972ă, Curtea Domnească din Iași (1975ă. O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979ă; Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980ă. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969ă, Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (1969ă, Fortificațiile medievale din Moldova (1970ă, Fortificațiile medievale din România (1972ă, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969ă, Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (1969ă, Fortificațiile medievale din Moldova (1970ă, Fortificațiile medievale din România (1972ă, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978ă. Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de moarte când s-avântă cu spada. Parcă poți ști cine-i cu adevărat "Năzdrăvanu' Moldovei"? Să ni-l ție Dumnezău! După Lipnic, se fudulește Gheorghiță, m-o procopsit Vodă c-o șfară de țarină, întărită cu hrisov și pecete domnească, să n-o clintească nimenea, și urmă, solemn, îngroșându-și vocea: "Gheorghiță Amarandei! Pentru vitejie! Să-ți fie ocină dreaptă! Ție și urmașilor tăi, în vecii vecilor!" Și, când m-o strâns la pieptu' lui și m-o bătut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]