4,879 matches
-
că mi-a fost greu Și dorul de casă mă frământa mereu. Dar tot nu m-am lăsat, le-am înfruntat pe toate Cu gîndul la Iisus, m-am pus pe-nvățătură Și popă - am ajuns ! Prin 1940 când eram elevă la școala de surori ne plimbam cu studenții de la arhitectură seara la șosea și cântam cu toții cântecul ale cărui versuri urmează. Deși erau mai mari ca noi nu pot uita niciodată seriozitatea lor, modul cum ne tratau, respectul lor pentru
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dor de casă erau în ele, dar trebuia să ne facem datoria. În 1947 am fost trimisă să fac niște cursuri la Oradea vreo nouă-zece luni. Eram cazate, după câte îmi aduc aminte, la poșta mare, într-un cămin de eleve. Parcă era vara și erau niște săli mari, mari. Ne-am pomenit cu o colonie de copilași cam de zece anișori sau poate mai mult din Moldova unde era secetă și o foamete crudă. Nu știam din ce zonă a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Sunt momente când tu însăți ai nevoie de singurătate și trăiești cu gândurile tale. Chiar dacă te și condamni că în viață ai făcut și greșeli, regretele sunt zadarnice, nu te mai poți întoarce la trecut. Mi-au plăcut mult versurile elevei Elena Bianca Boboc din Ianca-Brăila - Singură cu Bunul Dumnezeu. Și dacă este un copil care promite mult, să-i dea Dumnezeu puterea să lupte (ca și domnul doctor Aurel C. Panfil) și să ajungă o tânără de mare valoare. Cred
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de "domn". Și în acest fel se îndepărta treptat-treptat, se răzbuna de vremea lipsurilor și umilințelor din studenție, ca de un vis urât. Între timp, a intervenit și un fapt neprevăzut. Cu vreo două luni înainte de sfârșitul anului școlar, Corina, eleva dintr-a XII-a, cu chipul ei de Brigitte Bardot, a dispărut. Fata s-a dus până-n Austria, la soră-mea, i-a explicat, fără s-o fi întrebat nimeni, coana Zitta, într-o zi, lui Bițu. Păi, nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligatoria, după alegere. ... b) Pedagogia, care se va propune în anul celu din urmă, si va fi obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu. ... c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o deosebită plata. ... 190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, era cele-alte solvenți. 191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Pedagogia, care se va propune în anul celu din urmă, si va fi obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu. ... c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o deosebită plata. ... 190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, era cele-alte solvenți. 191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 și 183 se aplică și
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
era cele-alte solvenți. 191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 și 183 se aplică și la scolele secundarie de fete. 192. Nu se voru admite, ca eleve solvenți, fete mai mari de dousupradece ani. Ele voru trebui să aibă celu putinu cunoscintele obligatorie. 193. Nu se voru admite să concure pentru stipendiele Statului fete mai mari de treispradaece ani. 194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
192. Nu se voru admite, ca eleve solvenți, fete mai mari de dousupradece ani. Ele voru trebui să aibă celu putinu cunoscintele obligatorie. 193. Nu se voru admite să concure pentru stipendiele Statului fete mai mari de treispradaece ani. 194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu certificatu sub-scrisu de directrice și visatu de rectorele universității. Acestu certificatu va da dreptu de preferință la postulu de institutrice pentru scolele primărie de fete. 195. O elevă stipendiata nu poate
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
treispradaece ani. 194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu certificatu sub-scrisu de directrice și visatu de rectorele universității. Acestu certificatu va da dreptu de preferință la postulu de institutrice pentru scolele primărie de fete. 195. O elevă stipendiata nu poate părăsi scola, fără o causa legitimă, măi nainte de a termina tote cursurile, afară de cașurile de escludere prevedute la art. 176. În lipsă de căușe legitime, părinții voru intorce cheltuelele făcute. 196. Escluderea unei eleve conformu art.
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
195. O elevă stipendiata nu poate părăsi scola, fără o causa legitimă, măi nainte de a termina tote cursurile, afară de cașurile de escludere prevedute la art. 176. În lipsă de căușe legitime, părinții voru intorce cheltuelele făcute. 196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunța, după ce va fi fostu anunțată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Față esclusa se va încredință lor. Asemenea și pentru elevele solvenți. 197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacațiune de stipendie s'aru face în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
art. 176. În lipsă de căușe legitime, părinții voru intorce cheltuelele făcute. 196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunța, după ce va fi fostu anunțată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Față esclusa se va încredință lor. Asemenea și pentru elevele solvenți. 197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacațiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului. 198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se întreținu cu spesele Statului se voru transforma, în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
în regim fix: lumina se stingea la ora 22, iar deșteptarea se făcea la 5:45. Ceea ce n-am fi îndrăznit a mărturisi nici părinților noștri a fost o acțiune colectivă, unică în învățământul românesc: controlul ginecologic anual al tuturor elevelor. Ultima fărâmă de intimitate distrusă, căci știam că listele care ne înregistrau virginitatea sau absența ei, ajungeau pe biroul directorului. Pedagogul arădean depășise, prin aceasta, vigilența lui Makarenko! Practică pedagogică și practică agricolă, activități culturale și ,,obștești", mai numeroase ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nisip cu care contruiam. Era o adevărată plăcere! În fine, îmi aduc aminte și de serbările în care recitam și cântam, dar și de prima simpatie conștientă pentru un băiat pe nume Sebastian. După vârsta de șapte ani, am devenit elevă, într-o clasă în care făceam parte din nucleul celor mai buni 4-5 copii din clasă. În afară de ușurința cu care am făcut față sarcinilor școlare, îmi plăcea să desenez. Aveam caiete întregi cu motive decorative pe care mama i le-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la școlă fotografi pentru a ne întreba dacă nu dorim un portret-tablou (!). Erau la modă în perioada aceea. Nu înțeleg nici astăzi cum de nu erau consultați și părinții noștri. Astfel, mi-am mai comandat un tablou în uniformă de elevă cu codițe, deși aveam unul în uniformă de grădiniță și unul într-o rochiță (de sărbătoare), dar în ambele aveam părul tuns scurt. Cu toate acestea am plecat și în prima mea tabără, din care am amintiri extrem de frumoase și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
artă, și apoi liceul în cadrul secției de arte plastice a Liceului Pedagogic. Atitudinea mea competitivă s-a conturat treptat din timpul claselor primare și, mai puternic, în gimnaziul din Târgu Mureș, în cadrul confruntării/opoziție dintre elevii interni și externi. Ca elevă internă am avut nevoie de vreo doi ani pentru a mă adapta foarte bine la viața de cămin. După patru ani de premiul I în clasele primare, am luat "doar" premiul III în clasa a cincea, premiul II în clasa
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în liceu. Mă mulțumeam cu note de mijloc, nu m-am gândit niciodată că aș putea fi printre cei mai buni. Veneam de la țară și "lumea" nu avea așteptări mari de la mine, cu atât mai puțin eu. Am fost o elevă retrasă. În clasa a noua m-a lovit o formă de habotnicism generată de frustrarea de a fi de la țară. Mi-am scos bijuteriile, am început să mă îmbrac foarte tern, nu mi-am tăiat părul cu gândul că Dumnezeu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
făcut la "Zoia Kosmodemianskaia", redenumită ulterior Școala Centrală de fete. Era un liceu mixt, dar populația masculină era sensibil subreprezentată. În clasa mea eram - dacă îmi amintesc bine - cinci sau șase băieți din vreo douăzeci și ceva de elevi și eleve. Am urmat profilul de matematică-fizică-franceză, iar singura clasă unde proporția de băieți și cea de fete era aproximativ egală era în singura clasă de matematică-fizică (fără vreo altă specializare suplimentară, ca în cazul clasei mele). În rest, la clasele de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
femeile ocupau, în genere, poziții subordonate, considerate mai confortabile pentru motivul că ar oferi posibilitatea acoperirii sarcinilor din sfera vieții profesionale și a celor din sfera vieții private. Țin minte un episod dintr-o discuție, din perioada în care eram elevă în primii ani de liceu, între tatăl meu și un profesor de prestigiu din școală, căruia îi cerea sfatul și îndrumarea cu privire la orientarea mea profesională viitoare. Având un oarecare spirit voluntarist și justițiar, camuflat de un gen de timiditate sau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
parcurs al creșterii noastre împreună și al învățarii reciproce. Pot să mulțumesc pentru toate aceste lecții învățate și pentru altele pe care sunt pregătită să le primesc, chiar dacă, recunosc că nu sunt întotdeauna cea mai docilă și cea mai receptivă elevă. Deși maternitatea, de fapt, parentalitatea face obiectul unor politici publice mai mult sau mai puțin avantajoase pentru femei și copii, ea este percepută mai cu seamă ca un aspect al vieții private/familiale, în ciuda limitelor evidente ale acestei abordări. De
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și modelează o mare parte din opiniile publicului, traseul spiralei modei rămâne unidirecțional și vertical (trickle-down). Aceasta este concluzia unei anchete efectuate de Elihu Katz și John Johnstone (1957, 565) în anii 1954-1955. Eșantionul cercetării (N = 133) era alcătuit din eleve de liceu cu vârste cuprinse între 13-18 ani, aparținând unor cluburi de adolescenți din partea de nord (Hyde Park Club, N = 53) și de sud (South Shore Club, N = 80) a orașului Chicago. Cercetarea a oferit suport experimental ipotezei potrivit căreia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
-a învățământul cu predarea in imbile, minorităților naționale, vocabular român-maghiar, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 [13] BARBU, DAN, Structura logică a morfosintaxei limbii române. București, Scripta, 1995, 198 p. [14] BÂȚU, ANA, Jocul didactic-o resursă inepuizabilă pentru dezvoltarea vorbirii elevelor, Tribînv, 6, nr.262, 1995, 7 [predarea lb. rom.în învățământul primar]. [15] BĂLAȘ IOAN, O nouă structură a obiectului limba și literatura română, Tribuna 7, nr. 2, 1995, 2 [programa nouă]. [16] BĂLĂTICĂ, MARIAN. Aurel Nicolescu, Analize gramaticale. Pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
diriginte: - clasa a XII-a, anul absolvirii: 1993 - îndrumare elevi la faza județeană și națională a concursurilor școlare:premii și mențiuni în fiecare an școlar: * în anul 1992 premiul III la faza județeană a olimpiadei de biologie; * în anul 1994 elevă Botea Liliana a obținut premiul I la faza județeană, participând la faza națională. Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Gherman D. Dumitru Dată și locul nașterii:28. 06. 1941, com. Șieu, jud. Bistrița-Năsăud Starea civilă: căsătorit, 2 copii Studii: Facultatea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
Ioan Pâslaru, Cristina Moroșan * JOB SHADOW DAY , organizat de Junior Achievement România, parte a Junior Achievement Worldwide®, USA și Junior Achievement-Young Enterprise, Europe, în perioada 2008-2009, profesori coordonatori Ioan Pâslaru, Daniela Dominte, Cristina Moroșan * Concursul european EURO-JUNIOR, în 2008-în prezent, eleva Alecsa Iolanda din clasa a V-a a obținut premiul doi la nivel național, 2008, prof. coordonator Jitaru Adela * Concursul Istoria mea-Eustory, 2005-în prezent, echipaje premiate la faza națională 1. premiul II și participare la faza europeană la Academiile Eustory
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
a Organizației Atlanticului de Nord, a problemelor securității și a relațiilor internaționale. Organizatorul principal al concursului a fost Asociația pentru Cooperare Euro-Atlantica din Cehia, iar pentru țara noastră, EuroAtlantic Council România și Fundația EURISC. Echipa din liceul nostru, formată din elevele de la clasa a XI-a E:Mercaș Manuela Rodica, Costan Andreea, Alexa Emilia a fost îndrumată de prof. de istorie Jitaru Adela. Acest echipaj a trecut de primele 2 etape teoretice ale competiției care au constat în două runde de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
țările membre NATO.. Faza finală a avut loc în Cehia la Dedice Military Training Area în perioada 2227 iunie 2008, fiind organizată de profesioniști din armata cehă-Batalionul de elită 102 Recunoaștere din Prostejov- și de la noi la liceu au plecat elevele Mercaș Manuela Rodica și Costan Andreea. Ele au concurat împreună cu echipajul din Lituania, competiția urmărind în această etapă și aptitudinea tinerilor de a colabora la nivel internațional. Probele la care au fost supuse echipajele au costat în : verificarea orientării în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]